DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VI-a ORDINARA – OCTOMBRIE 2007

Sedinta din ziua de 4 octombrie 2007

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Declararea deschiderii sesiunii de toamna – iarna 2007.

3. Dezbateri asupra ordinii de zi, adoptarea ei.

4. Alocutiunea domnului Marian Lupu – Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

5. Luarea de cuvint a domnului deputat Stefan Secareanu – Partidul Popular Crestin Democrat.

6. Luarea de cuvint a domnului deputat Dumitru Diacov – Partidul Democrat din Moldova.

7. Luarea de cuvint a domnului deputat Serafim Urechean – “Alianta «Moldova Noastra»”.

8. Luarea de cuvint a doamnei deputat Eugenia Ostapciuc – Partidul Comunistilor din Republica Moldova.

9. Dezbaterea si aprobarea proiectului de Hotarire nr.3393 privind demisia unui deputat in Parlament.

10. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3173 pentru completarea anexei la Legea nr.115-XVI din 18 mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.

11. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura, dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3067 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la aceasta, intocmite la Chisinau la 11 iulie 2007.

12. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3013 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali.

13. Audierea si dezbaterea Raportului privind situatia creata in agricultura si masurile intreprinse de Guvern pentru depasirea urmarilor secetei din anul curent.

14. Intrebari.

15. Declaratia doamnei deputat Vitalia Pavlicenco.

Sedinta incepe la ora 10.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                               Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 88 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Maria Postoico, Iurie Rosca, Arcadii Pasecinic, Valeriu Cosarciuc, Veaceslav Untila, Vlad Cubreacov – in delegatie; Dumitru Braghis – la cerere; Oleg Serebrian – motivat; Ivan Ciontoloi, Vasile Grozav, Ion Gutu, Anatol Taranu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Multumesc.

Stimati colegi,

Buna dimineata.

Sedinta este deliberativa. Declar sesiunea de toamna – iarna 2007 deschisa. Rog sa onoram Drapelul si Imnul de Stat. (Se intoneaza Imnul de Stat al Republicii Moldova).

Multumesc.

Stimati colegi,

Astazi, la deschiderea sesiunii de toamna – iarna 2007 a Parlamentului, voi acorda putin mai tirziu spatiu de timp la tribuna centrala pentru sefii grupurilor parlamentare spre a veni cu alocutiuni la acest moment de deschidere a sesiunii, dar nu inainte de a trasa principalele prioritati pentru perioada urmatoarelor trei luni de zile in activitatea plenului Parlamentului.

Sint sigur ca in aceasta perioada vom avea nevoie de o accentuata mobilizare si concentrare a potentialului profesional si intelectual al tuturor deputatilor. Pentru ca, stimati colegi, in lista prioritatilor pentru perioada urmatoarelor trei luni de zile figureaza mai multe obiective conceptual importante. Ma refer aici nu doar la pachetul celor trei legi – trei bugete pentru anul 2008, care, de fapt, sint documente-cheie, o reflectare concentrata a intregului pachet de politici ce urmeaza a fi promovate pe parcursul anului 2008.

Ma refer aici la continuarea reformelor democratice in contextul programului nostru de colaborare cu Consiliul Europei. Exista citeva legi care trebuie sa fie examinate si adoptate in lectura a doua pina la finele acestui an in modul in care sa completam pachetul de actiuni legislative, care reprezinta angajamentul plenului Parlamentului, un angajament care a fost foarte inalt apreciat in cadrul actualei sesiuni a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei. 

Pe linga acestea, astazi, sint convins ca la fel de valabil, ca si in perioadele precedente ramine a fi imperativul mentinerii echilibrului politic si a dezvoltarii dialogului dintre fortele politice. Mai mult chiar, parerea mea este ca, in conditiile unor evenimente si transformari recente de ordin politic, necesitatea pastrarii echilibrului este si mai imperioasa. Rolul Parlamentului in mentionarea stabilitatii politice il consider absolut evident si suficient de constientizat de catre toti acei prezenti in aceasta sala si ramine a fi o teza foarte relevanta pentru sesiunea de toamna–iarna anul curent.

In aceste conditii, reiterez ca, doar cu eforturi unite si constructive, este posibila si realizabila respectarea intereselor nationale fundamentale. Sint convins ca echilibrul politic este unica garantie solida pentru consolidarea statalitatii Republicii Moldova si asigurarea progresului in societate.

Prin urmare, parteneriatul politic se cere a fi transpus si in relatia dintre autoritatile centrale si cele locale in procesul decizional local. Mentinerea acestui dialog, respectarea corectitudinii in conlucrare nu pot fi tratate doar ca o dorinta personala sau ca o declaratie de atitudine. Este o necesitate dictata de vointa societatii, precum si de interesele fundamentale ale tarii. Si un exemplu elocvent in acest sens este dezvoltarea regionala, la fel, procesul de descentralizare administrativ. Iar sarcina noastra, a tuturor, pe durata urmatoarelor trei luni de zile, este definitivarea cadrului legislativ pentru desfasurarea corecta si eficienta a acestor procese.

