DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – noiembrie 2007
Sedinta
din ziua de 1 noiembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind
deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.3810 privind eliberarea din functie a Directorului Serviciului de
Informatii si Securitate al Republicii Moldova.
4. Dezbaterea si aprobarea proiectului de
Hotarire nr.3811 privind numirea in functie a Directorului Serviciului de
Informatii si Securitate al Republicii Moldova.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2590 pentru modificarea si completarea Legii nr.216-XV
din 29 mai 2003 cu privire la sistemul informational integral automatizat de
evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit
infractiuni (art.2, 9, 10 s.a.).
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.4982 pentru modificarea Legii cu privire la Zona
Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” (art.1).
7. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3110 pentru modificarea si completarea unor acte
legislative (Legea privind activitatea operativa de investigatii – art.8, 11;
Codul de procedura penala al Republicii Moldova – art.136).
8. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.3402 pentru modificarea si completarea Legii nr.1308-XIII din 25 iulie
1997 privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare al pamintului
(art.4, 6).
9. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.3487 pentru modificarea si completarea unor acte legislative (Codul
funciar – art.36, Legea privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a
pamintului – art.4, 6 s.a.).
10. I n t r e b a r i.
11. Declaratia domnului deputat Iurie Rosca
– Fractiunea Partidul Popular Crestin Democrat.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de domnul Marian
LUPU, Presedintele Parlamentului, asistat de doamna Maria Postoico si domnul
Iurie Rosca, vicepresedinti ai Parlamentului.
(La sedinta a fost prezent domnul
Presedinte al Republicii Moldova Vladimir VORONIN).
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a Parlamentului, din totalul celor
100 de deputati, si-au inregistrat prezenta 89 de deputati. Nu s-au inregistrat
deputatii: Nicolai Gutul, Dmitri Todoroglo, Alexandru Lipcan, Valentina Buliga
– in delegatie; Boris Stepa – din motive de sanatate; Serafima Borgan, Vlad
Cubreacov, Stefan Secareanu, Valeriu Guma, Marcel Raducan.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Multumesc.
Stimati colegi,
Inainte de a purcede la examinarea
proiectelor incluse pe ordinea de zi a sedintei de astazi a plenului
Parlamentului, vreau sa va readuc aminte cu mult regret si cu multa durere ca
la finele saptaminii trecute in orasul Soroca s-a produs un grav accident, care
s-a soldat cu victime omenesti. In acest context, eu propun sa pastram un minut
de reculegere in memoria victimelor. (Se pastreaza un minut de reculegere.)
Multumesc.
La ordinea de zi. Inainte de a oferi timp
colegilor pentru a face anumite propuneri, daca eventual acestea exista la
ordinea de zi, vreau sa va atrag atentia ca
v-a fost distribuit, stimati colegi, un supliment care contine trei proiecte,
toate trei fiind la propunerea Comisiei juridice, pentru numiri si imunitati:
proiectul nr.3810 si proiectul nr.3811 – pentru sedinta din ziua de astazi,
proiectul nr.3812 – pentru sedinta de miine, 2 noiembrie. Suplimentar la
acestea, aveti propuneri?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Am recunoscut ca in Legea, adoptata de noi
anul trecut, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice ceva nu
functioneaza si chiar, domnule Presedinte, ati promis ca revenim in toamna
asupra acestei legi, sa vedem de ce nu functioneaza, ca sintem la sfirsitul
anului 2007 cind termenul de depunere a cererilor expira. Astazi fostele
victime ale represiunilor politice picheteaza Guvernul, miine vor veni sa
picheteze Parlamentul, anume pentru faptul ca aceasta lege nu functioneaza
absolut. Vreau sa vedem astazi cind vom indeplini promisiunea si vom discuta in
Parlament aceasta lege, sa vedem de ce ea nu functioneaza.
Si a doua propunere a mea se refera la
solicitarea de a asculta in sedinta plenara un raport prezentat de seful
Serviciului Graniceri, Colenov, referitor la cazul care a avut loc la vama
Leuseni in ziua de 12 octombrie, care are deja impact negativ asupra imaginii
Republicii Moldova. Ne intreaba oamenii de afaceri din alte tari: ce se
intimpla? Vom fi intorsi de la hotar?
Ieri am examinat, chipurile, in comisie
acest subiect, dar a fost o informatie de risul gainilor, de aceea invitam in
sedinta plenara seful Serviciului Graniceri. Sau, daca comisia si-a asumat
aceasta responsabilitate, atunci sa prezinte aceasta informatie care a
obtinut-o ieri in cadrul sedintei plenare.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Presedinte,
Comisia vine cu propunerea ca proiectul
nr.1953 sa fie aminat pentru saptamina viitoare. Au mai parvenit niste...
Domnul Marian Lupu:
Deci, proiectul nr.1953.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Regnul vegetal. Punctul nr.2 in ordinea de zi.
Domnul Marian Lupu:
Pentru ziua de miine, da? Sa fie aminat
pentru saptamina viitoare.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Pentru saptamina viitoare.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act.
Microfonul nr.2.
Domnul Iurie Eriomin:
Îò èìåíè Ôðàêöèè êîììóíèñòîâ ïðåäëàãàþ
ñíÿòü ñ ïîâåñòêè äíÿ çàêîíîïðîåêò ¹ 3370. Ïóíêò 4-ûé ïîâåñòêè äíÿ çàâòðàøíåãî
çàñåäàíèÿ.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc frumos, domnule Presedinte al
Parlamentului.
Domnule Presedinte,
Pe data de 30 octombrie Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” m-a delegat la sedinta Consiliului de
Observatori al Institutiei publice nationale a audiovizualului Compania
“Teleradio-Moldova”, unde urma sa fie puse in discutie chestiuni ce tin de
bugetul acestei institutii pentru anul 2008. Cu regret, reprezentantii a doua
fractiuni, din diferite motive, nu au fost prezenti, inclusiv reprezentantul
partidului de guvernamint, si aceste subiecte nu au fost discutate.
Cu regret, a doua zi, pe data de 31 octombrie,
ieri, miercuri, din motive necunoscute nu au fost examinate in cadrul emisiunii
radiofonice “Contrapunct” subiectele ce, de asemenea, tin de bugetul republicii
noastre pentru anul 2008. Se creeaza impresia ca a fost o actiune bine
chibzuita pentru a ascunde de cetatenii tarii noastre situatia bugetului pentru
anul viitor.
In aceasta ordine de idei, pornind de la
faptul ca nimeni nu are dreptul de a se implica in programul emisiunilor,
Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” a decis sa propuna
sedintei in plen de astazi ca doamna Slapac sa fie invitata la sfirsitul
sedintei pentru a prezenta o informatie cu privire la motivele ce nu au permis
de a examina in cadrul emisiunii “Contrapunct” de la ora 8.00 pina la ora 9.00
in cadrul zilei de 31 octombrie chestiuni ce tin de proiectul bugetului pentru
anul 2008.
Va multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” vine
cu propunerea de a crea o comisie speciala pentru examinarea Legii bugetului in
lectura a treia. Ar fi normal ca in aceasta comisie speciala sa fie inclusi
reprezentantii fractiunilor, ca sa putem participa la o examinare foarte
minutioasa a tuturor amendamentelor pentru lectura a treia la Legea bugetului.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu doresc sa informez colegii ca astazi la
sedinta Fractiunii parlamentare a Partidului Democrat domnul Oleg Serebrian a
fost ales vicepresedinte al fractiunii, de rind cu domnul Raducan, deoarece in
luna octombrie am retras sprijinul politic domnului Filat, care a parasit
Fractiunea Partidului Democrat. Domnul Serebrian se propune in calitate de
membru al Comisiei pentru cooperare cu Parlamentul european si domnul Klipii
vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica, in locul domnului Filat.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
In primul rind, retragerea sprijinului
politic din partea fractiunii e clar ca nu a fost necesar, fiindca eu m-am
retras singur din timp si am anuntat ca, daca va fi cazul, eu ma voi retrage si
din functiile pe care le-am detinut in calitate de membru al Fractiunii Partidului
Democrat. Luati act de demisia mea din ambele calitati: din calitatea de
vicepresedinte al Comisiei pentru securitatea nationala, aparare si ordinea
publica si din calitatea de membru al Comitetului de Cooperare Republica
Moldova –Uniunea Europeana.
In al doilea rind, domnule Presedinte, este
foarte bine ca noi am luat atitudine fata de tragicul eveniment care s-a
petrecut la Soroca. Eu propun ca pentru miine sa fie propusa si adoptata
crearea unei comisii din partea Parlamentului Republicii Moldova cu deplasare
la fata locului si ca Parlamentul Republicii Moldova, pentru votarea bugetului
in lectura a treia, sa vina cu atitudine proprie intru ajutorarea reala a
cetatenilor care au suportat consecintele, si ale administratiei publice
locale, de altfel.
Fiindca ieri deja am observat ca este o
tendinta de a demonstra ca administratia publica locala nu ia atitudine si nu
rezolva problemele. Si, daca e sa vorbim obiectiv, nici nu are cum, avind in
vedere ceea ce are ea ca disponibilitate. Rog frumos pentru miine, domnule
Presedinte, sa dispuneti crearea acestei comisii.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Rog sa fiu inscris cu o declaratie la
sfirsitul sedintei.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Am luat act.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi deja am inceput sa examinam propunerile
deputatilor pentru lectura a treia. Sedintele grupului de lucru si sedintele
comisiei sint deschise si noi invitam pe orice deputat sa participe in cadrul
sedintei comisiei, poftim.
Domnul Marian Lupu:
Scurt, doamna Cusnir, fiindca ati avut deja
o interventie.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
In legatura cu faptul ca nu am stiut ca
alti colegi l-au invitat pe domnul Colenov in Parlament si trebuie sa vina la
invitatia lor, eu imi retrag propunerea care am facut-o.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Acestea au fost propunerile. Citeva scurte
informatii pe marginea acestora. Da, cu adevarat, domnul Colenov va fi prezent
astazi la Ora intrebarilor. Proiectele care au fost propuse pentru a fi excluse
sau transferate pentru saptamina viitoare, luam act de acest lucru si includem
aceste propuneri in pachetul ordinii de zi modificate, pe care o voi supune-o
votului.
Referitor la propunerea domnului Cosarciuc
– crearea comisiei speciale.
Stimati colegi,
Avem stipulat in prevederile Regulamentului
cum se creeaza, cum se inainteaza o propunere. Rog sa tineti cont de aceste
prevederi. Acest lucru se refera la toate propunerile privind comisiile
speciale sau de alt gen.
Referitor la propunerea domnului Bujor,
care a fost solicitat ca sa fie supusa votului, privind invitarea doamnei
Slapac, presedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului, in cadrul
sedintei de astazi, cu informatia care a fost solicitata.
Stimati colegi,
Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru acceptarea acestei propuneri, rog sa voteze. Rog sa-mi fie anuntate
rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 10.
Domnul Marian Lupu:
Sectorul nr.3?
Numaratorii:
Sectorul nr.3 – 23.
Domnul Marian Lupu:
34 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este sustinuta de plenul Parlamentului.
Stimati colegi,
Supun votului pe ansamblu aprobarea ordinii
de zi amendate, tinind cont de suplimentul care v-a fost prezentat, precum si
propunerile care au fost inaintate de catre colegii nostri. Cine este pentru
aprobarea ordinii de zi, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Ordinea de zi este aprobata.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc, domnule Presedinte al
Parlamentului.
In legatura cu faptul ca deputatii din
fractiunea majoritara n-au sustinut propunerea ca la sfirsitul sedintei de
astazi doamna Slapac sa fie prezenta pentru a ne aduce explicatii, rog ca
solicitarea fractiunii sa fie considerata ca o interpelare. Si asteptam
raspunsul in scris, conform prevederilor Regulamentului. Am spus-o pentru
stenograma.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
S-a luat act.
Microfonul nr.3.
Domnul Anton Miron:
Multumesc, domnule Presedinte.
Va rog, domnule Presedinte, sa fiu inscris
cu luare de cuvint la proiectul nr.3402.
Domnul Marian Lupu:
Nu aud.
Domnul Anton Miron:
Nr.3402, nr.3487 privind
vinzarea-cumpararea pamintului.
Domnul Marian Lupu:
E vorba de numarul 4 pe ordinea de baza,
da? Nr.3402.
Domnul Anton Miron:
Si nr.3487.
Domnul Marian Lupu:
Si nr.3487? Corect am inteles, da?
Domnul Anton Miron:
Da, da.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Incepem examinarea subiectelor
incluse pe ordinea de zi. Proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3810 privind
eliberarea din functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate
al Republicii Moldova.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimate domnule Presedinte al Tarii,
Onorat Parlament,
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat demersul Presedintelui Republicii Moldova nr.3786 din 30
octombrie 2007, prin care se propune eliberarea domnului Ion Ursu din functia
de director al Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova si
cererea domnului Ursu. Comisia constata ca la articolul 13 alineatul (1) din
Legea privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova se
prevede: “Eliberarea din functie a directorului se face de Parlament la
propunerea Presedintelui Republicii Moldova sau a deputatilor in Parlament.”
Avind in vedere ca demersul nominalizat
corespunde prevederilor legale, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
propune Legislativului proiectul de Hotarire a Parlamentului privind eliberarea
din functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate, care este
anexata la prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Va multumesc.
Eu vreau sa va spun ca, in general, nu am o
intrebare. Vreau, in primul rind, sa imi exprim respectul pentru domnul Ursu,
care la interpelarile mele ca deputat nu a dat raspunsuri formale, asa cum au
facut si fac in continuare o serie din demnitarii nostri, responsabili de la
diferite ministere.
De asemenea, vreau sa-i multumesc domnului
Ursu si conducerii Parlamentului pentru ultimul raspuns pe care l-am primit
astazi, in conditii foarte secrete, referitor la intocmirea si difuzarea
asa-zisei liste Sandrovschi, care a reusit sa faca investigatii si sa
stabileasca unele lucruri foarte interesante si curioase. Voi gasi o modalitate
sa aduc acest document in atentia opiniei publice. Vreau sa-mi exprim inca o
data respectul si sper ca cel care va lua locul va avea acelasi respect si
responsabilitate fata de deputatii din Parlament care adreseaza interpelari.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
As fi vrut sa-i aduc si eu astazi multumire
domnului Ursu. Au mai fost asa intrebari: de ce atunci cind ii numim in
functie, ii invitam, iar atunci cind ii trimitem, nu-i invitam in Parlament?
Domnul Marian Lupu:
Unde-i trimitem, stimata colega?
Doamna Valentina Cusnir:
In Parlament. Si vreau sa intreb: de ce nu
este astazi domnul Ursu in Parlament?
Domnul Vladimir Turcan:
De obicei, se invita acei care sint numiti,
care vor fi numiti, deoarece trebuie sa fie puse unele intrebari persoanelor
date. In cazul dat este cererea domnului Ursu, cererea aceasta corespunde
legislatiei, dumnealui a atins virsta respectiva. Toate multumirile care aveti
sa le expuneti, eu cred ca sint foarte bine-venite, poftim, aveti posibilitatea
sa le spuneti.
Doamna Valentina Cusnir:
A fost un caz cind noi chiar am aminat
examinarea unui proiect ca sa invitam un fost judecator. Si as veni cu
propunerea sa aminam si astazi, sa-l invitam pe domnul Ursu in Parlament.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Am luat act de aceasta propunere.
Domnul Vladimir Turcan:
Da, propunere de dragul propunerii.
Domnul Marian Lupu:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Inainte de a adresa o intrebare
candidatului la functia de director al Serviciului de Informatii si
Securitate... Imi cer scuze. Am sarit peste o etapa. Credeam ca daca domnul
Ursu nu este prezent, l-am si eliberat.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari la subiectul
proiectului de Hotarire nr.3810? Nu sint.
Domnule Turcan,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de profil
supun votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3810 privind
eliberarea din functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate
al Republicii Moldova. Cine este pentru aprobarea acestui proiect de hotarire,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Hotarire a Parlamentului
nr.3810 este aprobat.
Eu am sa rog Secretariatul, in numele
plenului Parlamentului, in numele corpului de deputati, sa pregateasca o
scrisoare de multumire pentru domnul Ursu.
Trecem la urmatorul proiect de hotarire –
proiectul de Hotarire a Parlamentului nr.3811 privind numirea in functie a
directorului Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova.
Rog comisia.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si
imunitati a examinat demersul Presedintelui Republicii Moldova, numarul 3787
din 30 octombrie anul curent, prin care se propune numirea domnului Artur
Resetnicov in functia de director al Serviciului de Informatii si Securitate al
Republicii Moldova.
Comisia constata ca, conform articolului 13
alineatele (1) si (2) din Legea privind Serviciul de Informatii si Securitate,
acest serviciu este condus de un director, numit in functie de Parlament, la
propunerea Presedintelui tarii pe un termen de cinci ani. La data numirii in
functie, directorul Serviciului depune in fata Parlamentului in prezenta
Presedintelui Republicii Moldova juramintul prevazut de legea nominalizata.
