DEZBATERI PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a II-a ORDINARA – DECEMBRIE 2005

Sedinta din ziua de 15 decembrie 2005

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbateri asupra ordinii de zi. Aprobarea ei.

3. Dezbaterea, aprobarea in prima lectura si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul Optional la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptat la New-York la 6 octombrie 1999. Nr. de intrare 3805.

4. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-finaciciare a intreprinderilor cerealiere. Nr. de intrare 1318.

5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative (art.231⁴). Nr. de intrare 1973.

6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege cu privire la modificarea Codului electoral (art.126). Nr. de intrare 3743.

7. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.1103-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la protectia concurentei. Nr. de intrare 3541.

8. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii aviatiei civile nr.1237-XIII din 9 iulie 1997.
Nr. de intrare 3766.

9. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru modificarea unor acte. Nr. de intrare 4041.

10. Dezbaterea si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova. Nr. de intrare 2123.

11. Dezbaterea si respingerea proiectului de Lege nr.216-XVI din 6 octombrie 2005 privind importul unei unitati de transport. Nr. de intrare 3517. (Reexaminare).

12. Dezbaterea, aprobarea in prima lectura si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Azerbaidjan cu privire la activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor Republicii Moldova incadrati temporar in munca pe teritoriul Republicii Azerbaidjan si a cetatenilor Republicii Azerbaidjan incadrati temporar in munca pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la 21 aprilie 2005 la Chisinau. Nr. de intrare 2262.

13. Dezbaterea, aprobarea in prima lectura si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale de Metrologie “Conventia Metrului” in calitate de mebru asociat. Nr. de intrare 3512.

14. Dezbaterea, aprobarea in prima lectura si adoptarea in a doua lectura a proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre guvernele statelor-parti la Acordul de baza multilateral privind transportul international pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia, cu privire la finantarea comuna a Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA (SP CIG TRACECA), semnat de Republica Moldova la Bacu la 21 aprilie 2005. Nr. de intrare 4096.

15. I n t r e b a r i si i n t e r p e l a r i.

Sedinta incepe la ora 10.00

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.

Domnul Maxim Ganaciuc (director general adjunct al Aparatului
 Parlamentului):

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata. Va anunt ca, din totalul celor 101 deputati, 95 si-au inregistrat prezenta. Absenteaza deputatii: Alexandru Lipcan, Anatol Taranu, Guma Valeriu, Dumitru Braghis, Vasile Iovv.

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat).

Multumesc.

Ordinea de zi.

Microfonul nr.3.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu propun ca proiectul nr.3445 sa-l examinam miine.

Domnul Marian Lupu:

Am luat act. Va multumesc.

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Solicit sa fiu inscrisa pentru cuvint cu o declaratie astazi, la sfirsitul sedintei.

Domnul Marian Lupu:

Stimata colega, neaparat. Demult nu a fost. Pe care motiv acceptam cu cea mai mare placere.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Ati acceptat?

Domnul Marian Lupu:

Pai, evident. Nici nu am dreptul sa nu accept.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Da, conform articolului 88.

Domnul Marian Lupu:

In continuare, microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune ca proiectul nr.3091 sa fie transferat pentru vinerea viitoare. Au mai aparut niste probleme. Proiectul are nr. de intrare 3091.

Domnul Marian Lupu:

Ce numar?

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Numarul 8 din 16 decembrie. Proiectul de Lege privind modificarea si completarea Legii cadastrului bunurilor imobile. Pentru vinerea viitoare. Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Va multumesc. Microfonul nr.5.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnule Presedinte,

Propunem ca proiectul inclus cu numarul 12 pe ordinea de zi de astazi, nr. de intrare 3805, sa fie examinat pe masura ce va aparea reprezentantul Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale. Daca se poate, putin mai devreme.

Domnul Marian Lupu:

Reprezentantul ministerului este prezent in sala.

Domnul Vlad Cubreacov:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine. De acord. Tot aici, daca nu sunt alte propuneri, la propunerea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, proiectul nr.4057 a fost solicitat sa-l transferam de pe data de 22-23 decembrie pe data de 16 decembrie, ziua de miine, avindu-se deja raportul pregatit si subiectul la fel.

De fapt, nici nu urmeaza sa supunem votului aceste miscari de pe o data pe alta pe simplu motiv ca Parlamentul, prin votul sau, a aprobat ordinea de zi pentru toata durata programului sau de lucru. Deci, luam act. O sa rog Aparatul sa amendeze elementele de structura ale ordinii de zi.

Concomitent, la solicitarea a doua comisii, si anume: Comisia pentru politica externa si integrare europeana si Comisia pentru politica economica, buget si finante, la solicitarea colegilor nostri, inaintez propunerea de a include suplimentar pe ordinea de zi a sedintei de astazi proiectul nr.4096. Este vorba despre un proiect de lege pentru ratificarea unui acord international.

Si, pentru ziua de miine, 16 decembrie, proiectul nr.4111, proiectul Legii pentru modificarea si completarea unor acte legislative: Codul subsolului si Legea cu privire la resursele naturale.

Tot aici, la solicitarea Comisiei pentru protectie sociala, sanatate si familie, inaintez propunerea de a introduce inca un subiect, si anume proiectul nr.3988, pentru data de 23 decembrie. Cu aceste amendamente.

Microfonul nr.3, va rog,

Domnul Victor Stepaniuc:

Acum, dimineata, am inaintat un proiect de lege despre libertatea constiintei. Nu cunosc numarul, dar acest proiect trebuie introdus pina la sfirsitul sesiunii, sa-l votam macar in prima lectura. Avem o obligatie in fata Consiliului Europei.

Domnul Marian Lupu:

Da, de acord. Este un proiect pe lista prioritatilor. Unica rugaminte, care se refera la normele de procedura, la aspectele tehnicii, as dori sa cunoastem cu totii numarul acestui proiect. Si, cu permisiunea dumneavoastra, in concordanta cu normele de procedura ale Regulamentului, voi inainta plenului Parlamentului, fie si in sedinta de miine, complementarea ordinii de zi pentru saptamina curenta si saptamina viitoare, modul in care sa fie examinat ori miine deja, ori 22-23 decembrie.

Microfonul nr.3.

Domnul Victor Stepaniuc:

Proiectul nr. 4252.

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr. 42?

Domnul Victor Stepaniuc:

Proiectul nr.4262.

Domnul Marian Lupu:

Proiectul nr. 4262. Deci, numarul de inregistrare este prezent. Bine. Atunci putem proceda la acest exercitiu chiar astazi.

Supun votului aprobarea ordinii de zi, tinind cont de propunerile inaintate in plenul Parlamentului. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Incepem cu proiectul nr.12 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Protocolul optional la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999. Nr. de intrare 3805.

Domnule Mindru, va rog, la tribuna centrala.

Domnul Victor Mindru (viceministru al sanatatii si protectiei sociale):

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Permiteti-mi sa aduc in atentia dumneavoastra proiectul de Lege pentru aderarea Republicii Moldova la Protocolul optional la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, adoptat la New York la 6 octombrie 1999.

Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei, prescurtat C.E.D.A.U., a fost adoptata si deschisa spre semnare de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr.34180 din 18 decembrie 1979. Conventia a intrat in vigoare la 3 septembrie 1981. Republica Moldova a ratificat conventia nominalizata prin Hotarirea Parlamentului nr.87-XII din 28 aprilie 1994.

De la ratificarea conventiei, au fost elaborate, potrivit articolului 18, doua rapoarte asupra implementarii acesteia la nivel national, unul in anul 1998, si altul, care cuprinde doua perioade de raportare, in 2004. Pina in octombrie 1999, responsabilitatea de prezentare a rapoartelor era unicul mecanism executiv al conventiei.

Tinind cont de faptul ca, in documentele elaborate in cadrul Conventiei mondiale privind drepturile omului, Viena 1993, precum si in cadrul celei de-a
IV-a Conferinte mondiale privind situatia femeii, Begin 1995, s-a mentionat necesitatea includerii dreptului la depunerea petitiilor in legatura cu prevederile conventiei nominalizate, Adunarea Generala a Natiunilor unite a adoptat, la
6 octombrie 1999 la New York, Protocolul optional la aceasta conventie, care prevede drepturile si procedurile depunerii petitiilor conform prevederilor ei. Protocolul este un instrument de acces la justitie la nivel international.

Documentul in cauza ofera femeilor posibilitatea ca, in cazul in care nu au beneficiat de protectie juridica adecvata la nivel national, sa depuna la Comitetul conventiei, organ international, compus din 23 de experti independenti, personal sau din partea unor organizatii, plingeri ce tin de violarea drepturilor stabilite in conventie.

Protocolul este optional, pentru ca guvernele trebuie sa fie de acord sa ia asupra lor obligatiile de referinta. Protocolul contine doua proceduri de comunicare. Prin cea dintii, Comitetul conventiei poate examina comunicarile inaintate pentru a decide daca au fost violate drepturile prevazute de conventie si a identifica remediile pentru victime.

In protocol, este stabilita si procedura de primire la comitet a plingerilor individuale, procedura care trebuie sa raspunda anumitor criterii, inclusiv epuizarea tuturor mijloacelor interne disponibile de protectie juridica.

Prin cea de-a doua procedura, comitetul poate incepe, din oficiu, o interpelare asupra situatiei care ameninta sau conduce la violari grave si sistematice ale drepturilor stipulate in conventie.

Protocolul optional se enumera printre tratatele internationale de o importanta semnificativa pentru tara noastra, incluse in Planul de actiuni “Republica
Moldova – Uniunea Europeana”. Consideram, asadar, oportuna aderarea la acest tratat. Pornind de la cele expuse, rog, stimati deputati, sa sustineti proiectul propus.

Multumesc pentru atentie.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc, domnule ministru.

Intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Vlad Cubreacov:

Domnule Presedinte, stimati colegi, onorata asistenta,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat acest proiect de lege si constata urmatoarele.

Protocolul optional al Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei se incadreaza in categoria tratatelor internationale incheiate in numele Republicii Moldova si, potrivit articolului 11, alineatul (1) din Legea nr.595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale, este supus examinarii si ratificarii in Parlament.

Protocolul optional la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei a fost semnat la 6 octombrie 1999, avind drept scop crearea cadrului juridic pentru apararea drepturilor femeilor care nu au beneficiat de protectie juridica adecvata la nivel national de a depune la Comitetul conventiei, care este un organ international, a plingerilor ce tin de violarea drepturilor stabilite de aceasta conventie.

Republica Moldova a aderat la Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei in anul 1994. Protocolul se numara printre tratatele internationale incluse in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana”, paragraful 2.1, alineatul (4).

In acelasi timp, Republica Moldova a inceput deja implementarea prevederilor acestui protocol in Parlament, in prezent fiind aprobat in prima lectura proiectul de Lege cu privire la asigurarea sanselor egale pentru femei si barbati.

Protocolul stabileste, de asemenea, o procedura prin care persoanele interesate pot depune plingere individuala catre comitet, procedura care trebuie sa raspunda anumitor criterii, inclusiv epuizarea tuturor mijloacelor interne disponibile de protectie juridica.

O alta procedura stabilita de protocol este initierea actiunilor de interpelare din partea comitetului in situatia cind se constata o incalcare grava si sistematica a drepturilor stabilite de conventie.

Aderarea la acest protocol nu va implica modificarea sau completarea Legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente la care Republica Moldova este parte.

De asemenea, aceasta ratificare nu va impune cheltuieli financiare suplimentare. In calitate de autoritate nationala responsabila pentru implementarea prevederilor protocolului este desemnat Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale impreuna cu Ministerul Justitiei.

Comisiile permanente si Directia juridica au sustinut aderarea Republicii Moldova la acest protocol. Astfel, avind in vedere cele mentionate, in temeiul alineatului 1 al articolului 12 din Legea nr. 595 din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune Parlamentului aderarea la protocolul prezentat si votarea asupra legii organice de pe ordinea de zi in prima si a doua lectura.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule vicepresedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege in prima lectura. Deci, proiectul nr.3805. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3805 este aprobat in prima lectura.

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3805 in lectura a doua. Cine este pentru?

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr. 2 – 39.

Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

Nouazeci si una de voturi. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3805 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor cerealiere. Nr. de intrare 1318, lectura a doua.

Rog, comisia.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru agricultura si industria alimentara a examinat obiectiile si propunerile deputatilor din comisiile permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului privind imbunatatirea acestui proiect de lege. In raport, este prezentata sinteza. Cred ca nu este necesar sa dau citire.

O singura obiectie a Directiei juridice nu a fost acceptata. In ceea ce priveste articolul 6 al legii propuse de Guvern,cu privire la venitul obtinut din anularea datoriilor si recalcularea creditelor sa nu fie considerat venit neimpozabil. Comisia considera ca articolul 6 este necesar sa fie mentinut in acest proiect de lege. Argument in acest sens este faptul ca articolul 20, alineatul (2) litera z) din Codul fiscal prevede ca astfel de facilitati sa fie stabilite conform legislatiei, adica in conformitate cu legea, pentru agenti economici concreti. De aceea, el trebuie sa ramina in acest proiect de lege. In raport este argumentata sinteza.

In afara de aceasta, stimati colegi, in timpul reexaminarii proiectului in prima lectura, domnii deputati Guma si Diacov ne-au solicitat informatii despre ceilalti agenti economici care au beneficiat de acest credit in cadrul Programului P.L.- 480. Aceasta informatie, solicitata Guvernului, a fost prezentata domnilor deputati si in fractiunile parlamentare. Cred ca ati luat cunostinta de ea.

Pornind de la cele expuse, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune Parlamentului sa adopte in a doua lectura proiectul de Lege cu privire la masurile de redresare a situatiei economico-financiare a intreprinderilor cerealiere, cu obiectiile si amendamentele acceptate.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Pentru lectura a doua propuneri.

Microfonul nr. 5.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Am primit aceasta informatie a agentilor economici care au acumulat datorii, dar totusi, pentru mine nu este clar: ori Guvernul, ori comisia a incercat sa faca o analiza. Aceste datorii sint o consecinta a negocierilor acestui credit la perioada la care a fost realizat sau ele sint rezultatul gestionarii proaste a acestui credit de catre intreprinderile cerealiere?

Pentru ca noi, pe parcursul ultimilor doi-trei ani, am anulat datoria agentilor economici de sute de milioane de lei, dar nici o data nu am intrat in esenta formarii acestor datorii.