Comisia juridica pentru numiri si
imunitati, in rezultatul examinarii candidaturii domnului Artur Resetnicov, a
decis sa propuna Legislativului proiectul de Hotarire a Parlamentului privind
numirea in functie a directorului Serviciului de Informatii si Securitate, care
se anexeaza la prezentul raport.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte.
Stimati colegi,
Domnul Resetnicov este prezent la
microfonul nr.6. Rog sa adresati intrebari catre candidat ori catre comisie in
eventualitatea existentei acestora.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc foarte mult.
Eu am citeva intrebari catre domnul
candidat. Inainte de a le adresa, cu permisiunea dumneavoastra, fac citeva
precizari in legatura cu candidatura domnului Resetnicov. De departe se
desfring citeva avantaje: virsta, statul de persoana civila si calitatea de
jurist competent cu titlul de ingrijorare, pentru opozitie cel putin. Se poate
considera faptul ca domnul Resetnicov urmeaza sa vina in functia de director al
Serviciului de la Presedintia Republicii Moldova, ceea ce poate sa trezeasca
anumite ingrijorari asupra masurii in care domnia sa va reusi sa fie un
director echidistant in raport cu toate fortele politice si sa elimine sub
toate formele tentativele sau tentatiile de urmarire pe motive politice a
persoanelor care nu fac parte din partidul de guvernamint. Aceasta ar fi prima
intrebare.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.6.
Domnul Artur Resetnicov – candidat la functia de Director al Serviciului de
Informatii si
Securitate al Republicii Moldova:
Multumesc pentru intrebare.
Onorat Parlament,
Vreau sa va spun ca legislatia existenta
privind activitatea Serviciului de Informatii si Securitate, adoptata de
Parlament, expune clar care sint sarcinile, care sint imputernicirile,
obligatiile si drepturile Serviciului, de aceea vreau sa va spun ca si in
continuare Serviciul va lucra in conformitate, in stricta conformitate, cu
Constitutia Republicii Moldova si cu alte acte normative.
Activitatea Serviciului va fi orientata pe
principiul legalitatii, respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale
ale omului si alte principii prevazute in actele normative mentionate. Mai mult
ca atit, vreau sa va spun ca Serviciul de Informatii si Securitate permanent
este sub control, inclusiv parlamentar, control din partea Executivului, altor
structuri. Cadrul normativ permite de a organiza o activitate atit legala, cit
si transparenta a acestei structuri.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc foarte mult.
Cu permisiunea dumneavoastra, mai am doua
intrebari. O alta intrebare ar fi conlucrarea Serviciului care ar urma sa il
conduceti cu subcomisia specializata pentru supravegherea activitatii
Serviciului de Informatii si Securitate, care face parte din Comisia pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica a Parlamentului Republicii
Moldova. In ce masura veti fi deschis si receptiv la sugestiile noastre, la
discutii, la schimb util de pareri s.a.m.d.
Cu specificarea ca noi, in calitate de
parlamentari, nu avem nici o pretentie sa depasim cadrul legal pentru a ne aprofunda
in informatii cu caracter clasificat sau in informatii cu caracter specific,
decit in cazurile cind urmeaza sa ne asumam legal raspunderea pentru
nedivulgarea informatiilor cu caracter secret, pun aceasta intrebare, deoarece,
cu toate elogiile care i s-au adus domnului Ursu si cu tot respectul pe care il
purtam, trebuie sa recunoastem ca aceasta cooperare nu a fost prea productiva
in ultimii doi ani.
Multumesc.
Domnul Artur Resetnicov:
Multumesc.
Intr-adevar, coraportul sau activitatea si
controlul din partea comisiei sint prevazute in Regulamentul Parlamentului.
Vreau sa va asigur ca si pe viitor conlucrarea si activitatea in directia
respectiva intre Serviciu si subcomisia specializata a Parlamentului va avea
loc in stricta conformitate cu regulamentul Parlamentului, care prevede aceste
modalitati si sper la fel ca aceasta colaborare va fi absolut reciproca, in
limitele legislatiei si nu vad de ce nu ar putea sa se continue asa cum prevede
legislatia.
Domnul Iurie Rosca:
Daca imi permiteti, urmatoarea intrebare
s-ar referi la o chestiune specifica, care vizeaza informatiile cu caracter
militar, informatii si contrainformatii pe segmentul militar. As aminti
onoratului Parlament faptul ca in momentul crearii Armatei Nationale, potrivit
legislatiei in vigoare, informatiile specifice cu caracter militar erau in
atentia unei subdiviziuni speciale a Ministerului Apararii, care a fost
dizolvata, iar in timpul mandatului domnului Valeriu Pasat, in perioada 1998 –
2001, cind s-a adoptat noua Lege privind Serviciul de Informatii si Securitate,
aceste functii au fost atribuite in totalitate Serviciului de Informatii si
Securitate.
Cu regret, atunci cind am elaborat de comun
acord noua lege, aceasta prevedere s-a mentinut. Care este parerea dumneavoastra,
nu ar trebui sa disociem in continuare si sa cautam solutiile legislative si
practice pentru a transmite din nou informatiile cu caracter militar in
competenta Ministerului Apararii, urmind ca institutia pe care ar trebuie sa o
conduceti in urma votului nostru sa se ocupe de alte domenii decit de cel
militar?
Multumesc.
Domnul Artur Resetnicov:
Va multumesc.
Mie imi vine greu sa comentez ceea ce s-a
facut in trecut, dar vreau sa va spun ca in caz de acceptare, vom fi gata sa
examinam cadrul normativ, sa gasim solutii pentru o organizare mai eficienta a
activitatii, inclusiv a acestui domeniu, adica putem sa conlucram si in
domeniul respectiv.
Domnul Iurie Rosca:
Eu cer scuze, este al patrulea si
Regulamentul este depasit. Cu permisiunea dumneavoastra, doar o intrebare,
pentru ca ea vizeaza noua lege. Noul director urmeaza sa activeze de la 1
ianuarie, hai sa spunem asa, sub jurisdictia unei noi legi cu privire la
statutul ofiterului Serviciului de Informatii si Securitate, care este rodul
elaborarilor unor deputati din diferite grupuri parlamentare, care urmeaza sa
fie pusa in aplicare in anul viitor si care are o specificare la capitolul
conditii de angajare. As vrea sa confirmati faptul ca de acum incolo printre
conditiile de angajare va fi respectata cu strictete si conditia cunoasterii
obligatorii a limbii de stat.
Multumesc.
Domnul Artur Resetnicov:
Va multumesc.
Onorat Parlament,
Vreau sa va spun ca legea respectiva a fost
semnata si promulgata de seful statului. Ea in curind va fi publicata si,
intr-adevar, va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2008. Sigur ca toate
prevederile care sint in aceasta lege, precum si in alte legi care
reglementeaza executarea Serviciului, inclusiv prevederi speciale referitoare
la angajarea, la candidatii la angajare, vor fi aplicare cu strictete.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimate domnule Resetnicov,
Dumneavoastra sinteti in sfera puterii,
inclusiv a Presedintiei de mai multi ani. Prin anul 2002 ziarul “Accente” a scris
ca din indicatia Presedintiei, colaboratorilor de la Presedintie, a fost
intocmita o lista din 200 de persoane incomode puterii comuniste, cu ajutorul
unui oarecare Furdui din sistemul Serviciului de Informatii si Securitate. Si
asa, cum am spus, cu binecuvintarea Presedintiei, pentru a fi transmisi la
frontiera si a fi supusi hartuielilor din cauza optiuinilor pro europene si pro
romanesti.
Ma intereseaza daca ati auzit de acest
lucru, daca v-ati sesizat si daca puteti
sa-mi spuneti, in general, care este viziunea dumneavoastra asupra conexiunilor
dintre SIS si frontiera? Pentru ca dumneavoastra declarati ceea ce este pe
hirtie, dar, de fapt, avem alte cazuri, este si cazul meu pe care m-am judecat
4 ani si am cistigat procesul, este si cazul care va fi dezbatut azi in
Parlament cu inaccesul inexplicabil al delegatiilor oficiale romanesti, de
aceea conteaza foarte mult ce viziune aveti dumneavoastra asupra acestui fapt
si daca cunoasteti asemenea practici.
Domnul Artur Resetnicov:
Multumesc.
Vreau sa va asigur ca nici nu am vazut,
nici nu putea sa fie, de fapt, pe hirtie, cum spuneti dumneavoastra, asemenea
liste cu unele indicatii sau prevederi privitor la regimul de trecere a
frontierei de stat al Republicii Moldova. Aceasta procedura este reglementata
cu strictete de catre actele normative, care sint in vigoare, trecerea
frontierei de stat. Organele respective asigura respectarea acestui regim. Cred
si sint sigur ca se conduc de aceste acte normative, care sint in concordanta
cu respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Referitor la a doua parte a intrebarii:
conlucrarea sau locul Serviciului de Informatii si Securitate privind regimul
trecerii frontierei de stat, iarasi as vrea sa va spun ca competentele sint
strict delimitate. Serviciul Graniceri, dupa cum cunoasteti, de mult timp este
o autoritate separata, nu activeaza in cadrul Serviciului de Informatii si
Securitate, iar acoperirea respectiva, conform imputernicirilor, este efectuata
de catre serviciile, structurile si institutiile specializate.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu va multumesc.
Si eu am o precizare. Vreau sa va spun ca
in cei patru ani cit a avut loc procesul impotriva Serviciului Graniceri am
acumulat o gramada de documente, care, de fapt, rastoarna declaratiile
dumneavoastra ca se respecta legea in statului Republica Moldova. Nu se
respecta, mai ales nu se respecta la frontiera.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Igor Klipii:
Domnule Resetnicov,
Noi astazi toti sintem la curent cu faptul
ca Republica Moldova se confrunta cu o problema deosebit de grava – cea a
separatismului. In calitate de membru al Comisiei pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica si in calitate de parlamentar am incercat sa initiez
audieri atit in comisie, cit si in plenul Parlamentului, privind problema
respectiva, fiindca, din pacate, nu numai societatea, dar nici Parlamentul nu
cunoaste care este starea lucrurilor acolo.
Am constatat o anumita reticenta si rezerva
fata de acest lucru. Vreau sa va intreb, in calitate de sef al institutiei pe
care urmeaza sa o reluati, daca ati fi deschis pentru o asemenea audiere, fie
si cu caracter inchis? Fiindca consider, daca considerati si dumneavoastra, ca
Parlamentul ar trebui sa fie la curent cu starea de lucruri din zona
respectiva.
Domnul Artur Resetnicov:
Va multumesc.
Eu cred ca orice audieri, hotariri si alte
actiuni care tin de competenta Parlamentului trebuie sa le decida insusi
onoratul Legislativ. Nu pot sa-mi exprim convingerea trebuie sau nu trebuie,
pentru ca aceasta e optiunea si hotarirea fiecaruia in parte si a intregului
Legislativ. Sigur ca problema pe care ati mentionat-o este foarte actuala –
reintegrarea statului. Si vreau sa va spun ca si in acest domeniu, in aceasta
directie, Serviciul de Informatii si Securitate va indeplini sarcinile care vor
fi puse in fata Serviciului.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Turcan.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de profil
voi supune votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului privind
numirea domnului Artur Resetnicov in functia de Director al Serviciului de
Informatii si Securitate al Republicii Moldova.
Cine este pentru aprobarea proiectului de
hotarire nr.3811, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de hotarire nr.3811 este aprobat.
La acest moment vreau sa-l invit la tribuna
centrala pe domnul Resetnicov pentru depunerea juramintului, potrivit
prevederilor articolului 13 din legea respectiva.
Domnul Artur Resetnicov – Director al Serviciului de Informatii si Securitate
al Republicii
Moldova:
Stimate domnule Presedinte al tarii,
Onorat legislativ,
Jur sa-mi daruiesc toata puterea si
priceperea propasirii Republicii Moldova, sa respect Constitutia si legile
tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Moldovei.
Domnul Marian Lupu:
Domnule Resetnicov,
Plenul Parlamentului va felicita cu numirea
in aceasta inalta si foarte responsabila functie si va doreste mult succes in
activitatea dumneavoastra profesionala ulterioara.
Domnul Artur Resetnicov:
Va multumesc. (Aplauze.)
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Eu anunt o foarte scurta pauza de 3 – 4
minute, dupa care preluam procesul de examinare a proiectelor incluse pe
ordinea de zi a plenului de astazi.
P A U Z A
*
* *
D u p a P A U Z A
Domnul Marian Lupu:
Continuam sedinta. Proiectul de Lege
nr.2590 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la Sistemul
informational integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor
penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni.
Prezinta domnul Pascari, prim-adjunct al
Procurorului General.
Domnul Vasile Pascari – prim-adjunct al Procurorului General:
Mult stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Elaborarea proiectului de Lege pentru
modificarea Legii nr.216 din 29 mai 2003 cu privire la Sistemul informational
integral automatizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a
persoanelor care au savirsit infractiuni este determinata de necesitatea
ajustarii unor prevederi ale acestei legi la normele Codului de procedura penala
si Legii cu privire la Procuratura.
Luind in consideratie modificarile si
completarile operate recent in actele legislative nominalizate, proiectul are
ca obiectiv inlaturarea situatiei de incertitudine referitoare la aplicarea
criteriilor de apreciere a activitatii organelor de urmarire penala existente
actualmente, care se conduc de un singur indice – descoperirea infractiunilor,
goana dupa care nu elucideaza situatia de fapt in acest domeniu, precum si
determinarea exacta a acestor criterii in raport cu prevederile legislatiei de
procedura penala.
Pentru elaborarea amendamentelor prevazute
in proiect a servit si rezultatul unor controale efectuate de catre organele
Procuraturii privind starea de fapt la capitolul indeplinirii prevederilor
legii mentionate de catre comisariatele de politie, in rezultatul carora au
fost stabilite un sir de incalcari la acest compartiment.
Practica actuala ne demonstreaza ca
organele de urmarire penala, in cadrul evaluarii rezultatelor activitatii lor,
identifica terminarea urmaririi penale ca o simpla actiune de remitere a cauzei
penale procurorului cu raportul privind rezultatul urmaririi penale, in acest
caz ignorindu-se aspectul calitativ al acestei actiuni, decizia finala adoptata
asupra cauzei de catre procurori.
La eliberarea proiectului a fost studiata
practica in acest domeniu a tarilor Uniunii Europene, se pune in evidenta
problemele existente privind necesitatea modificarii criteriilor de apreciere a
activitatii organelor de urmarire penala si a procurorului.
Propunerile respective sint in stricta
concordanta cu prevederile articolului 52 din Codul de procedura penala, cu
recomandarile Consiliului Europei din
6 octombrie2000, cu articolul 10 al Legii cu privire la Procuratura, potrivit
carora procurorul este in drept sa emita instructiuni executorii pentru
organele de urmarire penala in problemele privind eficienta activitatii de
combatere si de prevenire a criminalitatii, aplicarea legislatiei de procedura
penala, precum si privind alte aspecte ale activitatii acestor organe.
In proiect se prevad modificari la
articolul 17 din lege, care actualmente prevede ca criteriul unic de baza la
aprecierea rezultatului activitatii organului de urmarire penala este numarul
de infractiuni asupra carora urmarirea penala a fost terminata.
In proiect se propune orientarea aprecierii
rezultatelor activitatii organului de urmarire penala nu la o actiune formala,
remiterea cauzei catre procuror, ci la rezultatul final care este determinat de
adoptarea de catre procuror a uneia din urmatoarele decizii:
– trimiterea cauzei penale cu rechizitura
in instanta de judecata;
– trimiterea cauzei penale in instanta de
judecata pentru aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical;
– incetarea, clasarea urmaririi penale;
– spondarea conditionata a urmaririi
penale;
– incetarea procesului penal cu eliberarea
de raspundere penala a minorului;
– transferul urmaririi penale altui stat.
Realizarea modificarilor propuse in lege nu
necesita unele alocatii financiare. Proiectul de lege a fost coordonat cu
organele de drept, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei,
Curtea Suprema de Justitie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informatii si
Securitate, precum si cu alte organizatii neguvernamentale care au apreciat
modificarile care se propun ca oportune, ale caror propuneri au fost luate in
consideratie.
Din considerentele expuse, rog Parlamentul
sa sustina si sa examineze proiectul de lege in prima lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Doua intrebari scurte. Dumneavoastra
sinteti cu siguranta la curent, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Finantelor si-au expus in cadrul avizelor prezentate pe marginea acestui
proiect de lege niste rezerve cu referire la trecerea acestor atributii in
competenta Procuraturii.
Care sint comentariile dumneavoastra in
legatura cu argumentele pe care le invoca responsabilii din cadrul celor doua
ministere?
Si a doua intrebare, cu referire la
experienta tarilor membre ale Uniunii Europene, ati spus ca ati studiat-o
atent, dar sint si exceptii, stiti, cu siguranta, deci nu este o practica
absolut univoca care este aplicata in toate tarile, sint si alte principii in
baza carora functioneaza aceasta directie.
Domnul Vasile Pascari:
Da, multumesc.
As vrea sa aduc la cunostinta ca in afara
de faptul ca exista legea care reglementeaza aceasta activitate, mai exista si
Ordinul nr.124 comun cu Procuratura si celelalte organe de drept care
reglementeaza aceasta activitate. Noi pe parcursul a 3 ani de zile incercam sa
o aducem in regula aceasta situatie ca evidenta sa fie unica si sa nu fie
camuflata. Insa, cu parere de rau, rezultatele sint acele care sint astazi la
moment.
Practica, comisiile europene care au
expertizat aceasta activitate ne recomanda direct faptul ca principiul de
activitate a Ministerului Afacerilor Interne nu trebuie sa fie descoperirea
infractiunii ca apreciere a activitatii lor, dar rezultatul final al acesteia, de
aceea noi intervenim cu propunerea de a aduce aceasta in concordanta cu
legislatia si cu realitatea care exista la moment.
Eu va aduc numai doua exemple. Acum 3
saptamini, efectuind un control in doua comisariate de politie, am constatat la
finele lunii punerea la evidenta a peste
80 de cartele care, intr-adevar, nu argumentau rezultatul final al urmaririi
penale.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Pascari.
Rog comisia.
Domnul Vasile Pascari:
Da, multumesc.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si
completarea Legii cu privire la Sistemul informational integral automatizat de
evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit
infractiuni, inaintat de Guvernul Republicii Moldova.
Necesitatea inaintarii proiectului de lege
in cauza este determinata de necesitatea ajustarii unor prevederi ale Legii cu
privire la Sistemul informational integral automatizat de evidenta a
infractiunilor, a cauzelor penale si a persoanelor care au savirsit infractiuni
la normele Codului de procedura penala, inclusiv inlaturarea situatiei de
incertitudine referitoare la definirea si aplicarea criteriilor de apreciere a
activitatii organelor de urmarire penala existente acumulate si determinarea
exacta a acestor criterii in raport cu prevederile legislatiei de procedura penala.
Astfel modificarile si completarile propuse
la articolele 9, 10, 18, 21 si 22 au ca scop atribuirea dreptului Procurorului
General de aprobare a instructiunilor, formularea lor tip, actelor de evidenta
primara, formelor rapoartelor statistice generalizate privind starea
infractionala in tara.
Proiectul de lege nominalizat prevede
aprecierea rezultatelor activitatii organelor de urmarire penala orientata spre
finalitate care rezulta din prevederile Codului de procedura penala, terminarea
urmaririi penale si nu retinerea, arestarea preventiva sau inaintarea
invinuirii persoanei care a savirsit infractiunea.
Modificarea si completarile propuse vor
imbunatati considerabil, dupa parerea autorilor si a comisiei, privirea asupra
Sistemul informational si va da posibilitatea ca statul sa dispuna de o
statistica mai obiectiva in domeniul prevenirii si combaterii criminalitatii.
Pe marginea proiectului si-au expus parerea
si au avizat pozitiv 7 comisii permanente ale Parlamentului, care nu au
inaintat amendamente, dar au propus examinarea proiectului in sedinta plenara a
Parlamentului.
Ca urmare a celor expuse, comisia propune
adoptarea proiectului de lege in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Multumesc.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.2590.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2590 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.4982 pentru
modificarea Legii cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chisinau”.
Initiativa deputatului Dumitru Ivanov, pe
care il invit la tribuna centrala pentru a prezenta proiectul. Va rog.
Domnul Dumitru Ivanov:
Mult stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Atunci, la 3 noiembrie 1995, Parlamentul
Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Zona Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chisinau”. Din momentul crearii zonei si pina in prezent, care
se afla in folosinta SA “Tracom”, nu s-a desfasurat nici o activitate ce ar
cadea sub incidenta legislatiei cu privire la zona antreprenoriatului liber.
Pe terenul mentionat de pe strada Mihai
Viteazul 11 este amplasat un imobil care apartine Societatii pe Actiuni
“Tracom” si care figura ca blocul de instruire, productie si menire sociala
(litera g)) si care la momentul actual, in baza contractelor de
vinzare-cumparare, se afla in proprietate a 4 agenti economici. Activitate
statutara nu poate fi desfasurata pe teritoriul acestei zone.
Luind in consideratie faptul ca imobilul se
afla in proprietate privata a 4 agenti economici, activitate statutara nu poate
fi desfasurata pe teritoriul zonei antreprenoriatului liber.
Doi. Imobilul este amplasat la hotarul
teritoriului destinat activitatii pentru Zona Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chisinau”.
Trei. Imobilul are adresa juridica
distincta – Mihai Viteazul 11, alta decit cea a Zonei Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chisinau”: Columna 170.
Si patru. Proprietarii nu sint rezidenti ai
Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” si nu isi propun pentru
viitor sa devina rezidenti ai acestei zone, precum si a faptului ca genurile de
activitate a proprietarilor nu corespund genurilor de activitate necesara
pentru a deveni rezidenti ai zonei antreprenoriatului liber.
Consider oportun a initia procedura de
vedere a modificarii teritoriului Zonei Antreprenoriatului Liber
“Expo-Business-Chisinau” in privinta excluderii teritoriului pe care este
amplasat imobilul din cadrul teritoriului transmis in folosinta acestor zone.
Modificarea configuratiei Zonei
Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau” nu va aduce daune
rezidentilor acestor zone din motiv ca la momentul actual imobilul nu are
relatii economice, financiare cu rezidentii zonei.
Toate interpelarile, toate adresarile la
diferite instante, in aceeasi masura si la conducerea Zonei Libere
“Expo-Business-Chisinau”, confirma ca nici conducerea zonei, nici altii nu au
obiectii vizavi de aceasta initiativa, precum ca actualii stapini ai acestui
imobil nu-si pot desfasura activitatea, deoarece sint multe probleme legate de
statutul acestei zone si implicarea lor, in activitate este imposibila, din
moment ce ei prefera o alta activitate vizavi de cea pe care o presteaza Zona
“Expo-Business-Chisinau”. Aceasta este tot.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, stimate coleg.
Daca aveti intrebari pentru colegul nostru,
autorul initiativei.
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Gutul:
Domnule autor,
Dumneavoastra cunoasteti ca acesti 4 agenti
economici care acum sint posesori ai acestui imobil au procurat acest imobil nu
in urma licitatiei, dar de la o persoana care a participat mai inainte.
Domnul Dumitru Ivanov:
Sa stiti ca este, in viziunea mea, o
intrebare neprincipiala. La noi, de regula, este acceptat ca unii cumpara de la
altii si al zecelea este stapin. Nu vad aici o problema principiala.
Domnul Nicolai Gutul:
Si al doilea moment. Sinteti de acord ca
pamintul acesta sa fie in posesia statului?
Domnul Dumitru Ivanov:
El si este in posesie...
Domnul Nicolai Gutul:
Si ramine. Sa fie scris ca pamintul ramine
in posesia statului.
Domnul Dumitru Ivanov:
Eu nu am nimic impotriva, nu urmaresc asa
scopuri.
Domnul Nicolai Gutul:
Multumesc.
Domnul Dumitru Ivanov:
Da, sa traiti.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Ivanov.
Rog comisia.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru politica economica, buget si
finante a examinat proiectul de Lege pentru modificarea Legii cu privire la
Zona Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”, initiativa legislativa
a deputatului Ivanov, si raporteaza urmatoarele.
Proiectul de lege nominalizat are ca scop
modificarea articolului 1 alineatul (2) litera d) din Legea nr.625 din 3
noiembrie 1995 unde cifra “33,47 hectare” se inlocuieste cu cifra “32,72
hectare“, fapt care va conduce la o noua configuratie a subzonei: teritoriul
Zonei Antreprenoriatului Liber “Expo-Business-Chisinau”, teren aflat anterior
in folosinta SA “Tracom”, in a carui raza se afla un imobil privatizat de catre
4 agenti economici, nerezidenti ai zonei date.
Majoritatea comisiilor parlamentare, prin
avizele prezentate, considera oportuna examinarea proiectului de lege
nominalizat in sedinta plenara a Parlamentului cu conditia avizului pozitiv al
Guvernului. In avizul sau Guvernul Republicii Moldova sustine proiectul de
lege, insa conditioneaza acceptarea lui cu unele obiectii care, in cadrul
examinarii proiectului de lege in sedintele comisiei, au fost luate in
consideratie si, in principiu, au fost coordonate cu partile implicate.
La cererea Comisiei pentru politica
economica, buget si finante s-a verificat suplimentar suprafata terenului care
poate fi exclus din zona si s-a stabilit ca este suficient de exclus 0,5868
hectare, si nu 0,75, cum este propus in initiativa legislativa, si a fost
prezentat planul de demarcare a terenului, coordonat cu administratia zonei libere,
cu Ministerul Industriei si Infrastructurii si cu agentii economici.
Din aceste considerente se propune ca cifra
“33,47” sa fie inlocuita cu cifra “32,88 hectare”. Pentru lectura a doua
comisia propune de inclus specificarea ca terenul exclus din zona se va
transmite in administratia organului de stat, conform legislatiei in vigoare.
Luind in consideratie cele expuse, Comisia
pentru politica economica, buget si finante propune examinarea proiectului de
lege pentru modificarea legii care a fost numita in sedinta plenara a
Parlamentului si aprobarea ei in prima lectura.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate coleg,
Pe data de 13 iulie acest proiect, fiind in
ordinea de zi a sedintei plenare, a fost retras de dumneavoastra. Astazi, peste
atita timp, veniti sa ne cititi exact acel raport de atunci. Care a fost
motivul retragerii? In acest timp, de cind ati retras de pe ordinea de zi a
sedintei plenare, ati examinat cumva legalitatea tranzactiei cu imobilul care
se afla pe acest teren, care, de fapt, este si subiectul acestui proiect de
lege?
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Subiectul acestui proiect de lege este
micsorarea suprafetei zonei libere. Dar din ziua cind a fost exclus proiectul
din ordinea de zi, a fost examinata si precizata suprafata care trebuie s-o
excludem din zona libera.
A fost propus sa fie exclus 0,75 la suta si
comisia propune sa fie exclus 0,58 la suta. Ceea ce se refera la momente legate
de legalitatea procurarii sau vinzarii acestor obiecte, noi avem documente de
la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei din Republica
Moldova, semnate de domnul Mejinschi, avem document semnat de domnul Dodon, pe
numele Vasile Tarlev, respectiv tot ceea ce se refera la acest moment.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, domnule Presedinte.
Vreau sa va spun ca in raportul din 10
iulie este ceea ce tine de suprafata.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Da, dar noi inca o data am...
Doamna Valentina Cusnir:
De micsorarea suprafetei.
Domnul Nicolae Bondarciuc:
Noi inca o data am precizat suprafata, ca
au fost diferite viziuni.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.3.
Domnul Nicolai Gutul:
Áîëüøå òîãî, ÿ õî÷ó óòî÷íèòü, ÷òî
èíèöèàòèâà áûëà ðàññìîòðåíà íà çàñåäàíèè ñîâåòà ôðàêöèè è ôðàêöèé. Âîçíèê öåëûé
ðÿä âîïðîñîâ, î êîòîðûõ ìû ñåãîäíÿ óæå ãîâîðèëè. È ïî ïðåäëîæåíèþ ôðàêöèè áûëà
ñîçäàíà êîìèññèÿ â ñîñòàâå Í. Îëåéíèêà, À. Àôîíèíà è Ã. Ïåòðåíêî, êîòîðûå
çàíèìàëèñü ïðîâåðêîé çàêîííîñòè ïðîâåäåííîé îïåðàöèè. Ïîñëå ÷åãî ìû ïðèãëàñèëè
íà çàñåäàíèå ïðåìüåð-ìèíèñòðà.
Áûëî ïðåäëîæåíî ñîêðàòèòü ïåðâîíà÷àëüíóþ
ïëîùàäü è ïîñëå îáñóæäåíèÿ è ïðèíÿòèÿ âî âíèìàíèå ïðåäëîæåíèé êîìèññèè, à òàêæå
ñîîòâåòñòâóþùèõ âûâîäîâ áûëî ðåêîìåíäîâàíî âûéòè ñ ýòèì ïðåäëîæåíèåì.
Ñïàñèáî.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Supun votului, in conditiile raportului
comisiei de profil, aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4982.
Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.4982 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3110 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative.
Prezinta Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul permanent
al Guvernului in
Parlament:
Stimate domnule Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul de lege supus atentiei
dumneavoastra vizeaza problema asigurarii tehnice a interceptarilor
convorbirilor. Prin acest proiect se propune de a concentra sau de a transfera
aceste atributii in competenta exclusiva a Serviciului de Informatii si
Securitate.
La baza acestei propuneri stau argumentele
de ordin financiar. Noi consideram nejustificat de a dota cu echipament de
interceptare a convorbirilor toate organele care au dreptul sa efectueze
interceptarea convorbirilor. De asemenea sint si argumente ce tin de controlul
asupra legalitatii interceptarilor convorbirilor, deoarece controlul asupra
unui singur organ poate fi asigurat mai eficient decit controlul dispersat a
mai multor organe. Rog sustinerea proiectului in prima lectura.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Stimati colegi,
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu tare mult as dori ca proiectul de lege
respectiv sa nu aiba legatura directa cu schimbarea sefului SIS-lui.
Domnule viceministru,
Cind am dezbatut in Parlament proiectul de
lege care urma sa abiliteze organele care au abilitati de investigatii
operative, vorbeam, daca va aduceti aminte, de faptul ca 4 institutii ale
statului care au acces direct in sistemul telecomunicatiilor Republicii Moldova
sint prea multe si este greu de verificat. Bine. Atunci nu s-a luat in calcul,
s-a revenit.
Eu am o intrebare pentru dumneavoastra ce
tine de asigurarea tehnica a interceptarii convorbirilor telefonice. Eu, spre
exemplu, prin asigurarea tehnica nu inteleg, poate nu inteleg eu, ca este
expres prevazut ca se are in vedere si interceptarea, pentru ca asigurarea
tehnica poti s-o faci punind la dispozitie... Nu, eu am pus o intrebare,
vorbim. Asigurarea tehnica poate sa fie si sub aspectul oferirii conditiilor
tehnice, iar interceptarile sa fie efectuate de catre organele respective. Prin
formularea respectiva noi raspundem exact la ideea acestui proiect?
Domnul Nicolae Esanu:
In masura in care exista probleme cu
privire la interpretare, noi sintem gata pentru lectura a doua sa gasim care
este cea mai buna formulare pentru a atinge scopul care am inteles ca este
sustinut, dar mi se pare ca propozitia a doua din alineatul (2) cu indicele 1
din articolul 8 prevede clar: “Semnalul care a fost interceptat de catre
subdiviziunea specializata a Serviciului de Informatii si Securitate se
transmite organelor care au dreptul sa...”
Domnul Vladimir Filat:
Eu am vazut a doua propozitie, eu ma
refeream la prima, domnule viceministru. Si ca sa corelam, parerea mea este ca
notiunea trebuie sa fie foarte clara, expres prevazuta, sa nu trezeasca semne
de intrebare, pentru ca, inca o data, asigurarea tehnica reprezinta un pic
altceva decit propriu-zis interceptarea operatiunii respective. Pentru lectura
a doua, poate, gasim o formulare care sa nu ridice semne de intrebare.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, noi sintem de acord sa includem
formularea care o sa excluda toate dubiile.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Veaceslav Untila:
Multumesc.
Domnule viceministru,
Citeva intrebari sau clarificari. Astazi,
in baza articolului 135 si al articolului 303 din Codul de procedura penala, in
baza autorizarii judecatorului de instructiuni, serviciile abilitate se
adreseaza la organele care exploateaza resursele tehnice in domeniul telefoniei
si primesc acces sau autorizare pentru a asculta telefoanele, a receptiona
telefoanele. In cazul in care propuneti dumneavoastra este vorba despre un
echipament care va fi introdus intr-o cladire care este strict controlata de
Serviciul de Informatii si Securitate. Asa este?
Domnul Nicolae Esanu:
Da.
Domnul Veaceslav Untila:
Cine va controla daca este autorizarea
judecatorului de instructie sau nu? Cine o sa aiba acces la chestia aceasta? Si
care va fi modalitatea de respectare a legislatiei? Ma refer la Codul de
procedura penala, articolul 135, articolul 303.
Domnul Nicolae Esanu:
Procedura de autorizare si de efectuare a
interceptarilor nu se modifica. Ramine exact procedura care am avut-o pina
acum. Noi, prin proiectul vizat, ne referim la aspectul strict tehnic, cine se
conecteaza.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Esanu,
Eu sint de acord. Va spun cum se face acum.
Am autorizarea, ma duc la “Moldtelecom”, o pun pe masa, este om special care
imi da posibilitatea sa fac actiunea. Asa e? Fara decizia judecatorului acei de
la “Moldtelecom” cu tine nu vorbesc.