Domnul Valeriu Cosarciuc:

Multumesc, domnule Bolboceanu.

In cadrul examinarii in prima lectura, au fost aduse argumentele necesare. Da, aceste datorii au aparut in urma negocierii si semnarii unui acord, care nu a fost convenabil la acea perioada pentru Republica Moldova. Aceste datorii au aparut, in primul rind, din cauza acestui fapt si nu din cauza gestionarii proaste a intreprinderilor. Aceasta este opinia comisiei si a deputatilor care au examinat proiectele de lege pentru lectura a doua.

Domnul Iurie Bolboceanu:

Multumesc, domnule presedinte. Aceasta si am vrut sa aud.

Domnul Marian Lupu:

Alte propuneri? Nu sint.

Rog sa luati loc. Va multumesc, domnule presedinte.

Stimati colegi,

Supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.1318 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond. Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 30.

Sectorul nr. 2 – 37.

Sectorul nr. 3 – 15.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si doua de voturi. Impotriva? Un vot.

Domnul Stefan Secareanu:

Sectorul nr. 3 – un vot.

Domnul Marian Lupu:

Deci, stimati colegi, proiectul de Lege nr.1318, cu rezultatele anuntate, este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului cu privire la contraventiile administrative. Nr. de intrare 1973.

Rog Guvernul.

Domnul Pavel Buciatchi (viceministru al dezvoltarii informationale):

Domnule Presedinte al Parlamentului, domnilor deputati, onorata asistenta,

In urma modificarilor Codului cu privire la contraventiile administrative, din competenta Inspectoratulului de Stat al Comunicatiilor, prevazut in articolul 231/4 alineatul (2) punctul 1), a fost omisa examinarea cazurilor cu privire la contraventiile administrative, prevazute de articolul 142 alineatul (1), si anume utilizarea frecventelor radio fara autorizatie eliberata de organul abilitat. Astfel, s-a creat o situatie in care examinarea acestor cazuri nu este de competenta a nici unui organ care exercita control in domeniul telecomunicatiilor.

Conform Legii telecomunicatiilor, autoritatea de stat abilitata sa exercite pe teritoriul Republicii Moldova controlul asupra mijloacelor radioelectronice ce emit unde electromagnetice, preconizate pentru scopuri civile, este Inspectoratul de Stat. In prezent, Inspectoratul de Stat, efectuind controlul respectiv, depisteaza cazuri de utilizare a frecventelor fara autorizatie, insa nu poate aplica sanctiuni administrative persoanelor care incalca legea.

Astfel, de la inceputul anului 2005, colaboratorii Inspectoratului de Stat au depistat 11 cazuri de contraventii administrative, prevazute de articolul 142 alineatul (1). Modificarile propuse in Codul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova au drept scop combaterea activitatii ilicite de utilizare a frecventelor radio fara licenta ori fara autorizatie, eliberata de organele abilitate.

Stimati deputati, rog sustinerea proiectului inaintat.

Domnul Marian Lupu:

Da, intrebari pentru raportor? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Proiectul de Lege propus examinarii este inaintat cu titlu de initiativa legislativa de catre Guvernul Republicii Moldova. Acest proiect de lege are drept scop inlaturarea unor lacune din cadrul legislativ care reglementeaza domeniul telecomunicatiilor.

Actualmente, examinarea si sanctionarea cazurilor cu privire la contraventiile administrative, prevazute la alineatul (1) al articolului 142 din Codul cu privire la contraventiile administrative, ce se refera la activitatile in domeniul telecomunicatiilor sau la utilizarea frecventelor radio fara licenta ori fara autorizatie eliberata de organul abilitat, sint puse, potrivit articolului 231/4 din Codul cu privire la contraventiile administrative, in sarcina Agentiei Nationale pentru Reglementare in Telecomunicatii si Informatica.

Totodata, potrivit articolului 26 al Legii telecomunicatiilor, utilizarea frecventelor radio se efectueaza in baza licentiei eliberate de Agentia Nationala pentru Reglementare in Telecomunicatii sau in baza autorizatiei eliberate de catre Inspectoratul de Stat al Comunicatiilor.

Prin urmare, potrivit modificarii propuse in proiect la articolul 231 cu semnul 4 al Codului cu privire la contraventiile administrative, Inspectoratul de Stat al Comunicatiilor va fi abilitat, alaturi de agentie, cu dreptul de a examina si sanctiona in limitele competentei cazurile prevazute la articolul 142 alineatul (1) din Codul cu privire la contraventiile administrative, fara a crea o situatie de conflict de competenta. Proiectul de Lege a fost avizat de toate comisiile permanente ale Parlamentului, care il sustin integral.

Avind in vedere cele relatate, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului proiectul de Lege nr.1973 din 22 iulie anul curent spre examinare si aprobare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte. Va rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.1973 in prima lectura.

Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Proiectul de Lege nr.1973 este aprobat in prima lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3743 cu privire la modificarea Codului electoral.

Doamna Borgula.

Doamna Ludmila Borgula:

В ноябре месяце Парламентом рассматривалось предложение группы депутатов о внесении изменений в Кодекс о выборах. При обсуждении возникла ситуация, на наш взгляд, не очень легко разрешимая. В тех случаях, когда в выборных органах, органов местного публичного самоуправления по каким-либо причинам заканчивался список кандидатов в советники, в этом случае возникала проблема: что делать? Центральная избирательная комиссия обычно принимала соответствующее решение. А было случаев таких несколько в республике. Принималось решение руководствоваться положениями пункта (7) статьи 133 Кодекса о выборах, которые предусматривали пополнение состава муниципальных или местных органов самоуправления за счет других списков, других конкурентов или вернее партий, которые входили в данный орган.

В связи с этим и появилось данное предложение о том, чтобы для выхода из подобных ситуаций внести изменения в часть (1) статьи 126 Кодекса о выборах, чтобы в качестве резерва в список вместо двух человек, было включено пять человек.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru colega noastra? Nu sint.

Va multumesc, doamna Borgula.

Rog comisia, domnul Turcan.

Domnul Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat proiectul de Lege nr.3743 din 8 noiembrie 2005, inaintat de doamna deputat in Parlament Ludmila Borgula, si mentioneaza ca, in aceasta, se prevede majorarea numarului de candidati supleanti, stabilit la articolul 126 alineatul (1) din Codul electoral, de la
2 pina la 5 candidati supleanti, care are ca scop a asigura o mai buna stabilitate mandatelor partidelor reprezentate in Consiliul local.

Prin avizele prezentate, comisiile permanente ale Parlamentului sustin proiectul de lege nominalizat, cu exceptia Comisiei pentru agricultura si industria alimentara, care considera ca o astfel de modificare a Codului electoral nu va ameliora situatia referitoare la pastrarea proportionalitatii reprezentarii partidelor in consilii, dar, din contra, in cele cu un numar de 11 sau 12 consilieri, aceasta se va agrava.

In contextul celor expuse, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati relateaza urmatoarele.

1. In avizul Comisiei pentru agricultura si industria alimentara nu se contin argumente intru sustinerea afirmatiei nominalizate. Totodata, mentionam ca prezentul proiect de lege prevede posibilitatea pentru partide, alte organizatii social-politice si blocuri electorale de a include in listele candidatilor la functiile de consilieri pina la 5 candidati supleanti. Astfel, aceasta prevedere nu obliga, dar permite de a avea pina la 5 candidati supleanti, ceea ce nu poate nicidecum crea situatii de agravare ce pot afecta proportionalitatea mandatelor de consilier detinute de partide, de alte organizatii social-politice sau de blocuri electorale.

Propunerile Directiei juridice sint conforme cerintelor Legii privind actele legislative, nu afecteaza esenta prezentului proiect de lege si, in legatura cu aceasta, comisia le-a acceptat integral.

Avind in vedere ca proiectul de lege este sustinut de majoritatea comisiilor permanente, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a hotarit sa propuna Parlamentului examinarea si adoptarea in prima lectura a proiectului de Lege nr. 3743.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Supun votului aprobarea proiectului de Lege nr. 3743 in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr. 3743 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii cu privire la protectia concurentei. Nr. de intrare 3541. Lectura a doua.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat toate propunerile comisiilor, Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, precum si propunerile deputatilor parvenite la examinarea proiectului in cauza in prima lectura si raporteaza urmatoarele.

Noi am acceptat multe propuneri. Ele sint prezentate intr-un tabel care se anexeaza. Am revenit inca o data asupra unora si vreau sa va informez ca, la pozitia 15, propunerea domnului Turcan, Comisia juridica, o acceptam in urmatoarea versiune.

“La propunerea Presedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de profil.”

Si, in punctul 19, acceptam partial. “Conform documentelor interne ale Agentiei, va fi tinut un registru al agentilor economici care incalca legislatia cu privire la protectia concurentei”.

Asupra propunerilor Directiei juridice care nu au fost acceptate la sedinta comisiei, am discutat inca o data cu Directia juridica. Reprezentantii ei au cazut de acord cu decizia comisiei.

Pornind de la cele relatate, comisia propune adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege cu privire la protectia concurentei.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule presedinte al comisiei,

Am doua propuneri ce tin de… eu propun sa fie exclus din articolul 20 alineatul (b) ce tine de “se introduc controlul preturilor in cazul” si dupa text…

Argumentele sint urmatoarele, in...

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze. Spuneti, care articol?

Domnul Alexandru Oleinic:

Articolul 20 punctul (b) “controlul asupra preturilor”. In Legea cu privire la limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea concurentei, articolul 6 prevede concret: “se interzic actiuni ale organului puterii indreptate spre majorarea, reducerea sau mentinerea preturilor”.

Propun ca, din articolul 20, punctul b) sa fie exclus.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Da, aici se subliniaza special: “in caz de situatii exceptionale stabilite”.

Domnul Alexandru Oleinic:

Totuna contravine.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Conform legislatiei in vigoare…

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule presedinte, totuna contravine legii. De aceea, eu va rog si…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Noi am sustinut proiectul…

Domnul Alexandru Oleinic:

Pot fi puse la vot.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

… care a fost prezentat de la Guvern…

Domnul Marian Lupu:

Bine, poate…

Domnul Nicolae Bondarciuc:

… si eu nu pot accepta propunerea aceasta.

Domnul Marian Lupu:

Eu rog o explicatie ori exprimare de pozitie aditionala de la microfonul nr.1, va rog.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Da, multumesc.

De fapt, norma prevedea ca lucrul acesta se va face in situatii exceptionale, nu in alte cazuri. De aceea, pozitia noastra este de a lasa in varianta propusa.

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule viceministru,

In primul rind, in legea propusa de dumneavoastra, nu este stipulat mecanismul controlului. In a doua masura, ea contravine Legii cu privire la limitarea activitatii monopoliste si la dezvoltarea concurentei, la care dumneavoastra faceti referinta la prezenta lege.

Bine, atunci trebuie modificata Legea cu privire la limitarea activitatii monopoliste, ea contravine. Aceasta este o coliziune juridica.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Nicolae Esanu (reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament):

Multumim, domnule Presedinte.

Vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca exista legi generale si legi speciale. Legile generale pot deroga de la legile speciale, fara a se considera ca exista o contradictie intre legi.

In acest caz, nu sintem in fata imposibilitatii stabilirii acestor doua norme diferite. Este problema oportunitatii. Aceasta decizie apartine Parlamentului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Va rog, domnule Presedinte, puneti la vot.

Domnul Marian Lupu:

De acord. Microfonul nr.4.

Domnul Alexandru Oleinic:

Eu mai am propuneri.

Domnul Marian Lupu:

Poftim?

Domnul Alexandru Oleinic:

Am spus ca mai am propuneri.

Domnul Marian Lupu:

Mai aveti propuneri?

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, desigur.

Domnul Marian Lupu:

Imi cer scuze.

Stimati colegi,

Colegul nostru insista si, conform normelor Regulamentului, sintem obligati sa supunem votului aceasta propunere.

Cine este pentru a accepta propunerea domnului Oleinic, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

34 de voturi.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Propunerea este respinsa.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimate domnule raportor,

Articolul 22 alineatul (3): “In caz de necesitate, Guvernul trebuie sa asigure intreprinderea care indeplineste comanda de stat cu materie prima si materialele necesare, precum si sa efectueze plata”.

Stimati colegi, avem economie de piata, avem posibilitati pentru a anunta tendere, pentru a efectua orice volum de lucru necesar. Care este argumentarea ca, totusi… in primul rind… nu este nici o argumentare, ma iertati. Intr-al doilea rind, propun ca alineatul (3) din articolul 22 sa fie exclus in legatura cu argumentele pe care le-am adus.

Avem posibilitati foarte mari de a face licitatie, tendere, a aprecia cel mai bun agent economic care ar putea sa faca lucrari pentru stat.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aceasta a fost obiectia sau amendamentul domnului Cosarciuc, presedinte al Comisiei pentru agricultura si industria alimentara. Noi am examinat in cadrul sedintei comisiei si, in sinteza pe care o aveti si dumneavoastra, a fost propusa urmatoarea redactie: “In cazurile expuse la alineatul (1) al prezentului articol, Guvernul trebuie sa asigure intreprinderea care indeplineste comanda de stat cu materie prima si materialele necesare, precum si sa efectueze plata marfurilor la preturi nu mai joase decit pretul lor de cost”. Iata, formula aceasta a fost propusa.

Domnul Alexandru Oleinic:

Pai, eu asta am citit-o, da eu am dat propunerea sa fie exclus alineatul (3) din articolul 22 si am adus si argumente.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu de ce am citit? Pentru ca noi am examinat propunerea de a fi exclus articolul acesta si, la comisie, s-a decis sa mentinem in versiunea pe care am citit-o. Ea este in sinteza.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Situatia e clara. Supun votului aceasta propunere.

Cine este pentru acceptarea ei, rog, sa voteze.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Si ultimul, ultima propunere, ma iertati.

Domnul Marian Lupu:

Stati, stati, nu va grabiti. Sa fixam in stenograma rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 10.

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.3 – 24.

Domnul Marian Lupu:

Treizeci si patru de voturi.

Nu se accepta propunerea.

In continuare.

Domnul Alexandru Oleinic:

Vreau sa va atrag atentia, stimati colegi, asupra unui fapt ce tine de regulamentul agentiei. Redactia propusa de Guvern este: “Agentia este un organ de stat cu statut de persoana juridica si, in activitatea sa si in adoptarea deciziilor, este independenta de alte organe ale administratiei publice.”

Vreau sa ma alatur propunerii, facute de Directia juridica, ca agentia este o autoritate autonoma. Comisia a propus o varianta care, in viziunea sa, este acceptabila: “Agentia este o autoritate permanenta in administratia publica”. Pina la urma, nu este clar: este o autoritate independenta sau o autoritate permanenta in administratia publica.

De aceea, propun ca alineatul (2) din punctul 1) al regulamentului sa fie in felul urmator: “Agentia este o autoritate autonoma a administratiei publice centrale”.

Domnul Marian Lupu:

Cine ne exprima pozitia? De fapt, inainte de a continua, asemenea formula nu ar ajunge ca statut.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Aceasta agentie este ca o parte componenta a structurii executivului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Nu, nu, i-ar permite sa aiba un statut autonom si independent. Anume care este telul si menirea agentiei date.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

Domnul Sergiu Sainciuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

De fapt, si din versiunea propusa de comisie pentru lectura a doua reiese ca aceasta agentie este independenta, autonoma in activitatea sa. Agentia este o autoritate permanenta in administratia publica, cu statut de persoana juridica si, in activitatea sa, este independenta de alte organe. Este acelasi lucru cu ceea ce propune domnul deputat.

Domnul Alexandru Oleinic:

Stimati colegi,

Dau citire o data variantei comisiei si variantei mele: “Agentia este o autoritate permanenta in administratia publica cu statut de persoana juridica si, in activitatea sa, este independenta de alte organe ale administratiei publice”.

Propun: “Agentia este o autoritate autonoma a administratiei publice centrale”.

Domnul Marian Lupu:

Bine, opinia comisiei, autorilor?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Comisia si-a expus pozitia in decizia si in sinteza repartizata deputatilor.
Asta-i decizia comisiei.

Domnul Alexandru Oleinic:

Chiar asa, domnule presedinte?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Decizia comisiei.

Domnul Marian Lupu:

Bine, lucrurile acestea s-au discutat in cadrul sedintei comisiei?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Sigur ca s-au discutat. Este prezentat in sinteza.

Domnul Marian Lupu:

Este clar. Bine. Supunem votului.

Domnul Alexandru Oleinic:

Va rog.

Domnul Marian Lupu:

Supun votului propunerea evocata de domnul Oleinic. Cine este pentru acceptarea ei, rog, sa voteze. Treizeci si patru de voturi.

Cred, configuratia nu prea se schimba. Aceeasi soarta a propunerii.

In continuare, microfonul nr. 4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Domnule presedinte al comisiei,

As vrea sa ma refer la articolul 18.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Optsprezece?

Domnul Vladimir Filat:

Da. Vizavi de atributia agentiei ce tine de control. Prin modificarea respectiva, se acorda agentiei dreptul de a efectua control in cazul in care se stabileste ca un agent detine pozitie dominanta. Nu este stipulat insa ce se intimpla in urma controlului, caci trebuie sa aiba o finalitate, in principiu. Efectueaza control si…? Pur si simplu, efectueaza controlul, dar mai departe?

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Ce se are in vedere? Daca Agentia a apreciat ca firma cutare sau agentul economic cutare sau cutare este monopolist pe piata, toate procurarile, toate vinzarile, procurarile actiunilor se urmaresc. Si, daca se incalca legislatia in vigoare, din tot continutul legii se vede ca el are dreptul sa se adreseze in judecata.

Domnul Vladimir Filat:

Bine, multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa atrag atentia colegilor, astfel de antrenari la microfon, cred, nu sint normale. Am fost responsabil in Comisia pentru politica economica, buget si finante de acest proiect de lege si toate amendamentele pe care le-am aprobat,
le-am examinat la justa valoare in cadrul comisiei. Si atunci cind nu vin amendamente din partea colegilor… dar se zic deschis la microfon… eu inteleg ca Regulamentul permite… dar, cred eu, in cazul acesta noi pierdem foarte mult timp.

Stimati colegi, sa lucram in cadrul comisiilor, sa propunem amendamente concrete si sa le aprobam foarte operativ.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Bine, luat act.

Microfonul nr. 5.

Eu va rog, fara discutii in sala.

Domnul Ion Gutu:

Domnule Presedinte, stimati colegi,

Reprezentantii fractiunii majoritare continua sa faca observatii reprezentantilor opozitiei. Domnul Oleinic, conform Regulamentului, a inaintat propuneri care au fost sustinute de 1/3 din membrii Parlamentului, 34 deputati. Eu, ca membru al comisiei, am participat. Aceste propuneri, cu regret, n-au fost discutate in comisie, dar au fost inaintate astazi. Si a avut tot dreptul domnul Oleinic. De aceea, domnule Popa, macar ca sinteti secretarul comisiei, dar fiti oleaca mai modest.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Aici trebuie sa fac o precizare, domnule Presedinte.

Domnul Marian Lupu:

Domnule Bondarciuc, doar o clipa.

As dori sa atrag atentia asupra faptului ca devieri de la normele Regulamentului se intimpla si eu le admit, dar intr-un mod echilibrat. Ele vin si din partea stinga a salii, si din partea dreapta a salii, inclusiv luarea de cuvint a colegului nostru, care este tot o deviere de la Regulament, fiindca nu a vizat acest moment. Deci, aceasta a fost o constatare, intr-un fel.

Domnule Bondarciuc, va rog.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Vreau sa fac o precizare. Deputatii au sinteza, in care sint incluse toate amendamentele parvenite in comisie, care s-au discutat in comisie si care au fost votate in comisie. Propunerile pe care astazi le-a inaintat domnul Oleinic sint in anexa, in sinteza, el singur a citit din anexa.

Domnul Marian Lupu:

Asa, stimati colegi.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Adica problemele acestea au fost discutate in comisie.

Domnul Marian Lupu:

Propun sa terminam, fiindca ceea ce facem noi, discutam unele norme legale ale Regulamentului. Atita timp cit Regulamentul ofera posibilitatea ca, pentru lectura a doua in sala, sa se intervina cu propuneri care nu au fost luate in considerare sau care au fost respinse de comisie, sa profitam de acest drept.

Va multumesc.

In locul dumneavoastra, a vorbit domnul Gutu. Nu ma faceti sa admit si o a doua deviere. Ati avut dreptul la replica, ce se intimpla, domnule Oleinic? Va rog foarte mult, din tot sufletul, colegial.

Domnul Alexandru Oleinic (nu vorbeste la microfon)

Sintem tot membrii Comisiei economie. Ce-si permite domnul presedinte?

Domnul Marian Lupu:

Bine, eu, in constatarea pe care am facut-o, la ce m-am referit? La faptul ca ati avut dreptul si il veti avea pentru viitor sa veniti cu astfel de propuneri.

Stimati colegi, va rog foarte mult. Va multumesc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.3541 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei si de rezultatul votului la propunerile inaintate in sedinta in plen.

Cine este pentru, rog, sa voteze. Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 26.

Sectorul nr.3 – 0.

Sectorul nr.3 – 1.

Domnul Marian Lupu:

Cincizeci si sase de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3541 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii aviatiei civile.
Nr. de intrare 3766.

Guvernul.

Domnul Eugen Dvornic (vicedirector general al Administratiei de Stat a
 Aviatiei Civile):

Buna ziua.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati,

Prezentul proiect de lege este elaborat de Administratia de Stat a Aviatiei Civile si reprezinta modificari de ordin redactional la notiunile deja existente, impuse in urma aplicarii acestei legi, precum si introducerea a noi notiuni impuse de punerea in aplicare a Codului civil al Republicii Moldova, ajustarea Legii aviatiei civile la standardele Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile la care Republica Moldova este parte si introducerea modificarilor dictate de deciziile Consiliului Suprem de Securitate.

In asa mod, s-a facut precizarea redactionala a notiunilor existente referitor la raporturi internationale, la articolul 3, referitor la reglementarile aeronauticii civile, la taxele pentru utilizarea aeroportului, s-a adaugat si notiunea de “aerodrom”, referitor la accidentele si incidentele aeronautice s-a adaugat principiul ca actiunile de cautare-salvare vor fi coordonate cu organele competente, precum si faptul ca rezultatele expertizei vor fi transmise statelor interesate, la articolul 17.

Referitor la efectuarea transporturilor aeriene de catre posesorii certificatului de operator aerian, la articolele 17 si 18. Sint introduse notiuni noi in conformitate cu standardele Organizatiei Aviatiei Civile Internationale referitor la inspectie, in articolele 3, 5 si 14.

In legatura cu punerea in aplicare a Codului civil, a fost modificata notiunea de “arenda a aeronavelor”, in articolul 7.

A fost completat articolul 15 cu notiunea de “scutire de taxe pentru serviciile navigatiei aeriene”, in conformitate cu cerintele aerocontrolului.

Si, in conformitate cu decizia Consiliului Suprem de Securitate, la articolul 22 au fost introduse modificari, ce, prevad, in fond, aprobarea Programului national de securitate aeronautica de catre Parlament prin lege.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc. Intrebari pentru raportor sint? Microfonul nr. 5.

Domnul Ion Gutu:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Este un proiect de lege foarte important si, cred, ceea ce se petrece in aviatia civila in ultimii ani cunoastem foarte-foarte bine, mai mult din presa, din deciziile organelor de conducere. Se introduce o pozitie noua, functii ale administratiei civile, foarte concrete, in ceea ce priveste inspectarea si controlul persoanelor fizice si juridice care activeaza in acest domeniu. Se are in vedere inspectarea sau controlul in domeniul tehnic sau in general? Care control va fi efectuat?

Domnul Eugen Dvornic:

Da, multumesc.

In conformitate cu articolul 5 al legii, in vigoare, a aviatiei civile, una dintre directiile principale de activitate administrata a aviatiei civile este supravegherea asigurarii sigurantei zborurilor aeronavelor civile. Conform standardelor Organizatiei Aviatiei Civile Internationale, siguranta zborului, supravegherea sigurantei zborului se efectueaza prin inspectie, control si expertiza.

Notiunea de inspectie a fost omisa in legea actuala. De altfel, cum poate fi examinata respectarea, de catre operatorii aerieni, a standardelor decit prin inspectie. Notiunea aceasta este si astazi aplicata in practica cu referinta la Conventia Organizatiilor Internationale a Aviatiei Civile la care Republica Moldova a aderat in ’94. Dar, am considerat necesar sa fie inclusa in lege, deoarece aceasta a fost, trebuie sa recunosc, si subiectul unor litigii.

Domnul Ion Gutu:

Si, a doua intrebare. Totusi, nu este clar, sistemul de finantare a administratiei de stat a aviatiei civile va fi schimbat sau aceasta este o structura de stat ori o structura care se afla la autofinantare?

Domnul Eugen Dvornic:

De fapt, structura de stat si autofinantarea nu se exclud, nu se neaga una pe alta. este scris, in articolul 4, ca organul administratiei de stat a aviatiei civile este organul central de specialitate al administratiei publice de conducere, coordonare si exercitare a controlului in domeniul aviatiei civile, infiintat de Guvern. Acesta, in conformitate cu prevederea respectivului articol, prin hotarirea nr.1057 din anul 1998, a aprobat regulamentul administratiei de stat a aviatiei civile, in care se repeta ca este organ al administratiei publice centrale, activeaza pe principii de autofinantare.

Domnul Ion Gutu:

Stimati colegi,

Cred ca este o situatie anormala cind o structura centrala, pe care domnia sa a numit-o “de stat”, se ocupa de business, duce negocieri cu firme private, cu persoane fizice, numeste preturi, tarife diferite, acumuleaza bani si face regulamente, ea si asigura finantarea. Ea trebuie sa fie finantata de la bugetul de stat, nu in mod particular.

Si, ultima problema. Cine, domnule vicedirector, in Guvernul Republicii Moldova, este persoana responsabila care coordoneaza activitatea aviatiei civile?

Domnul Eugen Dvornic:

In Guvern?

Domnul Ion Gutu:

Da. Cine, concret, familia si postul? Eu va multumesc.

Domnul Eugen Dvornic:

Domnului Prim-ministru, nemijlocit, ii raporteaza directorul administratiei aviatiei civile. Dar sint directii, seful directiei pentru industrie a Guvernului si persoanele respectiv.

Domnul Marian Lupu:

Bine. Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii aviatiei civile si comunica urmatoarele:

Modificarile propuse se refera, in primul rind, la introducerea unor definitii noi si la modificarea definitiilor existente, conditionate de necesitatea racordarii lor la definitiile expuse in documentele Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile, la care Republica Moldova a aderat.

In al doilea rind, modificarile propuse prevad ajustarea Legii aviatiei civile la prevederile Codului civil, adoptat la 6 iunie 2002. Un aspect aparte are modificarea care prevede obligativitatea executarii prescriptiilor inspectorale aeronautice, precum si modificarea propusa la articolul 14 alineatul (6) privind competenta inspectorilor de a interzice operarea aeronavelor in cazul cind exploatarea lor ar putea duce la accidente, punind in pericol viata oamenilor.

Comisia considera binevenite modificarile prezentate si propune proiectul mentionat spre examinare si adoptare in prima lectura.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

intrebari pentru comisie. Nu sint?

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3766.

Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de lege nr.3766 este aprobat in prima lectura.

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative (Legea cu privire la iesirea si intrarea in Republica Moldova; Codul cu privire la contraventiile administrative). Nr. de intrare 4041. Lectura a doua.

Rog, comisia.

Domnul Iurie Stoicov:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului, stimati deputati, onorata asistenta,

Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica a examinat in lectura a doua proiectul de Lege nr.4041 din 30 noiembrie 2005 pentru modificarea unor acte legislative, inaintat cu titlu de initiativa legislativa de Guvernul Republicii Moldova.

Proiectul a fost avizat de toate comisiile permanente si de Directia juridica a Aparatului Parlamentului si a fost adoptat in prima lectura la 8 decembrie 2005. La examinarea acestui proiect, din partea comisiilor si a unor deputati au parvenit urmatoarele amendamente care nu au fost acceptate:

Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie a propus la articolul 1 din proiect alineatul (1) de completat cu textul: “cetatenii straini si apatrizi care au intrat in Republica Moldova sint asigurati cu asistenta medicala in conformitate cu legislatia in vigoare”. Comisia pentru securitatea nationala, aparare si ordinea publica constata ca aceste prevederi nu tin de conceptul legii adoptate, care, dupa cum se cunoaste, stipuleaza modul de inregistrare a cetatenilor straini. De aceea, nu sustine acest amendament. Prevederea respectiva este stipulata in articolul 9 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenta medicala.