In cazul dat, avind echipamentul tehnic
despre care vorbiti dumneavoastra
intr-o cladire cu regim inchis, acolo nu mai poate sa patrunda nimeni sa te
intrebe: Ce faci tu? Pe cine asculti si de cite ori asculti? Asta-i una.
Si a doua. Introducerea echipamentului
inseamna nu numai receptionare, dar si incalcarea dreptului la libera deplasare
a cetateanului, fiindca semnalul despre care dumneavoastra vorbiti poate sa
arate in orice secunda unde se afla posesorul telefonului in Moldova, in Ucraina,
la Valea Perjei sau la Botanica in bar. Intelegeti dumneavoastra?
Domnul Nicolae Esanu:
Da, eu inteleg.
Domnul Veaceslav Untila:
Cine va controla acest lucru? Cum vom
exclude urmarirea cetatenilor? Este vorba de receptionarea telefoanelor, dar totodata
ei au posibilitatea de urmarire a cetatenilor Republicii Moldova. Ei pot sa
spuna in orice moment ca 5 membri ai formatiunii “Alianta «Moldova Noastra»”
se afla azi in Parlament la etajul 5, dar altii 2 se afla in alta parte.
Domnul Nicolae Esanu:
Ei pot sa spuna ca telefoanele se afla la
etajul 5.
Domnul Veaceslav Untila:
Telefoanele, da.
Domnul Nicolae Esanu:
Nu pot sa spuna care este persoana. Aici
este o problema foarte controversata, dar eu atrag atentia care este obiectul
proiectului. Noi nu schimbam in nici un fel.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Esanu,
Eu imi dau seama ce spuneti dumneavoastra,
dar eu vreau sa apar dreptul cetateanului la libera deplasare. Eu nu vreau ca
cineva sa stie unde ma deplasez si cu cine. In cazul cind sint cu un coleg de
Parlament, e una, dar cind sint cu altcineva, e alta. Intelegeti, da?
Domnul Nicolae Esanu:
Eu inteleg, dar proiectul respectiv nu
vizeaza problema care o invocati dumneavoastra. Eventual, daca apar dubii cu
privire la faptul ca proiectul respectiv ar afecta procedura de interceptare,
care am stabilit-o in legislatie si care a fost, daca tineti minte, expertizata
de experti, putem sa revenim la continutul normei, sa vedem care este
realitatea. Eu la etapa aceasta nu vad amendamente la procedura de
interceptare. Noi vorbim doar tehnic cine va face interceptarea respectiva.
Propunem sa nu fie facuta de toate organele care au dreptul la activitate
operativa de investigatii, ci doar de un singur organ, dar procedura nu se
schimba prin nimic.
Domnul Veaceslav Untila:
Domnule Esanu,
In cazul de fata nici un lucrator operativ
nu are posibilitatea sa descifreze unde se afla un cetatean sau altul care este
posesorul telefonului mobil. Din moment cind noi instalam in cladirea SIS-lui
acest utilaj, orice inspector al SIS-lui are posibilitate sa afle unde se afla
unul sau alt cetatean. Pina acum aceasta nu a existat. Noi nu dam numai
posibilitatea sa asculte telefoanele, dam posibilitatea sa urmareasca oamenii.
Intelegeti sau nu? De aceea, pentru lectura a doua ginditi-va cum sa solutionam
aceasta problema. Una.
Si a doua. Cum o sa fie pus in aplicare
Codul de procedura plenara, am in vedere autorizatia din partea judecatorului?
Domnul Nicolae Esanu:
Fara autorizatie nu o sa poata fi facuta
interceptarea.
Domnul Veaceslav Untila:
Cum nu, daca este vorba de o cladire
inchisa, unde stau 5 operatori cu castile la urechi si asculta pe cine vor si
de cite ori vor?
Domnul Marian Lupu:
Nu, nu.
Domnul Nicolae Esanu:
Articolul respectiv nu da voie sa asculte
cine vrea, pe cine vrea si cind vrea. Articolul respectiv stabileste ca doar
ascultarea va fi facuta de un singur organ, legea care e in vigoare acum:
astazi interceptarea se face de 5 organe.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Sa ne clarificam.
Domnul Nicolae Esanu:
Este stabilit.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Acesta este un subiect de discutii, mai
calm, va rog. Acest subiect a fost pus de multiple ori in discutie in cadrul
sedintelor comisiei noastre de profil. Imi aduc aminte de un regulament care
fusese anterior adoptat, semnat de comun acord. Comisia a facut mai multe
interventii, iar comisia, in ultima instanta, sinteti dumneavoastra, deputatii.
Unde domnul ministru are dreptate, sa cadem
de acord. Noi avem subiectul proiectului de lege, este unul simplu. Daca
anterior legea pe care am adoptat-o aici spunea ca 4 sau 5 organe au dreptul de
a efectua aceste operatiuni, acest proiect de lege vine si limiteaza,
ingusteaza pina la un organ, deci nu 4 sa procure tehnica, sa intercepteze, dar
unul. Printre altele, foarte multe solicitari, care au fost transmise
Parlamentului, tocmai se refereau si la acest subiect.
Daca, dincolo de aceasta problema, noi in
Parlament avem anumite dubii ca ceea ce este astazi fixat in lege e functional
sau controlabil atunci se evidentiaza o discutie la acest subiect si, daca este
necesar, sa se vina cu anumite amendamente sau lucruri care vor clarifica
situatia, s-o facem in cadrul altui proiect de lege, fiindca conceptual noi nu
avem dreptul sa iesim pentru lectura a doua din cadrul acestor articole care
sint propuse pentru lectura intii. Aceasta am vrut sa clarific.
Microfonul nr.5.
Domnul Vladimir Braga:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
Pentru implementarea acestui proiect de
lege se prevad citeva zeci de milioane de lei. In proiectul bugetului pentru
2008 nu se prevad asemenea cheltuieli. De unde se vor efectua aceste
cheltuieli?
Domnul Nicolae Esanu:
Cifra indicata in nota informativa se
refera la costul total al echipamentului necesar pentru interceptare, dar
aceasta nu inseamna ca tot echipamentul este necesar sa fie achizitionat acum.
De o parte din echipament deja dispunem astazi, alta parte va fi procurat pe
viitor.
Daca in buget nu vor fi stipulate mijloace
suficiente, nu va fi posibil de procurat tot echipamentul. Si trebuie sa
constatam, cu parere de rau, ca organele noastre de drept nu dispun de tot
echipamentul necesar nu numai in domeniul interceptarii convorbirilor
telefonice, dar si in alte domenii si vor ramine la etapa imposibilitatii
exercitarii depline a atributiilor.
Multumesc.
Domnul Vladimir Braga:
Si a doua intrebare. Asa a coincis ca legea
aceasta sa fie examinata paralel cu Legea despre comunicatiile electronice si
in cadrul ambelor legi, de fapt, dupa parerea mea, s-ar cere ca interceptarile
acestea sa fie efectuate cu hotarirea judecatii. Asa, cel putin, in toata lumea
se face. Care este parerea dumneavoastra daca in legea aceasta despre
investigatii la articolul care l-ati nominalizat ceva mai sus, cind colegul
Filat a vorbit, sa fie nominalizat dupa “echipamentul operatorilor”, “doar in
baza hotaririi judecatoresti”.
Domnul Nicolae Esanu:
La problema controlului judecatoresc asupra
interceptarii convorbirilor telefonice deja s-a facut referinta la articolul
135, care prevede expres: “Se interzice interceptarea fara controlul
judecatoresc.”
Intrebarea noastra se refera la faptul daca
am putea reproduce textul din Codul de procedura civila si in aceste legi. Eu
cred ca noi avem o mare problema in legislatia Republicii Moldova cind repetam
textele de legi. In cazul in care repetarile sint exacte, acestea devin
inutile, dar in cazul in care va fi cea mai mica diferenta, noi vom crea foarte
mari probleme de interpretare si aplicare uniforma.
Deci, in masura in care astazi legislatia
prevede ca interceptarea se poate face doar cu autorizatia judecatorului de
instructie, noi consideram ca in acest proiect de lege nu este necesar de
repetat aceasta norma.
Domnul Vladimir Braga:
Eu cred exact invers: cind nu este fixat,
atunci se interpreteaza diferit. Si pentru stenograma fac o propunere pentru
lectura a doua, ca dupa “la echipamentul operatorilor” sa fie introdusa
sintagma: “doar in baza hotaririi de judecata.”
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Multumesc, domnule Presedinte.
Eu am o intrebare legata de conceptul
acestei legi. Dumneavoastra propuneti, din cauza constringerilor financiare, ca
acest lucru sa fie efectuat de o singura institutie. Intrebarea mea ar fi
urmatoarea: presupunem ca Ministerul Afacerilor Interne sau Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei intenteaza un dosar impotriva unui
colaborator al SIS-lui si cere, respectiv, ascultarea telefonului sau
interceptarea lucrurilor respective. Nu va pare ca aici va exista un conflict
de interese?
Domnul Nicolae Esanu:
Nu cred ca va exista un conflict de
interese, pentru ca noi trebuie sa facem distinctie intre persoanele care
asigura nivelul tehnic al interceptarii – operatori – si persoanele care au
drept de decizie, care nu vor efectua nemijlocit interceptarea semnalului. Dar
aceasta problema, daca sa generalizam, poate sa apara in oricare alt organ.
Orisice caz de intentare de catre Ministerul Afacerilor Interne a unui dosar
penal va fi cercetat tot de catre interne. Daca le-am pastra lor dreptul de
interceptare, va aparea, posibil, aceeasi problema. Noi nu consideram ca prin
stabilirea acestui organ in mod obligatoriu o sa generam conflict de interese.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu sint ferm convins ca o sa generam
conflict de interese anume datorita faptului ca lucratorii SIS-lui, cind vor
intercepta convorbirile respective, vor afla toata informatia si, respectiv,
poate exista potential scurgea informatiei pentru lucratorii SIS-lui, de aceea
eu si propun ca sa fie nu un centru, dar macar doua centre, ca sa fie
alternativa. In caz de necesitate sa fie posibilitatea de a exclude, de
exemplu, scurgerea de informatie sau ceva de felul acesta. Iata care ar fi
formula care o propun eu.
Domnul Nicolae Esanu:
Noi pentru lectura a doua putem sa examinam
aceasta chestiune, dar este evident ca, in masura in care se va dispune
interceptarea convorbirilor telefonice ale unei persoane, noi vom cunoaste
despre ce persoana este vorba. Este evident ca, daca vom intentiona sau
organele respective vor intentiona sa intercepteze convorbirile unei persoanei
din cadrul SIS-lui, vor intreprinde masuri astfel incit persoana respectiva sa
nu afle despre interceptare. In caz contrar, sensul interceptarilor convorbirilor
telefonice se va pierde.
Domnul Dumitru Braghis:
Despre aceasta si va vorbesc, daca o sa fie
acolo frate-sau la SIS, care se ocupa cu interceptarea, bineinteles ca o sa
faca lucrurile asa cum trebuie. In varianta cind avem o alternativa, nu o sa
fie frate-sau deja acolo, atunci putem fi convinsi ca lucrurile se vor dezvolta
putin altfel.
Domnul Nicolae Esanu:
Eu cred ca in cadrul Serviciului de
Informatii si Securitate activeaza nu doar fratele celui care urmeaza sa fie
interceptat si cred ca prin normele interne ale serviciului respectiv cu
certitudine vor fi stabilite reguli pentru a exclude comunicarea informatiilor
catre persoanele neindreptatite de a o cunoaste.
Domnul Marian Lupu:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule viceministru,
In articolul 8 alineatul (21)
este specificat: “asigurarea tehnica a interceptarii convorbirilor telefonice,
a controlului comunicarilor telegrafice si a altor comunicari.” Formularea “a
altor comunicari” este atit de vasta ca presupune inclusiv convorbirile intre
doua persoane private, convorbirile verbale, Internet-ul, probabil ca il aveti
in vedere, dar in nota informativa spuneti ca interceptarea convorbirilor
telefonice si a altor comunicari efectuate prin retelele de comunicatie
electronice.
In proiectul de lege nu se specifica
comunicarea prin intermediul altor retele de comunicatii electronice, se spune
doar despre comunicari. O asemenea formulare permite SIS-lui sa controleze
absolut toate comunicarile. Cum talmaciti dumneavoastra ca jurist aceasta
formulare destul de ambigua, care presupune un domeniu atit de vast? Practic, o
atare formulare permite ascultarea tuturor convorbirilor, inclusiv a unor
convorbiri purtate in strada, intr-un apartament.
Domnul Nicolae Esanu:
Din economia articolului in intregime nu
rezulta interpretarea dumneavoastra, fiindca, daca observati, din propozitia a
doua “este necesar de conectat semnalul”, e clar ca e vorba de mijloacele de
comunicare electronice. Dar in masura in care exista dubii pentru lectura a
doua noi sintem gata sa discutam si eventual sa amendam pentru a stipula expres
ca este vorba de comunicatia electronica.
Domnul Ion Varta:
Da, eu insist si considerati ca aceasta
este o propunere, un amendament la aceasta formulare ambigua si insist sa fie
precizat ca este vorba despre o comunicare prin intermediul unor retele
electronice, si nu una foarte vasta care presupune ascultarea tuturor tipurilor
de convorbiri, inclusiv verbale si de alt gen.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Continuam.
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Multumesc.
De regula, domnule Presedinte al
Parlamentului, lucru stiut, notele informative prezentate de ministere
schiopateaza. Constatam cu satisfactie ca de data aceasta ni
s-a prezentat o nota informativa care corespunde, practic, tuturor cerintelor
legale.
Intrebarea mea tine de capitolul V
“Practica internationala” al notei informative. Este salutabil faptul ca in
calitate de exemple pozitive sint aduse experiente din Franta, Ungaria, Germania,
Italia, Romania. Mai departe, dupa text urmeaza alte trei state: Kazahstan,
Uzbekistan si Belarus.
Intrebarea mea, domnule viceministru, este
urmatoarea: Detineti informatia cind au fost adoptate modificarile respective
in legislatia acestor tari? Ca noi le prezentam deja in calitate de exemplu,
asa este scris: “un exemplu mai raspindit si demn de atentie.” Detinem noi
informatie la acest capitol?
Domnul Nicolae Esanu:
Desigur, informatia este detinuta. Cu
parere de rau, la moment eu nu pot sa va dau data si numarul actului prin care
au fost introduse amendamentele respective.
Domnul Leonid Bujor:
Bine, dar pina la adoptarea in lectura a
doua ati putea sa ne prezentati? Eu solicit, in calitate de deputat, articolele
respective din legislatia acestor trei tari.
Domnul Nicolae Esanu:
Cred ca nu este nici o problema.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Domnule viceministru,
Va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala,
aparare si ordinea publica a examinat proiectul de Lege nr.3110 din 24 august
2007 pentru modificarea si completarea unor acte legislative.
Proiectul de lege mentionat prevede
abilitarea Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova cu
functia de executor unic al masurilor tehnice de interceptare a convorbirilor
telefonice, comunicarilor telegrafice si a altor comunicari efectuate prin
retelele de comunicatii electronice pentru necesitatile subiectilor activitatii
operative de investigatii si ale organelor de urmarire penala.
In acest scop, se propune operarea
modificarilor si completarilor de rigoare in Legea privind activitatea
operativa de investigatii si in Codul de procedura penala.
Legislatia in vigoare prevede ca
interceptarea convorbirilor telefonice si a altor convorbiri, ca masura
operativa de investigatii si ca actiune de urmarire penala, poate fi infaptuita
de catre Ministerul Afacerilor Interne, de catre Serviciul de Informatii si
Securitate, de catre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei
si de catre Serviciul Vamal.
Tinind cont de faptul ca parametrii tehnici
ai echipamentelor operatorilor serviciilor de telecomunicatii, care activeaza
acum in Republica Moldova, permit conectarea la retea doar a unui singur organ
de control, iar posibilitatile financiare actuale ale tarii de a inzestra toti
subiectii, care realizeaza aceasta masura operativa de investigatii cu complexe
moderne de tehnica speciala pentru interceptare sint limitate, se propune
concentrarea resurselor tehnice si umane in cadrul Serviciului de Informatii si
Securitate, care va realiza masurile tehnice de interceptare la solicitarea
autoritatilor competente.
Oportunitatea deciziei de a desemna in
aceasta calitate Serviciul mai este determinata si de faptul existentei
resurselor umane, tehnice si organizatorice de inalta calitate in cadrul
acestui Serviciu, cit si a practicii similare a altor state la acest
compartiment. Aplicarea prezentelor modificari vor permite asigurarea unui
control mai riguros asupra acestei activitati din partea autoritatilor
abilitate, precum si o responsabilitate sporita a organului, care va efectua
interceptarea.
Comisiile parlamentare permanente si
Directia juridica a Aparatului Parlamentului sustin proiectul mentionat si se
pronunta pentru examinarea si adoptarea acestuia cu unele obiectii si
propuneri, care vor fi luate in considerare de catre comisie pentru lectura a
doua. In temeiul celor expuse propun adoptarea acestui proiect de lege in prima
lectura.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, domnule Presedinte.