La sesizarea deputatului Nicolae Deatovschi in legatura cu mecanismul de efectuare a evidentei cetatenilor straini si apatrizilor care intra prin punctele de trecere moldo-ucrainene necontrolate de autoritatile moldovenesti, Guvernul a inaintat propunerea ca evidenta persoanelor mentionate sa se efectueze la sectia si birourile teritoriale de evidenta a populatiei ale Ministerului Dezvoltarii Informationale. Procedura detaliata va fi stabilita de Guvernul Republicii Moldova.

Pornind de la cele expuse, comisia propune adoptarea proiectului de lege in lectura a doua.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc. Pentru lectura a doua, propuneri? Nu se inregistreaza.

Va multumesc, domnule presedinte al comisiei. Rog sa luati loc.

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr.4041 in lectura a doua. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 19.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si patru de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.4041 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de lege cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova. Nr. de intrare 2123, lectura a doua.

rog, comisia.

Domnul Vasile Balan:

Domnule Presedinte al Parlamentului, onorata asistenta,

Proiectul de Lege cu privire la Cartea Rosie a Republicii Moldova a fost aprobat in prima lectura prin hotarirea Parlamentului nr.257-XVI din 27.10.2005. Dupa examinare in lectura a doua la sedinta Parlamentului din 17 noiembrie 2005, proiectul a fost remis in comisie pentru definitivare.

Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, la sedinta sa din 23 noiembrie 2005, a examinat suplimentar proiectul de lege numit. In avizele sale, Comisia pentru politica economica, buget si finante, Directia juridica a Aparatului Parlamentului si deputatul Oleg Mantorov au inaintat un sir de obiectii si propuneri. Sinteza propunerilor si obiectiilor la prezentul proiect de lege este anexata la raport.

Pornind de la cele expuse si in conformitate cu prevederile articolului 62 din Regulamentul Parlamentului, Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului adoptarea proiectului de lege in lectura a doua, luindu-se in considerare propunerile si obiectiile la proiectul de lege cu privire la Cartea Rosie expuse in sinteza anexata la raport.

Domnul Marian Lupu:

Da. Va multumesc.

Pentru lectura a doua, propuneri? Nu sint.

Va multumesc.

Domnul Vasile Balan:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule vicepresedinte al comisiei, stimati colegi,

In aceste conditii, supun votului adoptarea proiectului de Lege nr. 2123 in a doua lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 –29.

Sectorul nr.2 – 37.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si sase de voturi pentru. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de lege nr.2123 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Legea nr.216-XVI privind importul unei unitati de transport. Se reexamineaza. Rog comisia, domnul Bondarciuc.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Comisia a reexaminat legea nominalizata si, in contextul obiectiilor expuse in adresarea Presedintelui Republicii, constata ca legea in cauza stabileste o norma derogatorie de la prevederile articolului 20 alineatul (4) din Codul vamal, prin care se interzice introducerea si/sau plasarea sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, sub destinatie vamala Zona libera a autoturismelor si altor autovehicule, caroseriilor cu termenul de exploatare de peste 10 ani.

In contextul celor relatate si pornind de la faptul ca domnul Presedinte nu a promulgat legea aceasta, comisia considera intemeiate obiectiile prezentate de Presedintele Republicii Moldova si considera inoportuna mentinerea deciziei Parlamentului asupra acestei legi.

Astfel, comisia propune Parlamentului sa nu-si mentina votul asupra legii nr.216 din 6 octombrie 2005 nepromulgata de Presedintele Republicii.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Golban:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi,

Este usor, probabil, sa te dezici de propriul vot, mai ales atunci cind trebuie
s-o faci la recomandarea Presedintelui Republicii Moldova. Dar, tin sa amintesc ca la un astfel de subiect s-au discutat numai in legislativul de legislatura a XVI-a, daca nu gresesc, trei cazuri si doar acesta este cazul cind nu s-a promulgat legea. Si toate trei cazurile au fost acceptate, luindu-se in considerare ca aceste mijloace de transport erau destinate institutiilor medico-sanitare publice care se confrunta cu o problema foarte majora din lipsa acestor mijloace.

Am fost informata ca acest mijloc de transport a fost verificat dupa parametrii tehnici. Sint in totalmente de acord cu alineatul 3, expus in raportul comisiei de baza, ca normele derogarii, pe viitor, sa fie excluse din cadrul legislativ. Dar, totusi, v-as indemna si v-as ruga, luindu-se in considerare ca aceasta unitate de transport este destinata institutiei medico-sanitare publice Spitalul Clinic de Traumatologie si ortopedie si ca noi, trebuie sa o recunoastem, inca nu sintem in stare sa satisfacem toate necesitatile acestor unitati, ca anume in acest caz votul nostru sa ramina in vigoare. In viitor insa, asemenea cazuri sa nu se mai accepte.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5, va rog.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

As vrea sa dau comisiei o intrebare. De ce este de acord cu atita usurinta cu opinia sefului statului cind domnul Presedinte nu considera necesar de a nu face abateri de la lege, adica de nu a admite derogari. Si, de ce, in acelasi timp, statul Republica Moldova, prin acelasi Presedinte si prin aceiasi demnitari, intenteaza dosare penale celor care aduc masini noi pentru institutiile de invatamint? Cazul cu acele urgente.

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimati colegi,

Trebuie sa avem in vedere ca, prin legea nr.154 din 21 iulie 2005, au fost introduse modificari si completari in unele acte legislative, potrivit carora, incepind cu 1 ianuarie 2006, se va interzice introducerea in tara a autoturismelor si autovehiculelor cu termenul de exploatare de peste 7 ani.

Domnul Marian Lupu:

Alte interventii? Nu sint.

Va multumesc, domnule Bondarciuc. Rog sa luati loc.

in baza raportului comisiei, supun votului: cine este pentru adoptarea legii fara a se tine cont de propunerea Presedintelui Republicii Moldova, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

Sectorul nr.2 – 9.

Sectorul nr.3 – 18.

Domnul Marian Lupu:

Douazeci si cinci de voturi.

In conditiile acestui rezultat al votului, conform prevederilor articolului 71 din Regulamentul Parlamentului, legea se considera respinsa.

In continuare, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Ajerbaidjan cu privire la activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor Republicii Moldova, incadrati temporar in munca pe teritoriul Republicii Azerbaidjan, si viceversa, acord semnat la 21 aprilie 2005. Proiectul nr.2262.

Rog Guvernul. Doamna Poalelungi.

Doamna Olga Poalelungi (director general al Biroului National
 Migratiune):

Stimate domnule Presedinte, onorata asistenta,

Propunem spre examinare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului intre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Republicii Ajerbaidjan cu privire la activitatea de munca si protectia sociala a cetatenilor Republicii Moldova incadrati temporar in munca pe teritoriul Republicii Azerbaidjan si a cetatenilor Republicii Azerbaidjan incadrati temporar in munca pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Chisinau la 21 aprilie anul curent.

Acordul dat reglementeaza principalele directii de cooperare in domeniul migratiei de munca si protectie sociala a cetatenilor Republicii Moldova care sint incadrati temporar pe teritoriul Republicii Azerbaidjan si ale cetatenilor Republicii Azerbaidjan care sint incadrati temporar in munca pe teritoriul Republicii Moldova.

Activitatea de munca a lucratorilor se legalizeaza prin contract de munca, in care sint cuprinse principalele date ale patronului si ale angajatorului, informatie privind caracterul muncii, conditiile de munca si salarizare, modul de acoperire a cheltuielilor de transport, regimul orelor de program si ale orelor de odihna, conditiile de habitat, termenul valabilitatii contractului de munca si ale conditiilor de desfacere a acestuia.

Acordul respectiv stabileste cadrul protectiei drepturilor lucratorilor migranti si ale membrilor de familie ai acestora. Totodata, lucratorii migranti se vor bucura de dreptul la asistenta sociala, dreptul la protectia muncii egale cu dreptul cetatenilor statelor semnatare, dreptul la studii generale si profesionale.

Acordul prevede modalitatea de recuperare a prejudiciului cauzat lucratorului in urma mutilarii, maladiilor profesionale sau ale altor derogari in sanatate, in legatura cu indeplinirea obligatiilor de serviciu.

Prezentul acord va contribui la consolidarea relatiilor de cooperare in domeniul migratiei de munca si la facilitarea desfasurarii activitatii de munca pe teritoriul ambelor state.

Republica Moldova colaboreaza cu Republica Azerbaidjan in cadrul G.U.A.M. care are drept scop promovarea dezvoltarii social-economice a statelor participante, intensificarea comertului si intarirea securitatii regionale in toate domeniile de activitate.

Prezentul acord nu contravine legislatiei in vigoare a Republicii Moldova si nu implica modificarea acesteia. Aplicarea in practica a prezentului acord nu va obliga partile la alocarea unor mijloace financiare suplimentare. Consideram ca ratificarea acordului respectiv va permite ameliorarea si diversificarea cadrului relatiilor bilaterale intre Republica Moldova si Republica Azerbaidjan.

Tinind cont de cerintele legislatiei in vigoare, solicitam, onorata asistenta, sustinerea dumneavoastra in promovarea proiectului de lege prezentat spre examinare.

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, doamna Poalelungi.

Stimati colegi, intrebari?

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Eu imi cer scuze, domnule Presedinte.

Doamna Poalelungi, am o intrebare. Spuneti, va rog, daca cunoasteti: partea azera a ratificat acest acord?

Doamna Olga Poalelungi:

La moment, examineaza aceasta problema. In 21 aprilie s-a semnat un pachet intreg de cinci acorduri si va prezenta pentru ratificare pachetul de documente.

Domnul Vladimir Filat:

Domnule Presedinte, ca o parere vizavi de ratificarile respective. Cred ca noi, in principiu, ar trebui sa urmarim ca ratificarile, daca nu sint simultane, sa fie macar apropiate in timp. Ca noi tot ratificam, dar nu stim cum.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De fapt, aceasta intrebare imi genereaza o alta. Care este momentul de punere in aplicare a acestor intelegeri la momentul ratificarii de catre ambele parti sau ratificarea de catre o parte inseamna punerea automata in aplicare, ceea ce nu inseamna in mod automat si obligatoriu ratificarea de catre cealalta parte a acordului si, prin aceasta, crearea unei situatii de dezechilibru.

Am sa rog comisia juridica sau comisia sesizata in fond sa se refere la acest lucru.

Alte intrebari pentru raportor? Nu sint.

Doamna Poalelungi, va multumesc. Rog sa luati loc.

Domnul Stati.

Domnul Sergiu Stati:

Stimate domnule Presedinte, stimati colegi,

Daca imi permiteti, as vrea sa incep cu un comentariu referitor la intrebarea domnului Filat. De fapt, tratatele, in majoritatea cazurilor, intra in vigoare dupa schimbul instrumentelor de ratificare. Daca si ratificam primii, nu inseamna ca tara noastra este in defavoare sau isi asuma obligatii suplimentare.

Revenind la acord, vreau sa mentionez: Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat respectivul proiect si a ajuns la concluzia ca acesta corespunde totalmente prevederilor Legii cu privire la tratatele internationale. Comisiile de profil si Directia juridica, la fel, au sustinut acest proiect.

Pornind de la cele mentionate, Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune aprobarea proiectului in prima si a doua lectura. In acelasi timp, in temeiul Legii cu privire la tratatele internationale, propunem excluderea din documentul de ratificare a sintagmei “semnat la Chisinau la 21 aprilie 2005”.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Intrebari pentru comisie.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Eu imi cer scuze, domnule Presedinte, nu vreau sa par prea insistent, dar
m-am referit nu atit la aspectul juridic, ci la aspectul...

Domnul Sergiu Stati:

Politico-diplomatic.

Domnul Vladimir Filat:

Da.

Domnul Sergiu Stati:

Sint de acord. Cred, comisia o sa intervina in sensul acesta la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, ca sa fie stabilit, sa spunem…

Domnul Marian Lupu:

mecanismul de sincronizare…

Domnul Sergiu Stati:

…un sistem privind sincronizarea sau, cel putin, apropierea in timp a procedurii de ratificare, fiindca aceasta este o demonstrare a unor relatii bune si a unei atitudini favorabile a unui stat fata de altul.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc.

Alte intrebari pentru presedintele comisiei? Nu sint.

Va multumesc, domnule Stati. Rog sa luati loc.

Stimati colegi, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.2262 in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc. Proiectul este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea acestui proiect de lege in lectura a doua, tinindu-se cont de raportul si propunerile incorporate in raportul comisiei, rog, sa voteze. Cine este pentru?

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 20.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si patru de voturi pro. Contra? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.2262 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale de Metrologie “Conventia Metrului” in calitate de membru asociat. Nr. de intrare 3512.

Domnule Esanu, va rog.

Domnul Nicolae Esanu (reprezentant permanent al Guvernului in
 Parlament):

Multumesc, domnule Presedinte.

Doamnelor si domnilor deputati,

Supunem atentiei dumneavoastra proiectul de Lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale de Metrologie “Conventia Metrului” in calitate de membru asociat. Acest proiect de lege are ca scop indeplinirea cerintelor necesare pentru crearea posibilitatilor de recunoastere la nivel mondial a masurarilor efectuate in Republica Moldova si, astfel, inlaturarea barierelor tehnice in cazurile comertului si facilitarii comertului intern.

Aderarea Republicii Moldova este o conditie de participare la lucrarile Organizatiei Internationale de Metrologie “Conventia Metrului”, care a fost fondata la 20 mai 1875. Aceasta colaborare este necesara in scopul asigurarii uniformitatii masurarilor la nivel national si international, este o conditie de semnare a Acordului de recunoastere mutuala a etaloanelor de referinta si a certificatelor de etaloane elaborate de catre institutiile nationale de metrologie a statelor-membre ale Conventiei Metrului, va permite Republicii Moldova accesul la informatia pe care o detine organizatia respectiva, informatie absolut necesara pentru armonizarea sistemului national de metrologie.

Adoptarea acestui proiect de lege nu va solicita cheltuieli si nu va necesita modificarea legislatiei Republicii Moldova. Rugam sustinerea dumneavoastra pentru aprobarea in prima lectura si, in cazul in care nu exista obiectii, si pentru adoptare in lectura a doua.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru raportor? Microfonul nr.3.

Domnul Vladimir Dragomir:

Domnule Presedinte,

Am o intrebare in privinta denumirii legii. Este vorba de “Conventia Metrului”. Metrul este o unitate de masura a lungimii. Dar aici poate fi vorba de Conventia Metrica, fiindca aici intra si masa, si lungimea. Uitati-va dumneavoastra cum suna, ceva nu-i clar.