Domnule Presedinte,
Dumneavoastra, in cadrul discutiilor pe care
le-ati avut pe marginea acestui proiect de lege in sedinta comisiei, nu v-ati
ingrijorat de aceasta formula, care este una absolut deocheata. Ea presupune,
aceasta formula ambigua presupune ca poate fi ascultata orice convorbire,
inclusiv o convorbire privata in cadrul familiei, in strada.
Domnul Iurie Stoicov:
Domnule Varta,
Eu am retinut interventia dumneavoastra si
vreau sa va spun ca, intr-adevar, aveti dreptate, se au in vedere comunicarile
electronice, adica numai comunicarile prin reteaua electronica. Si pentru
lectura a doua am gasit modalitatea cum se...
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc, domnule Stoicov.
Stimati colegi,
In conditiile raportului comisiei de
profil, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3110.
Cine este pentru, rog sa voteze.
Va multumesc.
Majoritatea.
Proiectul de Lege nr.3110 este aprobat in
prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3402 pentru
modificarea si completarea Legii privind pretul normativ si modul de
vinzare–cumparare a pamintului. Initiativa deputatului Vlad Filat, pe care il
invit la tribuna centrala pentru prezentarea proiectului.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Initiativa legislativa care urmeaza a fi
prezentata atentiei dumneavoastra vine sa reglementeze si sa dea raspuns la o
intrebare la care, din pacate, pina in ziua de astazi noi nu am primit raspuns.
Sintem noi oare sinceri cind vorbim ca avem nevoie de investitii straine,
sintem capabili sa primim aceste investitii?
Si, in acest sens, am inaintat initiativa
respectiva legislativa care urmeaza sa reglementeze vinzarea–cumpararea lor,
cumpararea paminturilor cu destinatie agricola. Nu am sa dau citire notei
informative, ati facut cunostinta cu totii de ea. Sensul este unul simplu:
acces pe piata respectiva sa aiba si investitorii straini, lucru absolut
necesar. Cunoastem cu totii care este situatia in domeniul respectiv. Dincolo
de parcelarea pamintului si imposibilitatea consolidarii din insuficienta
resurselor financiare si nu numai. Aici trebuie sa vorbim si de tehnologii, iar
dincolo de tehnologii si investitii trebuie sa vorbim si de pietele de care
este absolut necesar a le avea pentru a putea materializa ulterior productia
agricola, care rezulta din prelucrarea acestui pamint.
Si un lucru foarte important, in incheiere,
sa nu va iau din timp, este faptul ca la ora actuala, chiar in lipsa
reglementarii sau a permisiunii legale pentru aceste tranzactii, ele au loc,
stimati colegi, numai ca, de obicei, la noi intr-o formula mascata, prin necesitatea
de a face multe-multe alte operatiuni ca un investitor strain sa poata intra in
posesia pamintului.
Si vreau sa va dau un exemplu foarte
simplu, legea spune simplu ca pamintul nu poate fi cumparat de catre
investitorii straini, insa calitatea de investitor strain este certificata prin
capitalul social, pe care il are o societate comerciala in cazul in care vorbim
de un agent economic. Iar in cazul in care este instituit un agent economic cu
investitii straine si, la rindul sau, acest investitor instituie o alta
companie deja nu mai este vorba de o societate care are capital strain si
tranzactia respectiva poate fi facuta.
In concluzie, vreau sa va spun ca
restrictia prezenta actualmente in legislatie nu face decit sa creeze o imagine
restrictiva din partea investitorilor straini vizavi de Republica Moldova. Eu
va rog sa sustineti aceasta initiativa legislativa care va conduce la atragerea
investitiilor in Republica Moldova si pentru a relansa, si se vorbeste foarte
mult in prezent, si agriculturii Republicii Moldova si economiei in general.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari pentru autor?
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Va multumesc.
Domnule Filat,
Eu vreau sa va pun o singura intrebare: ati
evaluat cumva, cel putin teoretic, impactul social al adoptarii unei asemenea
legi? Adica, care vor fi consecintele asupra unor categorii vulnerabile din
spatiul rural, ai caror reprezentanti vor fi tentati sa isi vinda pamintul,
fiindca preturile ar putea sa salte brusc si atunci tentatia va fi foarte mare.
Cum ramine cu acesti oameni, care, pina la
urma, isi vor vinde aceste cote, care este soarta lor pe viitor? Ce le ofera in
schimb statul nostru atunci cind si asa lucrurile sint triste? Exodul acesta
masiv din spatiul rural demonstreaza ca situatia este una critica si nu se
aprofundeaza aceasta situatie dramatica de pe urma implementarii unei asemenea
legi, in viziunea dumneavoastra, ca un expert deja in materie de atare
probleme, sa propuneti o asemenea lege si, cu siguranta, ati evaluat toate
efectele?
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Varta,
Va multumesc pentru intrebare.
Din pacate, nu sint expert. Dar am un punct
de vedere pe care mi-l asum si vreau sa va spun ca si aceasta norma se
incadreaza perfect in ceea ce vorbim noi: ajustarea legislatiei Republicii
Moldova la valorile europene, la normele europene s.a.m.d. Insa impactul asupra
acelor categorii pe care nu stiu de ce dumneavoastra le catalogati ca pot fi
vulnerabile.
In momentul in care investitorii straini
vor avea acces la procurarea pamintului eu cred ca va fi unul pozitiv si va
explic de ce. Lipsa posibilitatii de a interveni capitalul, marele capital in
piata funciara in Republica Moldova conduce la faptul ca preturile sint
mentinute foarte si foarte mici. Aceasta nu inseamna ca proprietarii
terenurilor nu vind pamintul. Pentru mine este o stranietate ca in Republica
Moldova, pina in prezent, se poate de cumparat un hectar de pamint cu 3 mii de
lei, ca, ulterior, sa fie vindut acelorasi investitori straini cu sume mult mai
mari. Eu personal consider ca investitiile care se fac in procurarea pamintului
ar trebui sa fie destinate proprietarului, acelor care sint si vulnerabili la
momentul actual.
Insa motivatia ca, vinzindu-si pamintul, el
va fi si mai motivat sa plece din tara, eu consider, din punctul meu de vedere,
ca nu este un argument, fiindca eu nu as vrea ca cetatenii Republicii Moldova
sa ramina in Republica Moldova numai datorita faptului ca pot fi legati si prin
bariere tehnice, asa cum sint legati la ora actuala de acest pamint, care sa
devina sau sa ramina in continuare robii acestei bucati de pamint, care nu
poate fi prelucrata nici din lipsa de tehnologii s.a.m.d., ca acest proprietar
sa aiba si veniturile respective pentru a-si permite un trai decent.
Domnul Ion Varta:
Eu am avut in vedere ca, prin adoptarea
unei asemenea legi, noi amplificam acest exod si procesul acesta de disparitie
a satului nostru ia amploare si cum am putea sa evitam un impact, un asemenea
impact negativ, pentru ca sa-i conferim un caracter asa mai evolutionist si
unul revolutionar.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Varta,
In mod normal, daca facem o analiza simpla,
la ora actuala, concentrarea in terenuri are loc deja. Sint multi cetateni ai
Republicii Moldova care au dreptul sa procure paminturi si procura pamint. Sint
cazuri si, din cite stiu, este chiar un caz, cind cineva poseda deja 37 mii de
hectare.
Eu cind vorbesc “investitorii straini” am
in vedere ca acesti oameni vin si investesc procurind pamintul, investind
ulterior in prelucrarea acestui pamint. Drept consecinta, si oamenii care
locuiesc in satul respectiv, unde am procurat pamintul, ulterior isi vor gasi
locul unde vor munci, pentru ca acest pamint urmeaza sa fie prelucrat nu de
catre investitor, dar de catre acei care prelucreaza si actualmente acest
pamint. Din punctul meu de vedere si experienta care ne este la indemina si in
Romania, si in alte state, acest lucru a avut un impact pozitiv.
Domnul Ion Varta:
Multumesc.
Argumentele de ordin economic sint absolut
convingatoare, aici toata lumea cred ca este de acord cu ceea ce spuneti
dumneavoastra. Sub aspect economic, investitiile straine vor relansa economia
nationala. Efectele sociale... aici trebuie sa meditam un pic ca sa nu
amplificam si asa acest exod si sa nu acutizam si mai mult aceste contradictii
sociale, care persista in satul nostru.
Multumesc.
Domnul Vladimir Filat:
Sint de acord numai ca nu cred ca ar fi
unica masura, care poate fi pastrata ca exodul sa il diminuam. Este vorba de un
sir de masuri care urmeaza sa le intreprindem.
Va multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Va multumesc.
Domnul Vladimir Filat:
Si eu va multumesc.
Rog comisia.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a examinat proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii
nr.1308, inaintat ca initiativa legislativa de domnul deputat in Parlament
Vladimir Filat si expune urmatoarele. Prin modificarile si completarile propuse
in legea mentionata se prevede ca investitorii straini sa aiba dreptul de
vinzare–cumparare a terenurilor cu destinatie agricola, astfel, prin
liberalizarea pietelor de vinzare–cumparare a terenurilor mentionate,
considerindu-se drept un mecanism eficient de revitalizare a agriculturii si
nu, in ultimul rind, de reparcelare a terenurilor.
In cadrul dezbaterilor in comisie au fost
aduse argumente pro si contra sustinerii proiectului de lege. Astfel, pentru
sustinere s-au adus argumente ca proiectul prezentat va da posibilitatea de a
stimula activitatea investitionala in domeniul agriculturii, ceea ce va permite
aplicarea masiva a tehnologiilor moderne si dezvoltarea acesteia, va evalua
piata funciara, va creste pretul de piata al unui hectar de teren agricol si
vor fi create premise pentru lichidarea pietei funciare tenebre.
Principalele argumente impotriva au fost
aduse pornind de la faptul ca deocamdata in Republica Moldova pretul de piata
a unui hectar de teren agricol este foarte mic si investitorii vor procura
terenurile la preturi derizorii. Totodata, legislatia nu prevede niste
restrictii, care ar preveni la maximum procurarea terenurilor agricole in
scopuri speculative si suprafata maxima care ar putea sa fie procurata de
investitorii straini.
Asupra proiectului de lege au prezentat
avize patru comisii permanente, dintre care Comisia pentru protectia sociala,
sanatate si familie, Comisia pentru cultura, stiinta si invatamint, tineret,
sport si mijloace de informare in masa si Comisia pentru politica economica,
buget si finante s-au pronuntat pentru respingere. Din Comisia pentru
drepturile omului patru deputati s-au pronuntat pentru respingere, patru
deputati contra respingerii. In rezultatul votarii cu 6 voturi pentru si 3
voturi impotriva, Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune
Parlamentului un proiect de lege spre respingere.
Domnul Marian Lupu:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari pentru comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Luari de cuvint, domnul Anton Miron.
Domnul Anton Miron:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati deputati,
In Republica Moldova, din totalitatea de
1900 mii de hectare de teren cu destinatie agricola, ce constituie 58 la suta
din Fondul funciar al tarii, 1700 mii de hectare sau 87 la suta sint atribuite,
conform legislatiei, in proprietate privata. Astfel, din structura dreptului de
proprietate s-a creat in rezultatul reformei funciare din anii 1990.
Daca e sa luam in comparatie cu tarile
postsovietice, Republica Moldova are cel mai mare procent de proprietate
privata a terenurilor agricole. Astfel, in Armenia in proprietate privata sint
80 la suta de terenuri agricole, Georgia – 51, in Ucraina – 80, in Federatia
Rusa – 29, in Lituania – 70. O data cu adoptarea Legii din 25 iulie 2007
privind pretul normativ si modul de vinzare–cumparare a pamintului,
proprietarii terenului din Republicii Moldova au primit dreptul deplin de
dispozitie asupra pamintului, inclusiv vinzarea–cumpararea acestuia.
Totodata, legislatia prevede unele restrictii
de vinzare–cumparare a terenurilor, tinind cont de prevederile articolului 128
din Constitutie. Concomitent, articolul 127 din Constitutie stipuleaza ca
statul ocroteste proprietatea. In acest sens, Legea privind pretul normativ si
modul de vinzare–cumparare a pamintului, la articolele 4 si 6, Legea privind
investitiile in activitatea de intreprinzator, la articolul 22, precum si Legea
cu privire la proprietate, la articolul 38, stabilesc restrictii de
vinzare–cumparare a terenurilor. Astfel, cetatenii straini si apatrizii nu au
dreptul de a cumpara terenuri in Republica Moldova.
De acest drept dispun investitorii straini
cu exceptia terenurilor cu destinatie agricola. Acestia pot lua in arenda
terenurile agricole pina la un termen de pina la
60 de ani si pot sa puna investitia si rascumpara investitia pe care o pun in
republica. Mentionam ca in mai multe tari este interzisa procurarea terenului
de catre cetatenii straini chiar si in tarile care au intrat in Uniunea
Europeana: Ungaria, Romania, Lituania, Ucraina s.a. Mai mult ca atit, in multe
tari sint stabilite limite asupra suprafetelor de teren care pot fi in
proprietate privata. De exemplu, in Bulgaria, proprietatea unei persoane nu
poate depasi 30 hectare de teren agricol. In Cehia, Slovenia, suprafetele
constituie pina la 150 de hectare. In Lituania, suprafata maxima – 50 de
hectare. In Republica Moldova nu sint limitate suprafetele private de teren
agricol.
As vrea sa subliniez ca la noi in tara inca
nu este dezvoltata piata funciara, pretul de piata a unui hectar variind de la
3 mii la 8 mii lei, pe cind in tarile europene de vest pretul de piata al unui
hectar agricol constituie 20 si mai mult mii euro. Necatind la aceste preturi,
taranul nostru, din lipsa finantelor, inca are posibilitate de a procura
pamint, de a permite investitorilor straini sa cumpere terenuri agricole. In
situatia data, pot apare premise de efectuare a operatiilor de speculatie cu
pamintul.
Aici apare si intrebarea sociala, noi
dezbinam satul moldovenesc de vesinicia in satele... In realitate sint persoane
juridice si fizice care au cumparat de la tarani in calitate de mai mult de
zece mii hectare de pamint cu preturi derizorii. Dupa parerea mea de a procura
terenurile agricole trebuie insa stabilit prin legea restrictii dure la
vinzare, cum ar fi de limitat suprafata de teren agricol proprietate privata a
unei persoane fizice sau juridice, de stabilit restrictii de revinzare a
terenurilor, de stabilit prioritatile si avantajele la cumpararea terenurilor
de catre cetateni in localitatile, in ale caror hotare se afla terenul. De
stabilit marimea minima facuta la un hectar de teren procurat. In temeiul celor
expuse, Fractiunea comunistilor din Republica Moldova propune respingerea
proiectului de lege mentionat.
Multumesc frumos.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Domnul Iurie Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Trebuie sa recunoastem ca initiativa
legislativa a deputatului Filat este cea pe care o avem in atentie sau
subiectul pe care il vizeaza aceasta initiativa este unul care se afla in
atentia Legislativului in Republica Moldova, cel putin, din 1991 si pina in
prezent.
Daca este sa ne amintim cind s-a adoptat
Codul funciar la 25 decembrie 1991, intrind in vigoare de la 1 ianuarie 1992, si
pe parcursul intregii perioade extrem de anevoioase, de punere in aplicare, de
realizare a reformei agrare in Republica Moldova, acest subiect s-a discutat
mereu in contradictoriu, daca vreti, doua subiecte complementare. Cine are
dreptul sa detina in proprietate terenuri agricole si cum repartizam noi,
statul, aceste terenuri catre cetateni, cine are dreptul.
Viziunea noastra a fost, ea deja este
intirziata si inaplicabila, ca trebuia sa se recurga la restituirea integrala a
tuturor terenurilor agricole catre acei care au fost desproprietariti in mod
ilegal in urma invaziei din 1940 si '44. Pina la urma, s-a decis, prin legea
respectiva, ca pamintul, terenurile agricole trebuie sa fie parcelate si
raspindite sau atribuite fostilor colhoznici. Acesta este regimul, am ajuns la
situatia de impas, cind agricultura Republicii Moldova, pe care o consideram in
continuare ca fiind o ramura prioritara a economiei nationale, se afla in impas
si asteapta pomeni de la stat.
In fiecare an, la momentul cind discutam
Legea bugetului de stat, cind discutam rectificari la Legea bugetului de stat,
cind discutam prioritatile bugetare, cind discutam problemele sistemului
bancar, una din prioritati, in mod firesc, ramine cum facem sa sprijinim
agricultura, care, ca si alte domenii ale economiei nationale, este una
decapitalizata. Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente,
nici bugetare, nici private pentru a dinamiza dezvoltarea agriculturii din
Republica Moldova.