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, aceasta este o denumire care este acceptata.

Domnul Vladimir Dragomir:

Daca luam in limba rusa, ii clar tot. Daca luam in limba moldoveneasca, eu am citit de vreo trei ori si nu intelegeam despre ce este vorba. Ii corect lucrul acesta?

Domnul Nicolae Esanu:

Noi prezentam denumirea acceptata de specialistii in terminologie, care au efectuat traducerea respectiva in limba de stat.

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi, va atrag atentia, am o propunere. Va atrag atentia ca acest proiect de lege ne propune sa evoluam in calitate de membru asociat si eu cred ca distanta de la membru asociat pina la membru cu drepturi depline ne va oferi timpul necesar sa ne clarificam ca e vorba doar de lungime sau de lungime si masa.

Va multumesc.

Alte intrebari? Nu sint.

Va multumesc, domnule ministru. Rog sa luati loc.

Rog comisia.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Cu permisiunea Presedintelui Parlamentului, voi spune un moto la acest aviz. Cind Nicolae Iorga l-a intrebat pe liberalul Ionel Bratianu: “Ce putem noi invata de la un inginer, domnule Bratianu?”, Bratianu a raspuns: “masura, domnule Iorga, masura”.

Acum, va prezint raportul Comisiei pentru politica externa si integrare europeana la proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale de Metrologie “Conventia Metrului” in calitate de membru asociat.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata urmatoarele:

Conferinta Generala de Masuri si Greutati a Organizatiei Internationale de Metrologie “Conventia Metrului”, in continuare Conventie, se incadreaza in categoria tratatelor internationale incheiate in numele Republicii Moldova si, potrivit articolului 11 alineat (1) din Legea nr.595-XIV din 24.09.1999 privind tratatele internationale, este supus examinarii si ratificarii in Parlament.

Conventia a fost semnata la 20 mai 1875, avind drept scop crearea unui sistem mondial de efectuare a masurilor, precum si recunoasterea acestora pe plan mondial. Aderarea Republicii Moldova la conventie va permite recunoasterea la nivel mondial a masurilor efectuate in Republica Moldova si armonizarea ulterioara a sistemului national de metrologie cu cerintele Uniunii Europene, ceea ce va permite inlaturarea unor bariere tehnice in comertul cu statele europene.

Prin aderarea la conventie, Republica Moldova va deveni membru al Organizatiei Internationale de Metrologie. Avind in vedere situatia financiara dificila, se propune a adera la aceasta organizatie in calitate de membru asociat, plata cotizatiei anuale fiind de 4800 euro.

Republica Moldova va fi privata doar de dreptul de vot in cadrul Organizatiei Internationale de Metrologie, avind, in acelasi timp, dreptul de a participa la toate activitatile organizatiei.

Aderarea la conventia nominalizata nu va implica modificarea si completarea legislatiei nationale si nu contravine altor instrumente internationale la care Republica Moldova este parte. In calitate de autoritate nationala responsabila pentru implementarea prevederilor conventiei, se desemneaza Serviciul Standardizare si Metrologie. Comisiile permanente si Directia juridica au sustinut aderarea la conventie prin adoptarea unei legi organice.

In acelasi timp, pentru respectarea tehnicii legislative, se propune a schimba locurile articolului 2 si articolului 3 din proiectul de lege. Astfel, avind in vedere cele mentionate, in temeiul alineatului (1) al articolului 12 din Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 privind tratatele internationale ale Republicii Moldova, comisia propune Parlamentului aderarea la conventia prezentata.

Va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc, doamna vicepresedinte al comisiei.

Intrebari pentru comisie, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

De fapt, nici nu credeam ca acest subiect va genera discutii pe un diapazon foarte larg.

Ma conectez si eu la aceasta discutie si vreau sa zic, cu cel mai mare respect pentru marele scriitor roman, dar nu a fost primul care a atras atentia la ceea ce numim definitia de masura. Fac referinta la nu mai putin cunoscutul filosof al Greciei Antice Socrate, care atragea atentia in toate lucrarile sale la definitia de sofrosine, masura. Masura in toate si pentru toti. Si, cred ca, plecind de la aceasta pozitie, am putea trece la procedura de vot, in sfirsit, pentru acest subiect.

Deci, supun votului aprobarea proiectului de Lege nr.3512 in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul nr.3512 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua. Cine este pentru adoptarea Legii nr.3512 in lectura a doua, tinind cont de raportul comisiei sesizate in fond, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 35.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si cinci de voturi pro.

Contra? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3512 este adoptat in lectura a doua.

Va multumesc.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernele statelor-parti la Acordul de baza multilateral privind transportul international pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia, cu privire la finantarea comuna a secretariatului permanent al Comisiei interguvernamentale traceca. Proiectul cu nr. de intrare 4096.

Guvernul, domnul Untura.

Domnul Pavel Untura (viceministru al transporturilor si gospodariei
 drumurilor):

Multumesc, domnule Presedinte.

Mult stimate domnule Presedinte, stimati domni deputati,

Conform Acordului dintre guvernele statelor-parti la Acordul de baza multilateral privind transportul international pentru dezvoltarea coridorului
Europa – Caucaz – Asia, la care Republica Moldova a aderat la 30 septembrie 1999, se prezinta proiectul de Lege privind aprobarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernele statelor-parti la Acordul de baza multilateral privind transportul international pentru dezvoltarea coridorului Europa – Caucaz – Asia, cu privire la finantarea comuna a Secretariatului Permanent al Comisiei interguvernamentale traceca, conform acordului semnat de Republica Moldova la Bacu la 12 aprilie 2005.

Pina in prezent, Republica Moldova, in cadrul Proiectului traceca, a beneficiat de realizarea Proiectului studiu de fezabilitate prin modernizarea trecerilor de frontiera intre Republica Moldova si Ucraina, transportul auto si transportul feroviar. In baza acestui studiu de fezabilitate, pentru anul 2006 este preconizata alocarea unui milion de dolari S.U.A. pentru constructia drumului de acces la podul de peste riul Nistru din preajma satului Unguri, la trecerea Unguri-Bronita.

De asemenea, pentru anul 2006, din mijloacele Comisiei europene, se preconizeaza efectuarea unui studiu de fezabilitate pentru constructia drumului Chisinau-Giurgiulesti, cu pregatirea documentatiei de tender la un pret de 750 mii de euro.

Ratificarea Acordului prezentat va facilita crearea unui program unic de dezvoltare a coridorului traceca, ce va favoriza accesul la piete, dezvoltarea comertului si, evident, dezvoltarea transporturilor.

Rog sustinerea proiectului de lege prezentat.

Domnul Marian Lupu:

Da, multumesc.

Intrebari pentru raportor, stimati colegi? Nu sint.

Va multumesc. Rog sa luati loc.

Domnul Pavel Untura:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Rog comisia, domnul Iovv.

Domnul Vasile Iovv:

Stimate domnule Presedinte, onorat Parlament,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si, tinind cont de avizele pozitive ale Guvernului si ale comisiilor parlamentare, avind in vedere si raportul ministerului, si faptul ca, in cadrul programelor traceca, Republica Moldova beneficiaza de realizarea unui sir de proiecte investitionale care contribuie la dezvoltarea infrastructurii drumurilor si optimizarea sistemului vamal al tarii noastre, comisia propune Parlamentului ratificarea acestui acord.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Da, si eu va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Va multumesc, domnule Iovv.

In aceste conditii, stimati colegi, supun votului proiectul de Lege nr.4096 pentru aprobarea acestuia in prima lectura. Cine este pentru, rog, sa voteze. Majoritatea. Va multumesc.

Proiectul nr.4096 este aprobat in prima lectura.

Lectura a doua, din moment ce comisia ne propune ratificarea prin acest proiect de lege.

Cine este pentru adoptarea proiectului de Lege nr.4096 in lectura a doua, rog, sa voteze.

Rog sa fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 38.

Sectorul nr.3 – 21.

Domnul Marian Lupu:

Optzeci si opt de voturi.

Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.4096 este adoptat in a doua lectura.

Va multumesc.

Ora intrebarilor si interpelarilor, 11.30. Deci, ca de obicei, la prima etapa vom invita la tribuna centrala reprezentantii. Eu inteleg ca se doreste o iesire la microfoane, va rog, putina rabdare, voi invita reprezentantii institutiilor pentru care au fost adresate intrebarile dumneavoastra saptamina trecuta.

Vom incepe cu intrebarea adresata de doamna Adriana Chiriac si, pentru a aduce raspuns la aceasta intrebare, il invit la tribuna centrala pe domnul Anatolie Spivacenco, viceministrul agriculturii si industriei alimentare.

De cite minute aveti nevoie, domnule viceministru, pentru raspuns?

Domnul Anatolie Spivacenc:

Trei minute.

Domnul Marian Lupu:

Trei minute. Bine, acceptat.

Domnul Anatolie Spivacenco:

Mult stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

Permiteti-mi a face o informatie pe marginea interpelarii doamnei deputat in Parlament Adriana Chiriac, expusa in cadrul sedintei in plen a Parlamentului din 8 decembrie curent, referitor la producerea si repartizarea productiei globale de soia.

Deci, trairea principala a doamnei deputat este legata de cantitatile de soia care sint depozitate la moment in gospodariile noastre taranesti si de soarta lor. Deci, anul curent, soia a ocupat o suprafata de 33 de mii 945 de hectare, cu 9 mii 638 de hectare mai mult decit anul trecut.

Interesul de marire a suprafetelor de cultivate cu soia este economic, existenta pietei si, principalul, pretul de realizare a acestui produs.

S-au recoltat de tot 60 de mii 973 tone de boabe, productivitatea medie fiind de 18 chintale la hectar, comparativ cu 14,7 din perioada respectiva a anului trecut. Suprafete mai mari a cultivat raionul Edinet – 5 mii 300; Ocnita – 4 mii; Briceni – 3 mii 362; Donduseni – 2 mii 900; Riscani – 2 mii 800; Singerei – 2 mii 100.

Deci, programul pentru anul 2006-2015 prevede ca suprafetele cu soia sa fie mentinute in jurul a 30 de mii de hectare.

Si, concret, la interpelarea doamnei deputat.

Situatia, la moment. Societatea pe Actiuni “Floarea-soarelui” din Balti este unica intreprindere care achizitioneaza boabe de soia. Sint achizitionate, la momentul actual, 35 de mii de tone din cele 60 de mii care s-au produs, cu
20,8 mii tone mai mult decit in perioada respectiva a anului trecut.

Pina la finele anului, o sa fie achizitionate 40 mii de tone, pretul de achizitie in medie fiind 2550 lei. El se va majora la finele anului la 2650. La momentul actual, pretul este de 2150 lei. Problema consta mai mult in depozitarea srotului. La momentul dat, se cauta piete de desfacere a acestui srot.

Populatia tarii noastre nu consuma uleiul de soia. In majoritatea cazurilor, este folosit uleiul de floarea-soarelui, care se exporta integral. Exportul va fi de circa
4 mii tone, cu 8,8 ori mai mult decit anul precedent.

Totodata, in Republica Moldova, s-a importat o cantitate nesemnificativa de boabe de soia. In anul 2004 - 135 tone, in anul 2005 – 2000, 1 mii tone. Importul a fost facut din Ucraina, Romania si Belgia. De aceea, calitatea corespunde standardelor.

Sub aspectul viitorului cantitatii de aproximativ 25 de mii de tone, care se afla in depozitul producatorilor agricoli. Ea va fi achizitionata pe parcursul urmatoarelor 2-3 luni. Nu vor fi probleme. De aceea, cred ca plugarii nostri vor fi satisfacuti.

Da, va multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr. 5, va rog.

Doamna Adriana Chiriac:

Va multumesc, domnule ministru. Spuneti-mi, va rog, considerati ca pretul de achizitie, pe care l-ati numit aici, este satisfacator pentru tarani?

Domnul Anatol Spivacenco:

Vreau sa va spun ca pretul, desigur, se doreste a fi mai mare. In principiu, pretul vorbeste despre faptul ca este eficienta cultivarea de soia. Este insa important pretul de piata, precum si posibilitatile acestei intreprinderi de a comercializa aceste produse care se afla atit pe piata interna, cit si pe cea externa.

Doamna Adriana Chiriac:

Si, a doua intrebare. Ce intreprinde Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare pentru a diversifica pietele de desfacere pentru soia?

Domnul Anatol Spivacenco:

Noi lucram impreuna cu intreprinderea respectiva. Avem probleme temporare, aferente unor dificultati legate cu Belorusia, cu anunturile pe care le-au facut dumnealor la 12 decembrie. Si, o data cu deblocarea acestor procese, dumnealor o sa inceapa exportul. Pietele traditionale de export ale acestei intreprinderi sint: Romania, Rusia, Belorusia. Ea, totodata, cauta si alte piete.

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Domnule ministru, va multumesc.

Il invit la tribuna centrala pe domnul Anatolie Izbinda, vicedirector general al Agentiei pentru Dezvoltarea Regionala, pentru a oferi raspuns la intrebarea adresata de catre doamna Angela Arama.

Domnul Anatolie Izbinda:

Stimate domnule Presedinte, stimati deputati,

La interpelarea care a parvenit la noi, pot sa comunic urmatoarele. Ceea ce tine de problemele luncii Prutului. La ordonanta Primului ministru, a fost format un grup, in care s-au analizat toate problemele. In urma acestor actiuni a fost elaborat un proiect de hotarire a Guvernului, care, la sedintele apropiate, va fi aprobat.

Referitor la scoala din Cotul Morii. Anul acesta, au fost alocati 600 de mii de lei si a fost terminata constructia scolii, care, de la 1 septembrie, deja functioneaza. Referitor la casele de la Leuseni. Cunoastem cu totii problemele Leusenilor. Problema aceasta este permanent sub controlul autoritatilor publice locale si al Inspectiei de Stat in Constructie. Nu o data au fost facute expertize. Cunoastem toate procesele care au loc: cinci case promise, cinci familii carora li s-a promis lemn etc. In anul acesta, din bugetul local au fost alocate pentru fiecare familie cite 6.500 de lei.

Doamna Maria Postoico:

Va multumim mult.

Nu este in sala. A, a venit. Cu parere de rau, nu vom repeta raspunsul.

Microfonul nr. 5.

Doamna Angela Arama:

Multumesc, mult. Deci, am inteles ca s-a oferit 6500 de lei. Stiam deja aceasta. Dar, oricum, acele case, avind deja procese de demolare, nu sint in stare pentru a fi locuite, va dati seama. Si acei oameni, ma refer mai ales la o familie nevoiasa cu 3 copiii care locuieste in conditii, pur si simplu, insuportabile. Si, sase mii de lei nu sint suficienti pentru a construi o casa.

Domnul Anatolie Izbinda:

Daca imi permiteti, vreau sa va raspund. Intelegem ingrijorarea dumneavoastra. Am adresat o scrisoare primarului comunei Leuseni ca sa vina la noi cu propuneri concrete si, impreuna, sa incercam a rezolva problema.

Doamna Angela Arama:

Si au venit propunerile?

Domnul Anatolie Izbinda:

Inca nu au venit.

Doamna Angela Arama:

Bine, sa asteptam.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Da, va multumesc, domnule vicedirector. Luati loc.

Este invitat la tribuna centrala domnul Dumitru Stavila pentru a da raspuns la solicitarea deputatului Gheorghe Popa referitor la activitatea subdiviziunilor teritoriale ale Inspectiei muncii.

Va rog, de cite minute aveti nevoie?

Domnul Dumitru Stavila:

Va multumesc mult, doamna vicepresedinte al Parlamentului.

Daca este vorba de raport, am facut o nota succinta asupra raportului, pina la 10-15 minute.

Doamna Maria Postoico:

Este prea mult. Pina la 5 minute.

Domnul Dumitru Stavila:

Ma voi stradui in 5 minute.

Doamna Maria Postoico:

5 minute.

Domnul Dumitru Stavila:

Va multumesc mult.

Stimati deputati,

Componenta esentiala pentru care orice stat asigura garantarea unui anumit nivel al calitatii vietii o constituie munca. Inspectia muncii, pe parcursul a 11 luni ale anului curent, indeplinind atributiile sale, a exercitat peste 5700 de controale si, in cadrul lor, a depistat peste 56 mii de incalcari ale legislatiei muncii.

In temeiul planului de activitate, a fost monitorizata in deosebi respectarea legislatiei muncii in domeniul complexului agroindustrial si, pe parcursul trimestrului doi, au fost efectuate 1399 de controale la unitatile economice, unde activau peste 33 de mii de salariati, 15 mii dintre care erau femei, iar 80 de persoane cu virste sub 18 ani.

Care sint cele mai frecvente incalcari ale legislatiei muncii din ultimul timp, depistate in cadrul controalelor? Utilizarea fortei de munca fara perfectarea contractului individual de munca in forma stabilita de legislatie sau in lipsa contractului individual de munca, nerespectarea modului de completare si evidenta a carnetelor de munca, nerespectarea duratei legale a timpului de munca si a timpului de odihna. Nu este efectuata achitarea salariilor in cuantumul stabilit de legislatie. Nu se platesc indemnizatiile pentru munca prestata in timp de noapte. De asemenea, printre cele mai frecvente incalcari se inscriu incalcarile de ordin organizatoric in domeniul protectiei muncii.

La intreprinderile din domeniul complexului agroindustrial, nu sint create servicii de protectie a muncii, nu sint finantate masurile de realizare a protectiei muncii pe parcursul anilor, nu este asigurata organizarea nici a examenului medical la incadrare, nici a examenelor medicale periodice. De asemenea, nu se acorda echipament individual si colectiv de protectie.

Au fost depistate un sir de incalcari de ordin organizatoric, cind se exploateaza diferite mecanisme, cum ar fi tractoarele, care nu au trecut controlul tehnic, cind nu exista dispozitive de cuplare a cutiei de viteza. Echipamentele auxiliare si cele de reparatie, de intretinere a masinilor agricole se exploateaza contrar regulilor de securitate, cum ar fi cazul generatoarelor cu acitilena, care se exploateaza cu supape de siguranta neverificate, si multe altele.

Toate acestea au condus, pe parcursul a 11 luni ale anului curent, la
113 accidente de munca, din care 75 grave si 38 mortale. In urma acestor evenimente, au fost traumate grav 84 de persoane, iar 38 au fost traumate mortal. Din numarul acestora, doua persoane minore au fost traumate mortal: Macarie Andrei, la Societatea cu Raspundere Limitata “Geamantal” satul Crasnoarmeiscoe, raionul Hincesti. Elevul Luchita Silviu, nascut in 1989 in satul Bardar, raionul Ialoveni, la Societatea cu raspundere limitata “Dulejeni”.

Toate aceste incalcari, constituind elemente ale muncii nelegale, prejudiciaza grav drepturile ce decurg din raporturile de munca. in toate cazurile, inspectorii de munca au inaintat prescriptii privind lichidarea acestor incalcari. De asemenea, au intocmit, au inaintat in instantele de judecata si, incepind cu data de 1 iulie anul curent, au examinat peste 1200 procese-verbale cu privire la contraventiile administrative, aplicind sanctiuni de peste 476 mii de lei.

Pe parcursul anului curent, au fost examinate peste 1400 de petitii. Vreau sa mentionez ca, din an in an, numarul petitiilor adresate Inspectiei muncii se dubleaza. Vreau sa remarc: 37 de petitii au confirmat ca persoanele au reclamat actiunile angajatorului care nu le-a achitat salariul, i-au eliberat din lucru. La interventia Inspectiei muncii, la intreprindere nu s-au depistat nici un fel de documente care ar atesta un oarecare raport de munca cu aceste persoane. Inspectia muncii, in astfel de cazuri, nu poate sa repuna persoanele in drepturi si le recomanda sa se adreseze in instanta de judecata, care va examina in modul stabilit problemele lor si marturiile martorilor.

O problema in aplicarea legislatiei este si numarul insuficient de inspectori de munca. Cu 48 de perechi de inspectori de munca, fiindca o intreprindere este supusa controlului atit in domeniul protectia muncii, cit si al legislatiei muncii, actioneaza, concomitent, doi inspectori, unul inginer de meserie, altul jurist. In astfel de conditii, prin urmare, nu este posibil de supus controlului acele circa
200 de mii de unitati inregistrate pe teritoriul tarii.

Cu toate acestea, pe parcursul anului curent, noi am colaborat constructiv, consider, cu administratia publica locala de nivelul doi si de nivelul intii. Am desfasurat intruniri cu primarii localitatilor din 29 de raioane. De asemenea, inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca au avut intruniri cu primarii si angajatorii din teritoriu.

O alta problema consta in ostilitatea manifestata de unii angajatori fata de inspectorii de munca, dar astfel de ostilitate manifesta angajatorii care utilizeaza forta de munca la negru, nu achita salariile in cuantumul stabilit si fac multe alte incalcari. O astfel de manifestare a avut loc la intreprinderea individuala “Toncu Ion” din satul Lapusna, unde inspectorul de munca Stefan Oleinic a fost agresat, maltratat fizic, fiind nevoit sa stea in concediu medical. Ca rezultat, procuratura a clasat acest material, motivind ca inspectorul de munca a alunecat si de aceea a avut de suferit.

Se considera ca, pentru a asigura realizarea continua a obiectivelor care stau in fata Inspectiei muncii, este necesar si oportun sa fie mentinuta in continuare orientarea spre dezvoltarea si promovarea celor mai eficiente masuri de asigurare a respectarii legislatiei muncii, de colaborare constructiva cu autoritatile administratiei publice locale, atit din partea Inspectiei muncii din centru, cit si a Inspectoratelor teritoriale de munca. Faptul acesta va conduce la realizarea plenara a capacitatii angajatilor ce decurge din raporturile de munca, la protectia lor in exercitarea functiei, obiective stabilite prin Legea Inspectiei muncii, Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 81 si nr.129, Codul Muncii.

Doamna Maria Postoico:

Multumim, domnule Stavila.

Domnul Dumitru Stavila:

Da, va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 3, va rog.

Domnul Gheorghe Popa:

Multumesc, doamna presedinte.

De fapt, domnule Stavila, interpelarea mea a avut drept scop scoaterea la iveala a unor rezerve din activitatea dumneavoastra si a structurilor teritoriale, fiindca, in majoritatea raioanelor, este diminuat considerabil impozitul pe venit retinut la sursa de plata. Si, aici, observ o situatie ce tine, in genere, de activitatea structurilor dumneavoastra.

Vreau sa va zic ca, in teritoriu, nu este chiar asa cum ati relatat dumneavoastra in raport. Se observa o lipsa totala de conlucrare a Inspectiei muncii cu inspectoratele fiscale, cu filialele Casei Nationale. Exista situatii cind se intocmesc o sumedenie de documente si se indreapta in judecata, dar ele, absolut, nu au nici un efect. Cred ca ar fi cazul sa vorbim despre disciplina executiva a angajatilor dumneavoastra.

Pornind de la aceste situatii, eu, totusi, as face o alta interpelare in adresa Guvernului, ca, pe baza a 5-6 raioane, as vrea sa le numesc: Floresti, Soldanesti, Cantemir, Edinet, Hincesti, sa fie facuta o analiza ampla a ceea ce tine anume de aceste momente. Si, solicit Guvernului ca aceasta problema sa fie examinata la una din sedintele lui.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc, domnule Stavila. Luati loc, va rog.

Trecem la capitolul intrebari si interpelari.

Microfonul 4.

Domnul Vladimir Filat:

Vreau sa adresez o interpelare domnului Valeriu Lazar, ministru al economiei si comertului.

In urma integrarii iminente a Romaniei in Uniunea Europeana, in anul 2007, Acordul de liber schimb, semnat intre Republica Moldova si Romania, va fi abrogat, ceea ce naste intrebarea: Guvernul va intreprinde masuri sau va elabora un grafic de actiuni care sa minimalizeze impactul iminent asupra economiei nationale. Rog sa mi se dea raspuns de la tribuna centrala.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 5.

Domnul Gheorghe Susarenco:

Multumesc, doamna presedinte.

Prima interpelare o adresez domnului Valeriu Balaban, Procuror General al Republicii Moldova; celui care indeplineste functia de director al Casei Nationale de Asigurari Sociale; domnului Ion Ababii, ministru al sanatatii si protectiei sociale.

In ultimul timp, s-a creat o situatie exceptionala in cadrul Departamentului de Expertiza Medicala a Vitalitatii, situatie creata si cu concursul nemijlocit al directorului acestui departament, domnul Zaharia, care, cu de la sine putere, a suspendat activitatea a circa 18 medici ai consiliilor specializate de expertiza medicala a vitalitatii – oncologie, ftiziopulmonologie, psihiatrie – si din cadrul consiliului teritorial Riscani Chisinau. Aceasta actiune este motivata de existenta unui dosar penal intentat de Centrul pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei.

In acest context, rog persoanele indicate sa ne raspunda in plenul Parlamentului la urmatoarele intrebari. In ce stadiu se afla dosarul penal intentat in privinta medicilor experti din cadrul Departamentului Expertiza Medicala a Vitalitatii, in cazul in care exista un atare dosar penal, si pe care motive nu sint admisi 18 medici ai departamentului respectiv la locurile lor de munca?

Si, a doua interpelare este adresata domnului Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. De circa 4 luni a fost finalizata o casa cu 60 de apartamente in orasul Vadul-lui-Voda, casa construita in mare parte cu mijloacele financiare ale cetatenilor.

Blocul respectiv nu poate fi dat in exploatare, iar cetatenii nu pot intra in apartamentele lor, deoarece primarul localitatii, domnul Iurie Onofreiciuc, pretinde la un apartament din el, pretentie contrara deciziei primariei municipiului Chisinau din 15 decembrie 1994, conform careia, la dispozitia primariei Vadul-lui-Voda, se pun trei apartamente, respectiv cu una, doua si 3 odai.

Rog verificarea urgenta a acestui caz pentru punerea in exploatare a imobilului dat si pentru ca cetatenii sa fie ingraditi de pretentiile ilegale ale primarului Iurie Onofreiciuc din Vadul-lui-Voda. La a doua interpelare solicit raspuns scris, conform regulamentului.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 2.

Domnul Igor Klipii:

Doua interpelari. Prima adresata domnului Mihailo, Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Solicit informatie privind masurile luate de Consiliul Coordonator al Audiovizualului pentru eliminarea starii de incompatibilitate a membrului C.C.A. Serghei Dobrot, prevazut de articolul 33 al Legii Audiovizualului.

In aceeasi ordine de idei, solicit informatie in scris de la domnul Serghei Dobrot asupra urmatoarelor aspecte: daca a informat autoritatea care l-a numit in functie despre starea de incompatibilitate in care se afla si in ce mod a facut-o?

Solicit urmatoarea informatie: reprezinta domnul Serghei Dobrot institutiile audiovizualului, al caruia patron este, in relatiile cu autoritatile publice, potrivit exigentelor legislatiei in vigoare? Interesele caror institutii reprezinta dumnealui atunci cind, la sedintele C.C.A., sint puse in discutie probleme legate de postul de radio “Serebrianii dojdi” si Televiziunea NIT, potrivit legislatiei in vigoare.

La fel, solicitam opinia C.C.A. asupra legalitatii faptului ca patronul unor institutii ale audiovizualului participa cu drept de vot la procesul decizional privind acordarea de frecvente catre mijloacele mass-media pe care le reprezinta. Nu considera C.C.A. ca acest fapt vine sa confirme informatiile din mass-media privind transparenta procesului de acordare a frecventelor de emisie, lucru asupra caruia au atras atentia si misiunile diplomatice acreditate la Chisinau?

In aceeasi ordine de idei, rog pe domnul Mihailo sa aduca argumente la invinuirile, adresate postului de radio “Vocea Basarabiei”, ca ar fi finantata din exterior si ca ar fi agentul in Republica Moldova a unui stat strain.

A doua interpelare este adresata Guvernului Republicii Moldova privind procentul de functionari publici din structurile sale angajati prin concurs. Deci, lista functiilor publice din cadrul administratiei publice centrale care, potrivit Legii serviciului public, sint ocupate prin concurs. Lista functiilor publice ocupate prin angajare, numire si alegere. Lista functiilor publice vacante din cadrul administratiei publice centrale.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr. 4.

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos, doamna presedinte al sedintei.

Prima interpelare este adresata domnului Procuror General Valeriu Balaban si domnului ministru al afacerilor interne Gheorghe Papuc.