Atitudinea traditionala, daca pot sa spun,
asa, intre ghilimele, potrivit careia nu trebuie sa deschidem piata funciara
catre straini, cu trimiterea ca astfel se va depopula in continuare Republica
Moldova, cred ca este una la care ar trebui, incetul cu incetul, sa renuntam
pentru ca noi nu vrem sa transformam taranii nostri sau locuitorii de la sate
in tarani iobagi, care sa stea priponiti de parcela de pamint, pe care nu sint
in stare sa o lucreze din lipsa de resurse financiare, tehnice, capacitati
manageriale s.a.m.d.
Eu cred ca acest proiect de lege nu numai
ca este binevenit, el se inscrie perfect in logica apropierii noastre de
Uniunea Europeana si aceasta inseamna armonizarea cadrului juridic. Sa ne
amintim de cele 4 libertati pe care le avem in minte de fiecare data cind ne
gindim la raporturile noastre cu Uniunea Europeana: libera circulatie a
capitalurilor, a bunurilor, a serviciilor si a persoanelor. Cetatenii
Republicii Moldova trebuie sa circule liber in Europa, inclusiv pentru ratiunea
de a lucra undeva unde primeste un salariu mai mare.
Economia nationala insa trebuie sa fie atit
de dezvoltata si oportunitatile pe piata fortei de munca atit de diverse si
onorabile, incit cetatenii altor tari sa caute Republica Moldova ca pe o
posibila tinta unde sa isi cistige bucata de piine, asa cum se intimpla astazi,
de pilda, in alte tari la care ne raportam, cum ar fi Estonia, Lituania si
Letonia. 3 tari mici care acum au o singura grija, cum sa faca sa isi protejeze
piata fortei de munca.
In aceasta ordine de idei, cred ca trebuie
sa intelegem ca, chiar daca in acest moment nu exista suficienta deschidere si
intelegere pentru astfel de initiativa, ea este una iminenta, ea este una
necesara si se incadreaza in logica fortificarii economiei nationale a
Republicii Moldova, deschiderii catre investitorii straini care, apropo, prin
Constitutia noastra, si prin legislatia in vigoare, sint pusi in conditii de
egalitate, de libera concurenta in conditii egale cu agentii economici din
Republica Moldova.
Cred ca aceasta initiativa vizeaza si un
alt aspect. Ar trebui sa ne gindim cu totii la schimbarea structurii economiei
nationale, a ponderii pe care o atribuim noi in continuare agriculturii, a
masurilor pe care trebuie sa le luam in mod complementar pentru a impulsiona
dezvoltarea industriei si a sferei serviciilor. Alte doua domenii ale economiei
nationale, unde trebuie sa isi gaseasca loc de munca o multime de oameni care
provin din zona rurala si care pleaca astazi in strainatate, pentru ca nu vor
sa practice activitatile agricole, iar alte activitati Republica Moldova, prin
economia pe care o are la ora actuala, nu o ofera.
Un alt detaliu extrem de important. Un
investitor occidental, care ar veni sa aduca bani, investitii, capital, in
agricultura Republicii Moldova, s-ar gindi la vinzarea acestui produs pe
pietele europene si inseamna se va gindi la produsul finit. Prin urmare, in
felul acesta am contribui si la dezvoltarea altei ramuri – industria de
prelucrare a productiei agricole. Va fi, in felul acesta, depasit incet-incet
un alt handicap al nostru. Crestem roada si nu stim ce sa facem cu ea. In
fiecare an discutam si aceasta problema: ce sa facem cu poama dupa ce am
crescut-o, ce sa facem cu rosiile, ce sa facem cu merele s.a.m.d.
Toate aceste batai de cap ar trece imediat
pe umerii managerilor care ar conduce intreprinderile care ar lucra pe
terenurile agricole unde capitalul strain ar fi permis. Singura problema asupra
careia trebuie sa meditam serios, in profunzime si cu responsabilitate este
interzicerea expresa si pentru totdeauna a schimbarii destinatiei terenurilor
agricole in anumite terenuri foarte importante ale Republicii Moldova.
Limitele trebuie sa fie foarte clare. Stiti
foarte bine, la ora actuala, avem aceasta situatie cind, prin legislatie,
anumite terenuri pot fi schimbate prin hotarire de Guvern, iar o bonitate mai
inalta de 60 la suta poate fi schimbata destinatia agricola, in constructii de
pilda, prin votul Parlamentului.
Iata, aceste limitari trebuie sa le
stabilim foarte clar, sa le vedem cu specialistii, astfel incit sa nu ne pomenim
in situatia ca terenurile agricole cumparate la bani relativ mici pentru o
situatie de piata funciara, la ora actuala, sa fie transformate in zone in care
sint create, construite blocuri de locuit sau mai stiu eu ce, parcuri
indistriale s.a.m.d.
Aceasta trebuie sa fie preocuparea noastra.
Republica Moldova, spun in concluzie, ramine a fi o economie decapitalizata, ea
are nevoie de injectii urgente, rapide, ca bolnavul, de capitalul strain,
inclusiv in agricultura.
De aceea, ar trebui sa depasim prejudecatile
noastre si, in acest sens, ar trebui sa depasim prejudecatile si in sensul in
care blocam orice initiativa, pentru ca ea vine de la un deputat din opozitie.
Eu nu intotdeauna agreez punctele de vedere pe care le imbratiseaza colegul
Vladimir Filat. Imi pare rau ca noi nu am fost mai perspicace sa venim la timp
cu aceasta initiativa, insa asa sau altfel ea este binevenita chiar daca o
putem considera deja intirziata. Al V-lea Legislativ al Republicii Moldova, din
1990 pina in prezent, ar trebui sa isi asume raspunderea sa depaseasca aceasta
situatie de impas, care este una din cauzele mentinerii unei situatii dramatice
in agricultura si in economia nationala in ansamblu.
De aceea, eu indemn colegii deputati sa
sprijinim acest proiect de lege. Eventual, sa venim cu completari care l-ar
imbunatati, lucru care ar fi in perfect consens cu aspiratiile noastre europene
si cu dorinta de a contribui la ridicarea nivelului de viata al celor care
locuiesc la tara.
Multumesc foarte mult.
Domnul Marian Lupu:
Stimati colegi,
Acestea au fost solicitarile pentru luare
de cuvint. Proiectul nr.3402. In raportul comisiei sesizate in fond, cu toate
detaliile si amanuntele dezbaterilor, a fost inaintata propunerea de respingere
a proiectului nr.3402. In acest context, voi si supune votului proiectul
mentionat, in sensul respingerii acestuia. Cine este pentru respingerea
proiectului nr.3402, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3402 este respins.
Proiectul de Lege nr.3487 pentru
modificarea si completarea unor acte legislative. Initiativa domnului deputat
Igor Klipii, pe care il invit la tribuna centrala pentru prezentarea acestui
proiect.
Domnul Igor Klipii:
Stimati colegi,
Este un pic dificil sa prezinti aceeasi
idee dupa ce a fost respinsa de majoritatea parlamentara, deci soarta
proiectului de lege este clara. As vrea doar sa mentionez citeva lucruri. In
primul rind, este salutabil faptul ca proiectul de lege al meu si al colegului
Filat a trecut procedura parlamentara destul de rapid si a fost pus pe ordinea
de zi, ceea ce este salutabil.
Si fac un apel catre Biroul permanent si
catre domnul Presedinte al Parlamentului pentru a proceda la fel si cu
celelalte proiecte de lege care vin din partea deputatilor, inclusiv din
opozitie. Ar fi greu sa aduc alte argumente in sustinerea acestei idei, doar
poate chiar daca nu sint intrebat, nu voi fi intrebat de domnul Varta, as spune
ca, actualmente, proprietarii de pamint din Republica Moldova lucreaza sau sint
muncitori la negru in calitate de robi in Europa. Deci este evident ca pentru
ei pamintul, in situatia actuala, este mai degraba o povara, in afara de, as
mai adauga inca un lucru, ca situatia din agricultura in Republica Moldova mai
este generatoare si de coruptie. Si liberalizarea pietei funciare, deschiderea
ei pentru capitalul strain ne-ar ajuta, intr-un fel, sa solutionam si aceasta
problema.
As vrea sa mentionez, in incheiere, si
faptul ca proiectul, ideea respectiva din partea Partidului Social Liberal a
fost lansata inca in 2001 si am utilizat tribuna parlamentara pentru a da curs
acestei idei. Am constatat acest lucru si in comisie, si recent in mass-media
ca Guvernul sau reprezentantii Guvernului nu resping totalmente aceasta idee,
ca ea va fi, probabil, adoptata. Ar fi pacat ca astazi aceste proiecte de legi
sa fie respinse numai din cauza ca vin din partea unor reprezentanti ai
opozitiei si sint absolut sigur ca problema respectiva, sub o forma de proiect
sau initiativa, va veni si din partea guvernantilor.
Solicit totusi ca acest proiect de lege sa
fie sustinut in prima lectura. Pentru a putea discuta in lectura a doua, as
mentiona poate inca un lucru ca, spre deosebire de proiectul domnului Filat,
este un articol care tine de Codul funciar, articolul 36. Nu insist deloc asupra
acestui amendament, as mentiona doar faptul ca acest articol din articolul 36
sau din Codul funciar trebuie analizat, poate, prin intermediul unui alt
proiect de lege daca, in general, mai este functional si este valabil.
Multumesc mult.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
... eu cred ca, avind in vedere ca doua
proiecte se refera la acelasi subiect, era bine, din punct de vedere al
procedurii, sa fie discutate concomitent. Dar daca au fost discutate separat si
unul a fost respins, eu ma adresez fractiunii majoritare, fiindca este,
intr-adevar, o problema serioasa, ea ne va ajuta, va ajuta Republica Moldova sa
solutioneze, in mare masura, problema investitiilor in sectorul agrar, in zona
rurala, lucru de care avem nevoie extraordinar de mult.
Si avind in vedere traditiile care s-au
creat in fractiunea majoritara, eu va rog, bine, un proiect nu l-ati votat, al
doilea votati-l. Unul peste unul, pur si simplu.
Domnul Marian Lupu:
Bine.
Stimati colegi,
Rog raportul comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimate domnule Presedinte,
Stimati colegi,
Comisia a examinat proiectul de Lege pentru
modificarea si completarea unor acte legislative, prezentat cu titlu de
initiativa legislativa de domnul deputat in Parlament Igor Klipii si expune
urmatoarele.
Eu cred ca m-as referi numai la partea care
difera de ceea ce a prezentat domnul Filat, fiindca articolul I in initiativa
domnului Klipii difera de ceea ce a prezentat domnul Filat, modificari la Codul
funciar, articolul 36, care prevede atribuirea de teren cu destinatie agricola
si investitorilor.
Adica, in acest caz, comisia a propus ca
acest articol I, care se refera la modificarea articolului 36 din Codul funciar
sa nu fie sustinut. Cind a fost examinata aceasta initiativa domnul Klipii a
fost de acord cu parerea comisiei. Si la celelalte articole, articolul II, care
se refera la articolele 4 si 6 din Legea privind pretul normativ si modul de
vinzare–cumparare a pamintului, comisia aduce aceleasi argumente “pro” si “contra”
si nu as vrea sa le mai dau citirii, fiindca ele, practic, au fost de acum
solarizate aici in momentul examinarii initiativei domnului Filat.
In rezultatul votarii cu 6 voturi pentru
respingere si 3 voturi impotriva, comisia respinge acest proiect de lege
inaintat de domnul deputat Igor Klipii. Atit.
Domnul Marian Lupu:
Multumesc.
Intrebari pentru comisie? Vad eu, doar o
clipa. Cer scuze.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule Cosarciuc,
Spuneti, va rog frumos, in momentul in care
s-a discutat aceasta initiativa legislativa in cadrul comisiei s-a facut un
studiu sau aveti o situatie care ar arata exact care este situatia la ora
actuala vizavi de ceea ce numim noi concentrarea paminturilor, consolidarea,
da. Cite ... spre exemplu, consolidate exista deja in Republica Moldova, cine
sint proprietarii, eventual, preturile orientative cu care se tranzactioneaza,
la ora actuala, terenurile agricole s.a.m.d.?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumim.
Va multumesc, domnule Filat pentru
intrebare.
Da, comisia are aceasta informatie ... la
operatiunile cumparare–vinzare, adica avem aceasta informatie de la Agentia
Cadastru si Relatii Funciare.
Vreau sa va spun ca exista o problema in
ceea ce priveste concentrarea terenurilor agricole intr-o singura mina, adica
la o intreprindere. Sint agenti economici in Republica Moldova care detin in
proprietate 34 mii de hectare, 10 mii de hectare, 17 mii de hectare s.a.m.d.
Pretul mediu de vinzare a terenului agricol in momentul de fata este in jur de
6 mii de lei, adica pretul mediu.
Dar sa va spun asa, o parte din membrii
comisiei, 3 deputati, au sustinut acest proiect de lege si intr-un caz, si in
alt caz, avind in vedere ca noi trebuie sa dezvoltam piata funciara in Republica
Moldova si sa lichidam piata tenebra funciara, fiindca exista aceasta piata
tenebra. Totusi, in Republica Moldova terenurile se cumpara de catre persoanele
juridice straine sau de investitori straini prin diferite metode.
Domnul Vladimir Filat:
Persoane... s.a.m.d.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Implicarea persoanelor juridice si fizice
din Republica Moldova.
Domnul Vladimir Filat:
Sint de acord.
Domnule Presedinte,
O scurta precizare vizavi de mentiunea
facuta de catre domnul ... vizavi de speculatie, care ar putea avea loc in
cazul in care vor fi adoptate, nu ar fi fost adoptata modificarea respectiva.
Eu cred ca colegii ar trebui sa inteleaga,
cuvintul “speculatie” nu are nici o relevanta cu sensul ca a fost pus ... este
absolut normal ca si pamintul, daca noi l-am declarat marfa, sa poata fi
tranzactionat si de ce sa nu faca parte si din speculatia funciara, ca sa se
stabileasca preturi ale pamintului in Republica Moldova.
Eu va multumesc, domnule Presedinte.
Domnul Marian Lupu:
Inca o intrebare.
Domnule Rosca,
Va rog.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, domnule Presedinte.
Stimate domnule presedinte al comisiei,
Intrebarea mea ar viza urmatorul aspect.
Daca proiectele respective, pentru ca sint doua, chiar daca unul deja s-a
consumat ca procedura parlamentara, au fost consultate cu partenerii nostri
externi, ma refer la Fondul Monetar International si Banca Mondiala, dar si cu
partenerii nostri din Uniunea Europeana catre care tindem, care ar fi, credeti
dumneavoastra, reactia acestor institutii internationale in cazul respingerii
si acestui proiect?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Va multumesc, domnule vicepresedinte.
Noi avem pozitia Fondului Monetar si a
Bancii Mondiale in aceasta chestiune, noi avem pozitia Asociatiei
investitorilor straini din Republica Moldova. Si unii si altii mentioneaza ca
ar fi normal ca terenurile agricole sa fie tranzactionate pe piata Republicii
Moldova si de catre persoanele straine juridice, inclusiv investitorii straini.
Adica, din punctul de vedere al acestei
probleme, sint pentru ca sa fie legalizata piata funciara din Republica
Moldova. Avem aceste momente inscrise.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Alte intrebari?
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Eu am vrut sa fac o precizare in legatura
cu specularile.
Stimati colegi,
Noi daca declaram, intr-adevar, ca acceptam
valorile europene, valorile democratice, principiile economiei de piata, atunci
trebuie sa renuntam la aceste invinuiri de speculari, pentru ca este, de fapt,
vorba de a rezolva o problema absolut clara pentru Republica Moldova.
In rest, de fapt, ceea ce de numiti
dumneavoastra speculari vreti sa spuneti ca e vorba de populism, dar, de fapt,
de populism va ocupati dumneavoastra. Sa renuntam si la populism, si la
speculari, sa facem ceea ce trebuie, sa facem pe multi-multi ani in Republica
Moldova.
Domnul Marian Lupu:
Alte intrebari? Nu sint.
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Stimati colegi,
Inainte de a continua cu oferirea timpului
pentru luare de cuvint si exercitiul de vot, vreau sa va... Dumneavoastra ati
retras, da? Bine. Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra doar o simpla si
foarte scurta informatie. Practica europeana este una diferita. Vreau sa va zic
ca practica statelor membre ale Uniunii Europene, intr-adevar, vine cu
prevederi legale pentru acces liber la operatiunile de cumparare–vinzare a
paminturilor agricole pentru persoane juridice, indiferent de originea
capitalului, ca este capital national, autohton, ca este capital strain, dar
persoane juridice rezidenti ai acestor tari.
Aici avem o experienta, practic, omogena in
toate statele membre ale Uniunii Europene, unde apar elemente care aduc ca
aceasta practica sa nu fie tocmai omogena, e cu referinta la persoanele fizice,
care nu sint cetateni ai tarilor respective. Avem cazuri cind piata este
absolut liberalizata, avem cazuri cind chiar si un stat membru, aderat la
Uniunea Europeana, si-a rezervat o perioada de timp destul de indelungata – 10,
15, 20 de ani, poate mai mult, poate mai putin, o perioada de tranzitie, pe a
carei durata se restrictioneaza accesul persoanelor fizice nerezidenti,
necetateni ai tarii respective la operatiunea de cumparare–vinzare, pentru o
stabilizare a situatiei pe piata funciara. Aceasta a fost doar ca o simpla
informatie pentru noi toti.