Potrivit unei informatii parvenite de la colegii de serviciu ai doamnei Lidia Redico, aceasta a disparut acum 7 zile. In una din seri, au venit persoane care s-au prezentat drept colaboratori ai organelor de drept. N-au prezentat legitimatii. In urma acestei actiuni, daca putem s-o numim asa, dumneaei a disparut.

Rugamintea mea este urmatoarea: sa fie verificata informatia data. In cazul in care se detin careva informatii, sa fiu, la rindul meu, informat unde se afla doamna Lidia Redico si ce masuri au fost intreprinse pina in prezent, pe parcursul a 7 zile, pentru ca dumneaei sa fie gasita.

Va multumesc.

A doua interpelare este adresata domnului Igor Semenovker, director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala.

In cadrul intilnirii avute cu cetatenii din sectorul Riscani, un grup de locuitori au adresat rugamintea de a se interveni in solutionarea problemei asigurarii cu spatiul locativ. Mentionez: familia Aftudov, 8 persoane, din strada Bolbocica nr.6, familia Partina, 3 persoane, din strada Postei nr.60 si familia Ciurea, 6 persoane, din strada Petrariei nr.28, au ramas fara acoperis in urma inundatiilor care au avut loc in zona strazii Hipodromului, in vara anului curent. Desi autoritatile publice
le-au asigurat ca vor primi spatiu locativ, ca si ceilalti cetateni din microsectorul Hipodromului, pina la 15 noiembrie curent problema n-a fost solutionata.

In contextul celor mentionate, rog sa fiu informat despre cauzele nesolutionarii problemei in cauza, cine sint vinovatii, cine a facut promisiuni goale? De asemenea, vreau sa fiu informat: ce se intreprinde concret ca aceste trei familii sa beneficieze de acelasi sprijin de care au beneficiat ceilalti cetateni din microsectorul Hipodromului.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Prima interpelare este adresata Ministerului Dezvoltarii Informationale in a carui subordine se afla “Moldtelecom”-ul.

Locuitorii satelor Corlateni si Pelinia, invecinate cu orasul Balti, au fost transferati recent, in mod arbitrar, de la statia de telefonie fixa Balti prefix 231 la retelele “Moldtelecom” de la Riscani prefix 256 si, respectiv, Drochia 252. Ei califica transferul ca fiind abuziv, un jaf ziua in amiaza mare, pentru ca, o data cu transferul, taranii sint fortati sa plateasca dublu pentru convorbirile cu fiii si fiicele de la Balti, convorbiri taxate deja nu ca si convorbirile locale, ci ca interurbane.

Un alt dezavantaj este calitatea tehnica. Statia Balti, mai performanta, asigura o legatura impecabila si cu tarile europene, unde muncesc originari si din aceste sate. Avantajele acestea ii si determinasera pe oamenii pensionari de la Corlateni si Pelinia sa-si instaleze masiv numere de Balti.

Solicit raspuns la intrebarea: care a fost ratiunea acestor schimbari inechitabile si discriminatorii? De ce oamenii care i-au votat cu speranta pe comunisti sint, astazi, obligati de putere sa plateasca mai multi bani, in conditiile in care satele lor, Corlateni si Pelinia, se afla la numai 3-5 kilometri de Balti si la tocmai 35-40 kilometri de Riscani si, respectiv, Drochia.

Azi, aceste sate au impreuna peste 20 000 de locuitori. Oamenii sint decisi sa blocheze traseul national Chisinau – Cernauti. Cer raspuns de la tribuna Parlamentului.

A doua interpelare este adresata A.N.R.E., careia ii cer sa se edifice in legatura cu serviciile la capitolul “Relatii cu publicul” din partea Companiei spaniole “Union Fenosa” si atitudinea acesteia fata de clienti, printre care ma numar, evident, si eu. Sint umilitoare sentimentele pe care le ai cind incerci sa telefonezi la 43-11-11 pentru a anunta intreruperea curentului electric sau a afla cauza deconectarii lui.

Solicit, in genere, un control al serviciilor prestate la capitolul “Relatii cu publicul” de catre “Union Fenosa” si actiunile A.N.R.E. pentru imbunatatirea normativelor in vigoare. Exista multe plingeri in legatura cu atitudinea, mai curind sovietica, din partea Companiei “Union Fenosa”, cazuri de decuplare a cetatenilor fara motive, atribuirea unor datorii enorme unor familii si chiar de atitudini mai cu subintelesuri fata de cetateni.

Serviciul de informatii si urgente 43-11-11 este unul revoltator. Si, as dori sa cunosc daca si A.N.R.E. stie acest lucru si ce a incercat sa intreprinda pentru a solicita Companiei “Union Fenosa” sa suplimenteze personalul, liniile si posturile telefonice, daca nu este in stare sa reduca numarul plingerilor, acesta fiind mare, conform si declaratiilor operatorilor de la capatul firului.

Cer A.N.R.E. sa analizeze traficul de plingeri si sa ceara adecvarea serviciilor “Union Fenosa” necesitatilor cetatenilor. Pentru ca, astazi, dupa ce iti deconecteaza curentul in plina functiune a calculatorului si altor aparate alimentate de la retea, inca te mai umilesti ascultind melodiile si refuzul unei conexiuni cu operatorul la 43-11-11.

Astept raspuns de la tribuna Parlamentului.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Buliga:

Stimati deputati,

Pe parcursul lunilor aprilie-decembrie, in Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie, in adresa noastra ca deputati, care o sa contrasemneze aceasta interpelare si, sint sigura, ca si in adresa dumneavoastra majoritatea, au parvenit sute de petitii de la detinutii din diferite penitenciare din cadrul Ministerului Justitiei.

Deputatii Golban, Serebrian si Buliga au vizitat penitenciarul din capitala nr.29/13, unde au luat cunostinta de respectarea normelor in domeniul asistentei medicale a detinutilor, de conditiile minime de trai ale acestora.

Interpelarea este adresata Guvernului. Solicitam o informatie ampla despre respectarea normelor de asistenta medicala a detinutilor, despre expertiza medicala a vitalitatii celor care necesita aceasta expertiza si despre conditiile lor de trai.

Solicitam informatie scrisa.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.2.

Domnul Grigore Petrenco:

Multumesc.

avind in vedere ca, la interpelarea mea catre Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, nu am primit un raspuns complet referitor la proiectul de abilitare socio-economic a tineretului, sint nevoit sa adresez inca o data aceasta interpelare catre viceministru al educatiei, tineretului si sportului, care este si presedintele Consiliului tehnic al P.A.S.E.T.-ului.

Rog sa-mi fie prezentate in scris toate informatiile referitoare la proiect, inclusiv bugetul detaliat al proiectului, precum si bugetul unitatii de implementare a proiectului. Rog lista pentru fiecare raion care a beneficiat de posibilitatile oferite de P.A.S.E.T. si citi dintre acesti tineri sint social-vulnerabili.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Doamna Adriana Chiriac:

Am o intrebare pentru domnul ministru al agriculturii si industriei alimentare Anatolie Gorodenco, pe care o adresez in numele taranilor din satul Radiul Mare raionul Donduseni si altor crescatori de animale din multe localitati ale Republicii Moldova.

In conditiile in care taranii nu-si mai pot vinde productia agricola si hambarele ramin pline cu griu, porumb, orz, seminte de floarea-soarelui, unica sursa de venit, in aceste conditii, este laptele pe care il vind fabricilor de lactate. Acestea insa, in loc sa-l achizitioneze direct de la tarani, recurg la serviciile intermediarilor, care, pur si simplu, jecmanesc taranii, impunindu-le preturi derizorii, de la 1,5 la 2 lei pentru litru, si conditii care nu pot fi acceptate.

Domnule ministru, va rog sa explicati care este politica de formare a pretului de achizitie al laptelui si cum ar putea fi ajutati taranii de la Radiul Mare in comercializarea laptelui la un pret convenabil. Solicit raspuns de la tribuna Parlamentului in sedinta de saptamina viitoare.

A doua intrebare este pentru domnul ministru al ecologiei si resurselor naturale Constantin Mihailescu.

 Domnule ministru, va rog sa prezentati o informatie in scris despre situatia actuala si perspectivele parcurilor din satul Taul si Radiul Mare raionul Donduseni.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Anatolie Onceanu:

Multumesc.

Eu am o interpelare in adresa Guvernului. codul familiei, Codul de procedura civila prevad ca activitatile de depistare, evidenta si alegere a formei de plasament pentru copiii orfani si cei ramasi fara ocrotire parinteasca sint exercitate de autoritatile tutelare locale si instantele judecatoresti. O data insa cu instituirea, in februarie 2005, a unui comitet national pentru adoptii pe linga Guvern, activitatea de adoptie nationala a fost nelegitima. Vreau sa subliniez lucrul acesta, nelegitim centralizata. Ca rezultat, procedura de adoptie stabilita de acest comitet este neconcordata cu legislatia in vigoare.

De exemplu, solicitantii sint siliti, ocolind autoritatea tutelara locala, sa se prezinte personal la comitet pentru a primi indreptare in institutii de plasament si altele. Toate acestea duc la diminuarea rolului autoritatilor publice locale si la grave erori in procesul de adoptie, genereaza foarte multe nemultumiri si adresari.

Rog Guvernul sa ma informeze: in temeiul caror acte (hotariri, etc) acest comitet exercita functii care, totalmente, nu se incadreaza in prevederile legislatiei.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Interpelarea mea este cauzata de nenumaratele intilniri in satele republicii si vizite la bibliotecile lor.

Interpelarea este inaintata domnului ministru al culturii si turismului Artur Cozma.

In noiembrie 2003, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la activitatea editoriala, care a stabilit mecanismul de realizare a politicii de stat in domeniul activitatii editoriale, orientata spre sustinerea editarii cartii nationale si completarea fondurilor de biblioteci cu editii in limba de stat din contul mijloacelor bugetare. Responsabil de promovarea politicii statului in acest domeniu este Ministerul Culturii si Turismului.

In contextul legii mentionate, solicit sa-mi fie prezentata urmatoarea informatie: lista bibliotecilor care au primit gratuit carti, editate din mijloacele bugetului de stat, cu exceptia depozitului legal si exemplarelor de autor; lista cartilor editate si distribuite; suma mijloacelor bugetare alocate pentru sustinerea financiara a editarii cartii nationale pentru anii 2004-2005.

Informatia sa fie prezentata in plenul Parlamentului.

Si, a doua interpelare.

Stimati colegi,

Tin sa atentionez ca, in Republica Moldova, reprezentantii organelor de stat incalca in mod flagrant legislatia in vigoare. Ma refer la raspunsul primit la interpelarea mea de la Serviciul Vamal, in care, in loc sa-mi fie prezentata informatia solicitata, se face referinta la secretul comercial.

In conformitate cu Legea despre Statutul deputatului si cu Regulamentul Parlamentului, citez: “Orice persoana oficiala este obligata, la legitimarea dreptului, sa-i puna deputatului la dispozitie informatia necesara, fara concordanta si permisiuni suplimentare. Interdictii referitoare la prezentarea informatiei cu continut de secret comercial nu exista. Ele se refera doar la secretul de stat.”

De aceea, in contextul celor mentionate, adresez Serviciului Vamal si, personal, domnului Vilcu inca o data interpelarea: sa-mi fie prezentata in scris si in termenul stabilit de legislatie informatia ceruta precedent in interpelarea mea.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Astazi, am o singura interpelare, pe care o adresez domnului Presedinte al Republicii Moldova Vladimir Voronin si domnului Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev si prin care solicit un raspuns de la tribuna Parlamentului pentru cetateanul Gheorghe Silii, domiciliat in orasul Calarasi, cit si pentru altii
18 cetateni din raioanele: Straseni, Nisporeni, Singerei si Calarasi, care m-au rugat sa obtin raspuns la intrebarea: de ce nu se respecta legea suprema Constitutia privind indatorirea primordiala a statului: respectarea, ocrotirea si protectia cetateanului?

Concret. Cetateanul Gheorghe Silii are un stagiu de munca de 46 de ani. A lucrat peste 35 de ani in constructii de la simplu sudor la sef de santier, dupa absolvirea tehnicumului de constructii. A construit mai multe cladiri nu numai in Calarasi, dar si in Chisinau, si in alte localitati.

O data cu impartirea organizatiilor de constructie, a activat in serviciul de paza de stat la mult pomenita Fabrica de vinuri din Calarasi, care, dupa privatizare, este pazita de serviciul de paza privat “Iustar” cu ciini si camere de luat vederi ascunse, angajatii serviciului paza de stat fiind disponibilizati. Domnul Silii a lucrat paznic la sectia cultura pina in noiembrie anul curent.

Iesind la pensie in luna iunie anul curent, i s-a calculat o pensie de 290 de lei, care nu-i ajunge nici pentru platile comunale, nemaivorbind de medicamente, caci a suferit 5 operatii, neavind nici cota de pamint. S-a adresat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, care i-a scris pe o pagina cum se calculeaza pensia, dar nu i-a prezentat in scris un calcul concret, oficial pentru el, pe care l-a cerut, pentru a se adresa in judecata.

Toti cetatenii care au o pensie mizera, desi au muncit cinstit, intreaba: “Cu ce am gresit fata de stat, avind asa un stagiu de munca cinstita, ca astazi sa primim o pensie care nu ne da dreptul la existenta?”

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5

Doamna Angela Arama:

Multumesc.

Am doua intrebari catre domnul Semenovker, director al Agentiei de Dezvoltare Teritoriala.

In primul rind, as vrea sa va amintesc ca, intr-o sedinta in plen anterioara, colegul meu, domnul Susarenco, a solicitat un raspuns apropo de constructia unor obiective de pe strada Ginta Latina, raionul Ciocana al orasului Chisinau.

Atunci, daca va amintiti, domnul Semenovker a spus aici, in plen: ca acele constructii au fost sistate. Si a zis ca, de fapt, constructia acestor obiective este ilegala.

Din pacate, trebuie sa constat ca acele obiective se construiesc in continuare intr-o veselie. Si, as vrea sa-i solicit domnului Semenovcher ca, data viitoare, sa ne prezinte totusi o informatie foarte obiectiva despre ce se intimpla cu acele obiective de pe strada Ginta Latina din sectorul Ciocana al orasului Chisinau. O informatie plenara, daca s-ar putea, si in plen.

Si, a doua intrebare se refera la una dintre zonele defavorizate din Republica Moldova si anume la zona satelor de pe valea riului Cula din raionul Ungheni. Acele sate sint lipsite totalmente de infrastructura, in primul rind. Si, mai sint acolo foarte si foarte multe probleme.