Bine. Continuam. La acest proiect nr.3487,
colegul nostru domnul Miron, care a solicitat timp pentru luare de cuvint, s-a
retras. Au fost inaintate doua propuneri. Propunerea de la microfonul nr.4 –
pentru a aproba in prima lectura acest proiect. Si, respectiv, a fost enuntata
si decizia Comisiei de profil pentru respingerea acestui proiect. Si, in acest
mod, o sa supun votului proiectul nr.3487.
Domnul Dumitru Diacov:
Domnule Presedinte,
Ceea ce ati spus dumneavoastra este foarte
important si, cred ca, in baza celor spuse, se poate de cautat si un compromis
intre initiativele legislative care exista si ceea ce ati spus dumneavoastra.
De aceea, ar fi bine ca sa votam, totusi, acest proiect in prima lectura si sa
revenim in lectura a doua si, poate, sa discutam despre persoanele juridice. Si
acesta ar fi un compromis care ne-ar alinia si pe noi la experienta tarilor
despre care ati vorbit dumneavoastra.
Eu inteleg ca Republica Moldova, partidul
nu este in stare chiar asa de repede sa evalueze, dar poate un prim pas facem
si, peste vreo doi ani de zile, inainte de a pleca definitiv, vor intelege ca
sa voteze.
Multumesc.
Domnul Marian Lupu:
Iata asa, vedeti... Prima parte a elogiului
a fost foarte incurajatoare pozitiva, iar ultima parte a acestuia – absolut
descurajatoare. Bine. Au fost inaintate doua propuneri. Propunerea inaintata
inainte de cea a comisiei de la microfonul nr.4 viza aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.3487. Supun votului aceasta propunere. Cine este
pentru aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3487, rog sa voteze.
Stimati colegi,
Rog sa imi fie anuntate rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 1.
Sectorul nr.2 – 8.
Sectorul nr.3 – 17.
Domnul Marian Lupu:
26 de voturi in favoarea acestei propuneri,
care nu este acceptata de plenul Parlamentului.
Acum propunerea evocata in raportul
comisiei sesizate in fond privind respingerea proiectului nr.3487. Supun
votului. Cine este pentru a accepta propunerea comisiei sesizate in fond, rog
sa voteze. Majoritatea.
Multumesc.
Proiectul de Lege nr.3487 este respins.
Inainte de a trece la Ora intrebarilor,
vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra, stimati colegi, ca, in saptamina
premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului si-au sarbatorit ziua
de nastere unii dintre colegii nostri deputati in Parlament: domnul Iurie
Rosca, vicepresedintele Parlamentului (aplauze), domnul Valeriu Guma (aplauze),
domnul Iosif Chetraru (aplauze), doamna Vitalia Pavlicenco (aplauze).
Va felicitam, stimati colegi, si va dorim cele mai alese urari de bine.
Incepem Ora intrebarilor. De procedura.
Microfonul nr.4.
Domnul Anatolie Onceanu:
Domnule Presedinte,
Joia trecuta am fost informat ca domnul
Colenov nu poate fi prezent in plenul Parlamentului pe motiv ca era in
delegatie. Ieri, la sedinta Comisiei de profil, el a fost, astazi il vedem pe
adjunctul dumnealui aici. Eu, ca autor al interpelarii, nu accept informatia
adjunctului domnului Colenov. Si solicit insistent sa vina anume domnul
Colenov, fiindca am intrebari la dumnealui personal.
In cel mai bun caz, cineva dintre sefii
dumnealui din Guvern, cui se subordoneaza, dar nu dintre subordonatii
dumnealui. Deci, eu insist ca sa fie Colenov, sa nu ii fie frica sa vina in
fata noastra sa prezinte darea de seama.
Domnul Marian Lupu:
Da, am luat act. De fapt, mai era inca un
autor al acestei propuneri.
Domnule Braghis,
Insistati, la fel, sau sinteti gata sa il
ascultati si pe domnul care este prezent?
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Braghis:
Eu am fost foarte receptiv saptamina
trecuta, cind am fost rugat ca sa transferam pe o saptamina mai tirziu si sa
vina domnul Colenov. Anume acesta a si fost argumentul: ca va veni domnul
Colenov. De aceea, cred ca este absolut logica propunerea domnului Onceanu sa
il vedem, totusi, pe domnul Colenov, ca sa clarificam.
Domnul Marian Lupu:
Bine. Atunci, pentru inceput, vreau sa il
invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Calancea, viceministru al
agriculturii si industriei alimentare, pentru a raspunde la intrebarea adresata
de catre domnul deputat Raducan.
Domnul Stefan Calancea – viceministru al agriculturii si industriei
alimentare:
Domnule Presedinte,
Onorat Parlament,
Interpelarea domnului deputat Raducan
consta din 4 intrebari. Noi, practic, prin intermediul Serviciului de
Metrologie si Standardizare, i-am prezentat raspunsul in scris. Eu pot sa dau
citire suplimentar unei careva informatii. Mi se pare ca domnul Raducan nu este
in sala si, eu stiu, poate este necesar sa ii raspund direct la intrebari.
Domnul Marian Lupu:
E tot? Bine. Domnul Raducan nu este in
sala? Nu.
Il invit la tribuna centrala pe domnul
Pavel Buceatchi, viceministru al dezvoltarii informationale, pentru a veni cu
raspuns la intrebarea deputatului Filat.
Domnul Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:
Mult stimate domnule Presedinte al
Parlamentului,
Onorat Parlament,
Ministerul Dezvoltarii Informationale, in
limita competentei sale, informeaza ca introducerea in Codul vamal al
Republicii Moldova in anul 1997 a cenzului de virsta la introducerea
vehiculelor in tara a contribuit la reducerea numarului de vehicule
inregistrate in Registrul de stat al unitatilor de transport de la 32 000 in
anul 1997 pina la 15 000 in 1999.
Lipsa in zona transnistreana a unor
asemenea restrictii si a vacuumului legal au transferat zona in cauza intr-o
regiune de import al vehiculelor interzise. Vehiculele inregistrate de catre
organele neconstitutionale se realizau apoi locuitorilor din partea dreapta a
Nistrului. Daca in anul 1998 din zona transnistreana in Registrul de stat al
transporturilor au fost inregistrate 808 unitati, apoi in anul 2002 – 1 764 de
unitati.
O data cu aprobarea, la 30 septembrie 2003,
a Hotaririi Guvernului nr.1185 cu privire la modul de introducere si scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Moldovei de catre persoane fizice, inregistrarea
vehiculelor inmatriculate in zona transnistreana dupa 31 august 2001 a inceput
sa se efectueze dupa persoane fizice numai cu acordul scris al organelor
vamale.
Aceasta regula a condus la aceea ca
vehiculele din zona transnistreana se procurau si se inregistrau pe numele
persoanelor juridice ale raioanelor situate pe malul drept si apoi se realizau
persoanelor fizice.
Aceasta lacuna legislativa a fost
inlaturata prin Legea nr.154 din 21 iulie 2005, care a completat articolul 20
din Codul vamal, ce reglementeaza inregistrarea de stat a tuturor unitatilor de
transport de la 1 ianuarie al anului 2006 numai in baza documentelor vamale.
Prin Hotarirea Guvernului nr.407 din 18 aprilie 2006 aceste reglementari au
fost introduse si in regulile de inregistrare a mijloacelor de transport.
Masurile indicate mai sus au contribuit
brusc la reducerea inregistrarii vehiculelor procurate din zona transnistreana.
In anul 2006 la evidenta in Registrul de stat al transporturilor au fost luate
246 de unitati, dintre care 66 transport accizat, iar in 9 luni ale anului
curent acesti indici s-au redus respectiv pina la 36 si
12 vehicule.
De regula, acestea sint vehicule din
numarul celor inregistrate in Republica Moldova inca in anii 1980 – 1990.
Astfel, modificarile in legislatia Republicii Moldova, inaintate de catre
Ministerul Dezvoltarii Informationale, au creat situatia cind intregistrarea
unitatilor de transport in Registrul de Stat poate fi efectuata doar dupa
efectuarea tuturor procedurilor de devamare.
Necesitatea supunerii acestor mijloace de
transport procedurilor vamale au contribuit la dezvoltarea practicii de
folosinta a lor de catre locuitorii din dreapta Nistrului in regim de
exploatare temporara. Aceasta practica influenteaza negativ pe fundal economic,
eschivarea de la achitarea taxelor vamale si a fondului rutier. Contraventional
permit exploatarea in baza documentelor si semnelor inmatriculate transnistrene
falsificate, cit si operativ creeaza dificultati in stabilirea mijloacelor de
transport, implicate in savirsirea unor infractiuni si … acestora.
La indicatia Guvernului Republicii Moldova,
in luna septembrie anul curent grupul de lucru interdepartamental a pregatit si
a adresat Guvernului proiectul de Lege cu privire la documentarea unor
categorii de transport, proiectul de hotarire a Guvernului cu privire la
documentarea unor categorii de autovehicule si hotarirea Guvernului cu privire
la aprobarea Regulamentului temporar privind introducerea in circulatie libera
in Republica Moldova a vehiculelor cu documente si numere inregistrate
nereglementat. Aceste proiecte au fost prezentate Guvernului.
Va multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc foarte mult, domnule ministru.
Actele normative adoptate in Parlamentul
Republicii Moldova, in orice caz, ne sint si noua cunoscute. Daca va aduceti
aminte am avut discutii contradictorii, cind am discutat aceste proiecte de
legi. De fapt, intrebarea mea a venit intru a clarifica: de ce situatia nu se
schimba?
Vedeti, noi am modificat legea, am mai
modificat o lege, hotariri de Guvern s.a.m.d. Si pina in prezent in Republica
Moldova, eu nu stiu, nu vreau sa dau cifrele, nu sint adeptul cifrelor
teoretice, luate asa din aer. Doar avem in continuare, si numarul este in
crestere, al unitatilor de transport inregistrate in regiunea transnistreana si
sint utilizate pe teritoriul Republicii Moldova.
Si aici inca, va rog, un lucru, sa ma
intelegeti, eu nu vreau sa fac catalogat. Este bine sau rau? Eu spun ca este
legea care urma sa reglementeze problema sau sa rezolve problema, mai bine
spus, si nu se rezolva. Ce trebuie de facut, practic, cind se depaseste aceasta
situatie?
Domnul Pavel Bucheatchi:
Multumesc pentru intrebare.
Eu cred ca aici ar trebui sa fie niste
eforturi comune, pentru ca, in ceea ce tine de competenta Ministerului
Dezvoltarii Informationale, noi am creat acel cadru legal care, practic, reduce
numarul unitatilor de transport, care se eschivau de.
Domnul Vladimir Filat:
Spuneti-mi atunci, domnule ministru, eu am
inteles, spuneti-mi cui sa adresez o interpelare care sa imi raspunda, care
este acea institutie.
Domnul Pavel Bucheatchi:
Daca este, eu imi cer iertare. Daca este
acceptata o asemenea propunere, noi am elaborat proiectul de lege. Daca se
accepta o atare propunere ca noi sa venim la dumneavoastra cu acest proiect de
lege si dumneavoastra sa vedeti care sint acele propuneri comune de la
Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, inclusiv Ministerul Dezvoltarii
Informationale. Pentru ca aici, intr-adevar, este o intrebare foarte dificila
pentru un singur minister.
Domnul Vladimir Filat:
Eu sint de acord si acest lucru il spuneam
si noi cind discutam in Parlament modificarile legii respective, ca impactul va
fi unul cu totul altul decit se doreste…
Eu va multumesc, domnule ministru.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim, domnule ministru, luati loc.
Continuam, intrebari si interpelari.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Va multumesc, doamna Presedinte al
sedintei.
Prima intrebare o adresez domnului ministru
al sanatatii Ion Ababii, domnului ministru al justitiei Vitalie Pirlog si
domnului presedinte al raionului Edinet Semion Gutu. Pe data de 25 octombrie
2007, la adresa mea a parvenit o intrebare … din cadrul institutiei
medico-sanitare publice Spitalul raional Edinet, in care se relateaza ca
domnului Pulbere Gheorghe, medic-sef al institutiei nominalizate, la
16 august 2006, pentru depasirea atributiilor de serviciu si ca urmare a … in
interesul public, in temeiul articolului 328 din Codul penal, i-a fost intentat
dosarul.
La 20 septembrie 2007, judecatoria a
anuntat sentinta de condamnare a … a fost condamnat conventional la doi ani
privatiune de libertate … si cu privarea de dreptul … functia de conducere pe
un termen de un an. …ne relateaza ca, pina in momentul de fata, hotarirea nu a
fost atacata si, respectiv, … executorii. Presedintele raionului Edinet domnul
Semion Gutu refuza categoric executarea … si eliberarea din functia de … De
asemenea, se mai mentioneaza ca in luna noiembrie 2007, domnul Pulbere
Gheorghe, in temeiul articolului 328 si … al Codului … pentru depasirea atributiilor
de serviciu si … publice este intentat un alt dosar penal. Necatind la toate
incalcarile verificate, dumnealui activeaza si pina in prezent in functia de
medic-sef al institutiei medico-sanitare publica Spitalul raional Edinet.
In temeiul articolului 122 din Regulament
si al celor expuse … solicit … ministrul sanatatii sa dispuna efectuarea unei
anchete de serviciu, sa prezinte o informatie ampla asupra cazului mentionat.
Domnul ministru al justitiei Vitalie Pirlog sa verifice din ce considerente nu
se executa hotarirea instantei de judecata si nu se face … executarea ei. Si
raspunsurile le solicit in scris in termenele prevazute de regulament pentru
ulterioarele …
Si a doua intrebare catre Guvern. Avind in
vedere accidentul tragic care a avut loc la Soroca, rog sa mi se prezinte o
informatie complexa vizavi de actiunile care urmeaza sa le intreprinda Guvernul
pentru a sustine cetatenii si administratia publica locala a orasului Soroca.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Intrebarea mea este adresata doamnei
Popescu, Presedintele Curtii de Conturi a Republicii Moldova. Este bine
cunoscut faptul ca, in ultimii ani, in Republica Moldova au fost lichidate opt
companii aeriene pe motiv de necorespundere standardelor europene. In acelasi
timp, caracterul companiei … care actioneaza fara concurenta. Rog Curtea de
Conturi sa imi raspunda in forma scrisa la urmatoarele intrebari: care este
capitalul statutar al Companiei Aeriene “Tandem–Air”, care este suma
impozitelor la bugetul de stat varsate de aceasta Companie anul trecut si anul
curent? Si cine sint actionarii si parintii fondatori ai acestei companii
aeriene?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Domnule Susarenco,
In Regulament este prevazut cum facem
interpelari catre Curtea de Conturi, dar, ma rog, aveti tot dreptul.
Microfonul nr.4. Si intrebare, si
interpelare.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Doamna Valentina,
Ma scuzati. Regulamentul spune ca
fractiunea are dreptul sa ceara de la Curtea de Conturi organizarea unui
control. Eu pun intrebarea.
Doamna Maria Postoico:
Eu la fel.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si o adresez atit Curtii de Conturi, cit si
Procurorului General, cit si Primului-ministru.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
La alte, da.
Microfonul nr. 4.
Doamna Valentina Cusnir:
Va multumesc.
Intrebarea o adresez domnului Prim-ministru
Vasile Tarlev, caruia ii solicit raspuns de la tribuna centrala a
Parlamentului.
Domnule Prim-ministru,
Ce se intimpla in comuna Pelivan, raionul
Orhei cu terenurile agricole si repartizarea ajutoarelor? De ce Cooperativa
“Gristom” se zbate intre viata si moarte? De ce atunci cind trimbitam ca dam
ajutoare, acestei tinere familii cu doi ani in urma i s-a impins un sistem de
irigare pentru un credit mortal, in urma caruia i-a fost luat insusi sistemul
de irigare si ea continua sa achite creditul, si risca sa ramina fara casa,
prelucreaza terenurile a peste 170 de cotasi, peste 125 de hectare din
localitatea Cismea.
Dar la intrebarea “de ce nu li s-a dat nici
un ajutor in acest an, cel putin cei
200 de lei la hectar de la Guvern” li s-a raspuns ca s-a dat direct
proprietarilor.
Cum, daca cotele lor sint in Cooperativa
nominalizata de 3 ani, conform listei aprobate de Primarie. Mai multor
cooperative agricole li se acorda pe gratis sisteme de irigare, li se acorda si
alte ajutoare. Cum aceasta familie tinara poate achita acel credit, daca li s-a
luat sistemul de irigare pentru care platesc, de care au avut extrema
necesitate in acest an? De ce nu este se primita cererea prin care solicita
ajutor? Ce se intimpla cu ajutoarele, domnule Prim-ministru?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Inainte de a adresa doua intrebari, vreau
totusi sa sensibilizez Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene in
legatura cu ceea ce s-a intimplat la Soroca, pentru ca, personal, am vorbit cu
mai multi politicieni romani si am rugat ca sa sensibilizeze Guvernul Romaniei,
dar ma intereseaza, in general, care sint actiunile ministerului de
sensibilizare a structurilor occidentale si, in primul rind, a Romaniei, ca sa
acorde ajutor in cazul de la Soroca.
Si acum doua intrebari. Prima intrebare
este adresata domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun si
domnului Procuror General al Republicii Moldova Valeriu Gurbulea. Din
plingerile unor parinti ai elevilor care invata la Gimnaziul din satul
Gordinesti, raionul Rezina, adresate verbal din motive intelese, pentru a nu le
fi persecutati copiii, am inteles ca elevilor li se cere sa aduca lunar la
scoala cite 20 de lei, bani care, din spusele parintilor, sint dati apoi la
Primarie pentru, nu stiu acesti parinti, care necesitati.
Intrebarea si solicitarea mea este sa
verificati faptele expuse de mine, sa stati de vorba in conditii discrete cu
parintii, sa stabiliti cine stringe banii si pentru care argumente. Sa
verificati daca se va adeveri legalitatea actiunilor din partea conducerii
Gimnaziului si a conducerii Primariei.
Rog insistent sa avertizati drastic
persoanele din conducerea Gimnaziului sa nu declanseze persecutii pentru a
stabili cine mi s-a plins. Informatiile mi-au fost transmise cind ii asteptam
pe data de 31 octombrie in fata Primariei pe alegatori la o intilnire in cadrul
campaniei electorale pentru Consiliul raional Rezina.
De asemenea, transmit domnului Procuror
General si sesizarea ca, in ajunul intilnirii electorale cu participarea mea,
anuntate legal, in Gordinesti, persoane neidentificate, simpatizante ale
optiunii si ale Primariei comuniste au umblat pe la casele oamenilor, spunind
ca intilnirea cu deputatul Vitalia Pavlicenco si echipa de candidati PNL pentru
Consiliul raional s-a anulat.
Cer cercetarea cazului si tragerea la
raspundere a celor care s-au dedat necontrolat abuzurilor. Astept raspuns
conform legii.
A doua intrebare este adresata Agentiei
Nationale pentru Reglementare in Energetica si Inspectoratului Fiscal Principal
de Stat. In prezent, o parte din consumatorii de energie electrica din zona
retelelor de distributie neprivatizate, membrii intovarasirilor pomilegumicole
achita TVA pentru energia electrica consumata. Consumul acesta insa este
echivalent consumului casnic.
Va adresez intrebarea: prin ce se explica
aceasta diferenta de tratament a consumatorilor si care sint caile ei de
inlaturare? Asociatia consumatorilor de energie electrica, cea care m-a sesizat
asupra acestei stari de lucruri, a adresat, inclusiv institutiilor pe care le
conduceti, aceasta intrebare, dar nu a primit raspunsuri clare, exhaustive, ci
doar constatari ale situatiei, de fapt, nimic mai mult.
In ideea incurajarii parteneriatului dintre
stat si sectorul asociativ, astept un raspuns neformal, ci constructiv si constient,
cu posibilitati de schimbare a situatiei neclare si nedrepte. Astept raspuns in
scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Leonid Bujor:
Va multumesc, doamna Presedinte al
sedintei.
Vin cu o precizare pentru stenograma. In
legatura cu propunerea, solicitarea pe care am facut-o la inceputul lucrarilor
sedintei de astazi. Solicit ca doamna Mariana Slapac sa vina cu raspuns la
intrebarea, care au fost motivele anularii discutiilor la Radio- Moldova in
cadrul emisiunii “Contrapunct” in cadrul sedintei plenare saptamina viitoare.
Va amintesc, ca miercuri cind ne-am
despartit, la ora 17 si 15 minute atit dumneaei, cit si domnul director al
Companiei de Stat “Teleradio-Moldova” nu au detinut informatii despre o
posibila anulare a acestei discutii. Sper ca si prezenta domului Todercan, la
dorinta dumnealui, ma rog, ne va ajuta sa aflam de la cine au primit indicatie
pentru a anula emisiunea.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Am o intrebare catre domnul ministru al
agriculturii Gorodenco. Conform Legii zootehniei si Legii cu privire la fondul
piscicol, pescuit si piscicultura, Ministerul Agriculturii si Industriei
Alimentare este institutia centrala de specialitate pentru promovarea politicii
in domeniul pisciculturii.
Conform unei dispozitii a domnului
Prim-ministrului Vasile Tarlev, obiectivele acvatice se transmit din gestiunea
Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare in gestiunea Agentiei pentru
Silvicultura “Moldsilva”.
Rog ca domnul ministru al agriculturii si
industriei alimentare Gorodenco, sa se prezinte joia viitoare in Parlament si
sa-mi raspunda la urmatoarele intrebari: ce a intreprins Ministerul
Agriculturii si Industriei Alimentare pentru revitalizarea ramurii
pisciculturii si in baza carei legi a fost pregatita hotarirea Guvernului
pentru transmiterea bazinelor acvatice in gestiunea Agentiei pentru
Silvicultura “Moldsilva”?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Adresez prima intrebare Guvernului si ea se
refera la o pozitie din anexa nr.7 la proiectul Legii bugetului si anume:
procurarea si instalarea contoarelor pentru care sint preconizate in anul 2007
pentru anul 2008 – 602 mii de lei, iar pentru anul precedent, in acelasi scop,
s-au cheltuit 648,6 mii de lei.
Intrebarea mea este: cui si conform caror
criterii s-au efectuat aceste servicii pe parcursul anului precedent si conform
carei norme legale? De asemenea, rog sa mi se prezinte listele beneficiarilor
acestor servicii cu indicarea adreselor acestora.
A doua intrebare o adresez Procuraturii
Generale a Republicii Moldova si intrebarea vizeaza cazul asasinarii primarului
de Drasliceni Andrei Buzu in dimineata zilei de 4 august 2007. Desi in
raspunsul Procuraturii din 28 august la interpelarea deputatului Stefan
Secareanu din 16 august s-a accentuat, citez: ca sint efectuate actiuni de
urmarire penala relevante in vederea stabilirii obiective si complete a
circumstantelor survenite decesului domnului Andrei Buzu, iar rezultatele
obtinute vor fi comunicate sotiei Elvira Buzu. Dupa 3 luni de zile nu a fost
informata nici sotia domnului Buzu despre rezultatele anchetei, nici opinia
publica.
Intrebarea mea este: de ce se tergiverseaza
investigarea acestui caz si cind vom avea rezultatele anchetei?
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Zoia Jalba:
Multumesc, doamna Presedinte.
Am si eu o intrebare, pe care o adresez
domnului ministru al educatiei si tineretului din Republica Moldova.
Stimate domnule ministru Tvircun,
Dupa cum cunoasteti faptul, in perioada 1 –
6 octombrie, a fost pichetat ministerul pe care il dirijati dumneavoastra,
pichetari la care am participant si eu personal.
In cadrul acestor pichetari au fost
inaintate mai multe revendicari din diferite domenii din sistemul educational
din Republica Moldova. Astazi, 1 noiembrie, expira termenul la care
dumneavoastra ati fi trebuit sa raspundeti privind solutionarea ori
nesolutionarea acestor revendicari. In acest caz, solicit un raspuns la
intrebarea pusa in termenele pe care le prevede legislatia Republicii Moldova.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Lora Grosu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Intrebarea mea este adresata Guvernului. In
baza modificarii Legii cu privire la pensii, li s-a dat posibilitate, din luna
martie, persoanelor care sint private de libertate, dar au vechimea si virsta
conform legislatiei in vigoare, sa isi primeasca pensia. Insa, datorita faptului
ca Guvernul, pina acum, nu a elaborat regulamentul de implementare a acestei
legi, aceste persoane sus-numite nu isi pot primi aceste pensii.
Intrebarea mea este adresata Guvernului:
cind o sa fie elaborat acest regulament si cine o sa compenseze pensiile pe
care aceste persoane nu si le-au ridicat din luna martie, conform legii in
vigoare.
Multumesc.
Si raspunsul, va rog, in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Doua interpelari le adresez domnului
Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev. Prima se refera la ajutorul
umanitar care ne-a parvenit din exterior pentru lichidarea consecintelor
calamitatilor naturale din primavara–vara anului curent. Ma refer la seceta
cumplita din aceasta perioada si grindina care s-a abatut asupra a mai multor
localitati din republica noastra.
Solicit o informatie cu referire la
principiile, modalitatile distribuirii acestor ajutoare, cum au fost
distribuite aceste ajutoare pe raioane, sate, comune, cine sint beneficiarii.
A doua interpelare o adresez, de asemenea,
domnului Vasile Tarlev. Si ea,
intr-un fel, are o legatura directa cu prima interpelare. Vreau sa mi se
prezinte o informatie cu referire la persoanele care au fost prejudiciate in
perioada acestei secete, ma refer la proprietarii de bovine, porcine, care, in
plina canicula, au fost, pur si simplu, jacmaniti de anumiti escroci care s-au
descins, fiind afectate de aceste calamitati naturale, si i-au fortat sa isi
vinda carnea vie, carnea sacrificata la preturi absolut umilitoare prin santaj,
prin anumite procedee, tertipuri indecente.
De altfel, la acest subiect m-am si referit
atunci cind a fost examinata aceasta chestiune in sedinta plenara a
Parlamentului si am solicitat informatia cu referire la persoanele care au fost
prejudiciate de catre acesti escroci. Din pacate, nu mi-a parvenit aceasta
informatie. Solicit din nou ca sa fie facuta o evaluare a acestei situatii.
Acest lucru poate sa-l realizeze Primaria de comun acord cu consiliile comunale
si satesti, pentru a identifica acele persoane care au fost jacmanite.
Solicit Guvernului ca sa elaboreze o
metodologie pentru a acorda compensatii banesti acelor proprietari care au fost
in acea perioada supusi acestui jaf cumplit din partea acestor escroci.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Urmatorul subiect pe ordinea de zi:
declaratii. La microfonul central se invita domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
In legatura cu declaratiile si depozitiile
calomnioase facute de domnii Sergiu Burca si Ion Neagu despre asa-zisa
implicare a mea in rapirea deputatului Vlad Cubreacov in anul 2002, doresc sa
declar urmatoarele.
Este vorba de o operatiune de dezinformare
a opiniei publice cu scopul discreditarii PPCD si compromiterii perspectivelor
electorale ale formatiunii noastre politice. Din pacate, astfel de atacuri,
care urmaresc asasinarea morala a exponentilor miscarii noastre politice, nu
reprezinta o noutate, propaganda neagra fiind un element-cheie in razboiul
politic pe care il suporta partidul nostru timp de aproape
20 de ani.
De aceasta data, in postura de detractori
de serviciu s-au pomenit doi fosti colegi de ai nostri, care, dupa ce si-au
abandonat colegii de partid in cele mai grele momente, s-au pomenit in tabara
neprietenilor nostri. Sergiu Burca si Ion Neagu, doua persoane mai putin
cunoscute opiniei publice, care au stat pe linga noi pret de peste 10 ani si au
profitat din plin din statul in spatele citorva dintre noi, care am iesit cu un
pas inainte si ne-am asumat toate riscurile confruntarilor si consecintele
atacurilor impotriva noastra, iata ca se pomenesc in postura de detractori.
Nu-i judec, dar este evident ca, dupa ce
si-au parasit colegii, invidia si ura, ca si obsesia de a-si justifica
tradarea, i-au impins spre calomnierea noastra. Faptul ca pregatirea acestui
scenariu murdar a durat mai bine de 5 ani arata ca inspiratorii din umbra a
demersurilor calomnioase ale celor doi la Procuratura au avut nevoie de aceasta
perioada pentru a pune in aplicare intregul arsenal de influentare a lui Neagu
si Burca.
Inca nu stiu daca cei doi au fost
constrinsi prin amenintari sau corupti prin bani. Cei doi stiu insa foarte bine
ca Vlad Cubreacov a fost rapit in toiul demonstratiilor noastre de protest din
2002, iar miza actiunii a fost provocarea unor confruntari violente intre
putere si opozitie.
Asa cum noi am mentinut caracterul pasnic
al protestelor si planul a esuat, cel mai probabil ca rapitorii au ajuns la
concluzia inutilitatii lichidarii fizice a lui Vlad Cubreacov, l-au eliberat si
au recurs la etapa a doua a planului, cea de discreditare a noastra.
Declar inca o data ca nu am nimic in comun
cu rapirea lui Vlad Cubreacov. Am fost liderul protestelor din 2002, am stat in
mijlocul multimii timp de aproape
4 luni de zile zi si noapte sub supravegherea continua a Serviciului de
Informatii si Securitate si a fortelor de politie. Toate aceste scenarii
fanteziste au un singur scop: sa ma prezinte ca pe o persoana capabila de
crime, de infractiuni, si nu ca pe un lider politic, incomod atitora dintre
oponentii mei. Sigur ca, omeneste, ma doare aceasta lovitura aplicata de cei
doi fosti colegi ai mei, membri ai Partidului Popular Crestin Democrat
altadata.
Imi asum aceasta durere si nu cer
compatimire, dar, totusi, sint nevoit sa mai constat urmatoarele. Este si
acesta un mod de afirmare in viata publica, contrazicerea mea si a colegilor
mei Stefan Secareanu si Vlad Cubreacov. Poate ca si acesta ar fi un prilej
pentru cei doi de a iesi din anonimat prin detractarea noastra, prin raportarea
la mine chiar si cu titlu negativ. Obsesia distrugerii Partidului Popular
Crestin Democrat este singura logica a acestei operatiuni de care se ghideaza
neprietenii nostri, in rindul carora au incaput si doi colegi, pe care nu-i
invidiez deloc de starea in care au ajuns.
As aminti aici de o situatie extrem de
asemanatoare, care s-a consumat recent la Tbilisi. Prietenul meu, Presedintele
Georgiei Mihail Saakasvili a fost invinuit de un fost ministru din echipa
dinsului ca ar fi ordonat asasinate impotriva oponentilor politici. La
intrebarea presei: de ce respectivul nu a venit cu aceste dezvaluiri la
momentul in care facea parte din echipa lui Saakasvili? Un raspuns coerent nu
putea sa urmeze. Asa cum un raspuns coerent nu pot da cei doi, care in 2002, in
2003 si alti ani au fost alaturi de noi, atit cit au putut, iar acum la 5 ani,
nu se stie ce au patit, de au ajuns sa-si denigreze colegii in acest hal.
Un alt element extrem de semnificativ in
aceasta poveste este ca cei doi, bineinteles, au cerut protectie de la
Procuratura. Initiativa a fost sonorizata de deputatul comunist Panfilov, care
sta mereu cu telefonul sau cu casca in ureche, neintelegind ce vorbim noi aici,
intre noi, fara translator. Curioasa protectie au capatat cei doi din partea
unuia dintre cele mai enigmatice personaje din Parlamentul Republicii Moldova,
care, desi se afla la al treilea mandat, imi pare ca este a doua replica timp
de 10 ani.
Vreau sa declar ca acest procedeu murdar nu
este aplicat pentru prima data impotriva mea. Un alt transfug din rindurile
Partidului Popular Crestin Democrat, poate va mai amintiti unii de el, Valentin
Dolganiuc declara prin 1999 la Televiziunea nationala si pentru presa afiliata
neptietenilor nostri ca vezi, Doamne, parasirea partidului de catre el si
dezvaluirile socante pe care le fac, Doamne fereste, sa nu atraga anumite
consecinte pentru viata acestui personaj, motiv pentru care, din start, declara
ca pentru eventuala asasinare raspunderea o poarta Iurie Rosca. Sigur ca, toate
lumea, intre timp, a uitat si de acest caz, si de Valentin Dolganiuc, care stie
pe unde mai este, nici el, poate, nu mai stie. Tot asa veti uita si de aceasta
intimplare pentru mine cu conotatii sinistre.
Ceea ce as vrea sa declar cu toata
raspunderea si cu toata bunavointa este ca le doresc multa sanatate si multi
ani de zile domnului Neagu si domnului Burca. Cer Procuraturii Generale,
Ministerului de Interne, Serviciului de Informatii si Securitate, Serviciului
Paza si Protectie sa le dea paza de corp pentru urmatorii 100 de ani, astfel
incit sa se poata bucura de succesele Partidului Popular Crestin Democrat si de
acum incolo.
Va invit, stimati colegi si onorata
asistenta, sa nu se entuziasmeze nimeni pe motivul acestei lovituri sub
centura care sa puna in aplicare cu atita singe rece. Va invit sa nu fiti
complici la aceasta potlogarie, pe care noi o s-o demontam.
Multumesc foarte mult.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Neagu,
Conform Regulamentului, nu este prevazuta
replica la declaratie. Dumneavoastra aveti dreptul miine sa iesiti cu o
declaratie in acest caz. Asa ca, va rog.
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta o anunt inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 12.37.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.