Solicit domnului Semenovker sa ne raspunda daca exista vreun program strategic de dezvoltare a acelei regiuni si care este acesta? Solicit o informatie in plen.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.          

Doamna Lidia Gutu:

Multumesc.

Am o interpelare pentru ministrul sanatatii si protectiei sociale si pentru presedintele Companiei de Asigurari in Medicina.

La multe intilniri, in ultimul timp, multi cetateni adreseaza tot mai des plingerea ca nu au acces la asistenta medicala respectiva. Sint inscrisi in rinduri si nu sint internati in spital.

Rog sa-mi prezentati in scris o informatie despre existenta acestor rinduri, pe raioane si municipii, si despre modul in care se utilizeaza paturile in spitalele Republicii Moldova, pentru ca sintem in perioada de iarna si sint contradictorii situatiile cind, pe de o parte, spitalele au locuri, iar pe de alta, exista rinduri la internare in spital.

Rog sa-mi prezentati aceasta informatie intr-un termen cit mai restrins.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:    

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Varta:

Multumesc, doamna presedinte al sedintei.

Adresez prima interpelare domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Citeva categorii de cetateni ai Republicii Moldova au dreptul, in conformitate cu legislatia in vigoare, la obtinerea unor credite preferentiale din partea Bancii de Economii.

Din pacate, procedura de perfectare si aprobare a dosarului pentru obtinerea unor atare credite este extrem de dificila. Unii solicitanti de credite preferentiale asteapta ani la rind solutionarea demersurilor lor.

In legatura cu cele relatate, adresez urmatoarele intrebari: care sint cauzele tergiversarii acordarii de credite preferentiale de catre Banca de Economii? Cite persoane au adresat, pina in prezent, solicitari privind obtinerea unor credite preferentiale? Cite cereri au fost examinate? Cite cereri au fost solutionate pina la ora actuala? Care sunt masurile ce se impun, in viziunea Guvernului, pentru simplificarea procedurii de acordare a creditelor preferentiale pentru cele citeva categorii de cetateni?

Printre acesti cetateni sint si oameni cu merite, care au participat la conflictul de la Nistru, la lichidarea consecintelor avariei de la Cernobil si altii.

As vrea sa obtin un raspuns scris, clar si exhaustiv.

Si, a doua interpelare, pe care o adresez, de asemenea, domnului Vasile Tarlev. In conformitate cu Legea din 8 decembrie 1992 cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice savirsite de regimul totalitar de ocupatie, mai multi cetateni ai Republicii Moldova, victime directe ale acestui regim sau urmasi ai acestora, au depus cereri pentru a obtine recompensa, echivalenta in valuta nationala, pentru averea confiscata in mod abuziv in perioada anilor 1917-1990. Din pacate, majoritatea acestor solicitari ramin a fi nesolutionate pina in prezent.

O buna parte din victimele acestei politici antiumane asa si nu au reusit sa-si vada solutionate cererile, trecind, intre timp, in lumea celor drepti.

In legatura cu atare situatie, adresez domnului Prim-ministru urmatoarele intrebari: cite cereri au fost adresate pina in prezent in instantele abilitate cu solutionarea lor? Cite demersuri si-au gasit solutionare judicioasa? Care este strategia pe care si-a propus-o Guvernul intru solutionarea cererilor depuse de victimele regimului totalitar de ocupatie? Solicit informatie scrisa.

Multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.4.

Domnul Vasile Pintea:

Multumesc.

Interpelarile mele reflecta indignarea exprimata de mai multi cetateni pe care i-am primit in audienta in sectorul Ciocana. Este vorba despre decizii ale Guvernului care preiau abuziv, in mod aproape fortat, obiectivele aflate in constructie, ignorind autoritatea locala.

Prin Hotarirea cabinetului Tarlev nr.1213 din 28 noiembrie 2005, Serviciului national locuinte i se transmit gratuit doua cladiri nefinalizate. Prima destinata amplasarii organelor administratiei publice ale sectorului Ciocana din strada Mircea cel Batrin si a doua destinata unei maternitati cu 250 de locuri si cu o consultatie ginecologica din microcartierul Budestiului.

Aceeasi hotarire permite Serviciului national locuinte sa demoleze cele doua obiective si sa construiasca pe terenul in cauza blocuri de locuit. Accentuez ca hotarirea Guvernului anuleaza constructia a doua obiective importante pentru cetatenii sectorului Ciocana. Aici, lipsesc spatiile adecvate pentru institutiile administratiei locale si serviciile publice si sociale, precum si maternitatea necesara unui sector cu un numar mare de familii tinere.

Guvernul distruge aceste obiective, anuleaza investitiile facute pina acum, fara a oferi, cel putin, compensatiile de rigoare. O asemenea decizie, consider, este antisociala si ilegala, mai ales ca s-a luat fara acceptul Consiliului municipal Chisinau. Prin urmare, cer reprezentantului Guvernului sa explice in Parlament cine a initiat hotarirea in cauza, de ce s-a ignorat Consiliul municipal si ce garantii ofera Guvernul pentru a asigura sectorul Ciocana cu sedii pentru administratie si cu incaperi pentru maternitatea locala. Solicit Procurorului General sa verifice operativ legalitatea acestei hotariri a Guvernului, precum si a Hotaririi nr.688 din
9 octombrie 1996 care se invoca la comiterea acestor abuzuri si altora.

Doamna Maria Postoico:

Microfonul nr.5.

Domnul Ion Plesca:

Multumesc, doamna presedinte.

Printr-un sir de hotariri ale Judecatoriei raionului Edinet, au fost incasate, in folosul persoanelor represate, anumite sume banesti, insa pina in prezent, timp indelungat, aceste hotariri judecatoresti nu sint executate.

Rog Departamentul de Executare a Hotaririlor Judecatoresti sa ma informeze in scris despre motivele neexecutarii acestor hotariri.

Doamna Maria Postoico:

Domnul Rosca.

Domnul Iurie Rosca:

Multumesc doamna presedinte al sedintei.

Am doua interpelari adresate Primului-ministru Vasile Tarlev.

Prima este urmatoarea. Rog sa ma informati cum a evoluat statutul juridic al ziarelor “Moldova Suverana” si “Nezavisimaia Moldova” dupa ce Guvernul s-a retras din calitatea de fondator si dupa ce urma ca aceste publicatii periodice sa fie reorganizate juridic. Ma intereseaza care este statutul juridic actual, forma de organizare: S.R.L., S.A. ori altele.

Rog ca la raspuns sa fie anexate copiile de pe actele de reinregistrare ale publicatiilor periodice respective, care, normal, ar trebui sa se pastreze la Ministerul Dezvoltarii Informationale.

De asemenea, rog sa se specifice, in raspunsul respectiv, cit de intemeiate sint zvonurile potrivit carora ziarele respective, fostguvernamentale, ar urma sa fie integrate intr-un asa-numit holding in curs de constituire, care ar include un post de televiziune, unu sau doua posturi de radio, plus citeva publicatii periodice.

O alta intrebare este adresata in urma unei deplasari pe care am avut-o in raionul Leova si a discutiilor pe care le-am purtat cu reprezentantii puterii locale, Primaria si Consiliul raional.

Asa dar, ce masuri se intreprind din partea Guvernului pentru deblocarea unui proiect mai vechi de constructie a unui pod peste riul Prut in regiunea orasului Leova, dat fiind faptul ca autoritatile locale din acest raion solicita constructia podului respectiv si dispun de toate actele necesare, inclusiv de proiectul de prefezabilitate, precum si de o oferta din partea structurilor europene de finantare a acestui proiect, care s-ar cifra la 4,5 milioane de euro.

Rog ca cele doua raspunsuri la interpelarile adresate sa fie date in sala de sedinte a Parlamentului, joia viitoare, personal de catre Primul-ministru Vasile Tarlev, in corespundere cu Regulamentul Parlamentului, Legea cu privire la statutul deputatului si Legea cu privire la Guvern.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Va multumesc.

Urmatoarea chestiune de pe ordinea de zi este o declaratie.

Poftim, doamna Pavlicenco, la microfonul central.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Declaratia “Aliantei «Moldova Noastra»” privind afirmatiile antistatale ale puterii comuniste. Articolul “Mina Moscovei” nu a primit de la Rusia nici un ajutor, dat ca raspunsul lui Dmitrii Kozak, autorul unui plan rusesc de reglementare transnistreana propus in anul 2003, a beneficiat de un raspuns aproape oficial din partea Presedintiei, intocmit de un consilier pe nume Marc Tkaciuk.

Dezvaluirile socante despre sforile, comploturile si cirdasiile puse la cale de Presedintia comunista denota ca aceasta acceptase practic memorandumul Kozak, document ce afecta total suveranitatea si independenta statului nostru. Raspunsul cuprinde insa si declaratii mai speciale privind Pactul Molotov-Ribbentrop. Cunoastem insinuarile si invinuirile de antistatalism vehiculate de comunisti si de premergatorii lor agrarienii contra partidelor democratice si nationale.

Apararea statalitatii a devenit o demagogie, menita a servi gruparile totalitare in a-si elimina oponentii si a capta voturile populatiei inselate si saracite. Acelasi scop l-au urmarit invinuirile de nevotare a Constitutiei de catre democratii care au pledat pentru denumirea de limba romana. Timpul a aratat ca suveranitatea, independenta statala si teritoriala, precum si Constitutia Republicii Moldova au fost aparate mereu tocmai de partidele democratice, fapt ce a modificat, incepind cu 2003, si comportamentul antieuropean al comunistilor. Speram nu doar la nivel declarativ.

Desi statul nostru dispune de instrumente fundamentale pentru a-si apara interesele nationale si a deveni, prin reforme continue si ireversibile, membru al familiei europene, persoane ce se pretind formatori de politici externe si de pozitii prezidentiale fac declaratii hazardate despre Pactul Molotov-Ribbentrop, declaratii ce reprezinta, sa intelegem, si pozitia Presedintelui Voronin, calcind cu usurinta in picioare Declaratia de independenta, adoptata de Parlamentul Republicii Moldova la 27 august 1991.

Amintim, in Declaratia de independenta se spune, in partea ce fundamenteaza decizia cardinala pentru destinul populatiei noastre, citez: “Luind act de faptul ca parlamentele multor state, in declaratiile lor, considera intelegerea incheiata la
23 august 1939 intre Guvernul U.R.S.S. si Guvernul Germaniei ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta Internationala Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991”.

Sensibilizam opinia publica asupra caracterului sfidator al declaratiilor facute aproape in numele statului de catre indivizi care, necunoscindu-ne limba si adevarata istorie, fiind produsul intereselor de clan si al indoctrinarii grave de teorii imperialiste si sovietice, incearca sa acrediteze fara succes ideile ca ar putea avansa ultimatumuri oficialilor rusi in contextul negocierilor romano-ruse.

Pactul Molotov-Ribbentrop nu a avut nici un efect asupra acestui teritoriu. Rusia nu ar avea pentru ce-si cere scuze in fata Romaniei. Rusia ar trata Republica Moldova ca pe un stat provizoriu. Romaniei i s-ar putea dicta anumite politici. Unui stat i s-ar putea refuza decizii apartinind poporului sau suveran. Captivi ai unor aberante teorii antropologice antinationale ce nu au nimic in comun cu istoria si cu suferintele noastre, incalca suveranitatea poporului, perorind aprecieri ce contravin flagrant si pozitiilor tarilor civilizate care cunosc o alta istorie decit cea politizata si sovietizata. Amintim ca Pactul Molotov-Ribbentrop a fost declarat nul si condamnat, inclusiv de Sovietul Suprem al deputatilor din fosta U.R.S.S.

Noi nu pledam astazi pentru schimbarea frontierelor, insa nu uitam evenimentele tragice din anul 1812, nici din 1940 si 1944, cind Protocolul aditional secret la Pactul Molotov-Ribbentrop ne-a mutilat destinul. Si, daca pentru Presedintia comunista aceasta nu conteaza, doar pentru ca are in Parlament ceva mai multi deputati decit celelalte partide, pentru noi conteaza. Noi dorim sa mergem in Europa cu adevarul istoric nu cu istorii integrate si conceptii stiintifico-ideologice gen de la istoria romanilor la istoria Moldovei sau cu strategii de atragere a istoricilor in realizarea conceptiilor gen.

Consecutivitatea propusa actiunilor pentru infaptuirea proiectului de inlocuire a disciplinei scolare “Istoria romanilor” cu disciplina “Istoria Moldovei”, strategii, care sint metode caghebiste de denigrare a acestor istorici ai nostri.

Amintim Presedintelui Vladimir Voronin, care ii serveste cu vin pe fratii romani la Bucuresti, ca noi am decis sa ne intilnim cu toti in Europa fara a ne uita insa nedreptatile istorice si croirea stalinisto-hitlerista a teritoriilor ca si mutilarea destinelor omenesti.

Comunistii cred ca istoria noastra incepe in 2001 si ca anul 1991, de demnitate nationala, poate fi neglijat. Sau poate nu convine istoria noastra recenta. Pentru noi ea este sfinta. Iar, daca nu convine echipei prezidentiale si unor parlamentari, nu aveti decit sa abdicati public la Declaratia de independenta, la Constitutie de care prea tirziu v-ati amintit, ca si la obiectivul de integrare europeana, pe care-l folositi doar ca paravan pentru acapararea ilegala a bunurilor de catre unele clanuri. Clanuri ce privesc si problema transnistreana din punctul de vedere al extinderii ariei pentru acapararea de proprietati, nu din punctul de vedere al reintegrarii teritoriale si statale. Cerem lui Vladimir Voronin ca, impreuna cu toti cei care-l inconjoara prin voia intimplarii, sa puna capat declaratiilor antistatale si sa-i demita pe cei care denigreaza istoria si declaratia noastra de independenta.

Cerem Presedintelui Voronin sa-si faca publica pozitia clara privind declaratiile antistatale vizate aici. In caz contrar, vom avea cu totii un argument in plus pentru procedura anuntata de noi, de impiciment. Ne rezervam dreptul ca, in acest caz, sa procedam si la alte actiuni pentru apararea Declaratiei de independenta in fata unei conduceri antinationale si antistatale.

Va multumesc.

Doamna Maria Postoico:

Urmatoarea sedinta, miine la ora 10.00.

Sedinta de astazi se anunta inchisa.

Sedinta a luat sfirsit la ora 12.25.

Stenograma a fost pregatita spre publicare

in Directia documentare parlamentara

a Aparatului Parlamentului.