Stimati colegi,

Cu certitudinea ca prosperitatea economica si bunastarea populatiei sint postulate ce tin nu doar de responsabilitatea politica comuna pentru principalele obiective strategice, dar inclusiv de felul in care toate autoritatile statului isi indeplinesc atributiile care formeaza competenta acestora. Un criteriu elocvent in acest sens tine de respectarea si implementarea legislatiei in vigoare.

Trebuie sa constatam cu regret ca uneori o lege, cit de calitativa si corecta ar fi scrisa ea, nu functioneaza. Si o asemenea stare de lucruri este certificata de mai multe exemple. In acest context, voi sublinia ca functia Parlamentului nu este doar cea de adoptare a legilor. Parlamentul trebuie sa monitorizeze respectarea, realizarea a ceea ce votam noi cu dumneavoastra in aceasta sala.

Dupa cum am mentionat la incheierea sesiunii  anterioare, in timpul apropiat ne vom concentra asupra exercitarii atributiei Legislativului de control parlamentar privind aplicarea legilor, astfel ca un efect complementar, cred ca se va ajunge nu numai la distribuirea corecta a responsabilitatilor, dar si la ridicarea disciplinei executorii a instituirilor respective care, sa fim sinceri, deseori lasa de dorit.

Vreau sa ma refer aici si la procesul de optimizare a legislatiei, care vizeaza activitatea de intreprinzator, cunoscuta sub genericul “ghilotina 2”. La propunerea comisiei parlamentare speciale, plenul a sustinut extinderea termenului de implementare a acestui proces pina la finele anului curent, ultima luna decembrie fiind destinata adaptarii institutiilor guvernamentale si mediului de afaceri pentru a-si desfasura activitatea in conditii noi.

Astfel, nu mai tirziu decit luna noiembrie va trebui sa examinam un numar impunator de proiecte. Si vreau sa reamintesc ca Guvernul a prezentat un pachet de circa 80 de legi pentru modificare la care, cred, se vor adauga inca vreo
10 – 15 initiative elaborate in Parlament in comun cu grupul de experti independenti.

La acest inceput de sesiune toamna–iarna nu pot sa trec fara atentie un alt subiect devenit deja traditional. Ma refer la legea adoptata de catre Parlament, lege care a introdus un sir de cerinte fata de actele legislative, care urmeaza a fi inaintate in Parlament in contextul armonizarii legislatiei nationale la prevederile acquisului comunitar, desi intrata in vigoare mai bine de un an, aceasta lege ramine a fi in multe cazuri nerespectata. Considerind ca Parlamentul a manifestat suficienta intelegere a problemelor cu care se confrunta Executivul tin, totusi, sa mentionez ca aceasta stare de lucruri nu mai poate fi tolerata. Si aceasta nu pe motive de emotii, ci pentru ca astfel nu vom ajunge niciodata sa vorbim in termene reale despre o integrare europeana a Republicii Moldova.

Stimatii mei colegi,

La diferite niveluri se vorbeste despre consolidarea si prosperarea statului Republica Moldova. Acest scop al nostru, al tuturor, a devenit unul axiomatic. Dar, spre regret, prea frecvent ne ciocnim de faptul ca aceasta axioma este mai mult una declarativa, mai mult una abstracta. Intelegem ca Moldova este inca un stat relativ tinar in devenire, cu framintarile sale de adolescenta, dar cred ca aceasta nu trebuie sa mai fie o scuza. Nu vom putea construi un stat modern daca ne vom ghida dupa aceste clisee vechi.

Ingrijorarea imi este provocata aici de faptul ca mai dainuie anumite reminiscente ale trecutului, cind patriotismul era tratat exclusiv prin formula: cetateanul pentru stat. Sint convins ca trebuie sa depasim aceasta si sa adoptam una cu adevarat democratica, justificata de experienta seculara a puternicilor democratii.

Abordarea de alternativa simpla, dar, totodata, organica este: statul pentru cetatean. Si aici vad responsabilitatea noastra, a tuturor parlamentarilor, sa transformam aceasta abordare in piatra de temelie a consolidarii civice a democratiei in Republica Moldova.

Consider ca polarizarea problemelor cu care ne confruntam, chiar politizarea lor excesiva este nu numai incorecta, dar si ineficienta. Ca urmare, ramin lipsite de atentia cuvenita asemenea dimensiuni ale politicii de stat precum: cultura si educatia, sanatatea spirituala si fizica a societatii. Se resimte insuficienta unor documente nationale programatice de sistem, si ceea ce este nu mai putin important, realiste, realizabile, a caror implementare sa aduca tuturor cetatenilor Republicii Moldova increderea in realitatea unui viitor decent apropiat, dar si dorinta de a pune eforturi intru apropierea acestui viitor. Aceasta este sansa de a stopa exodul populatiei, al tinerilor, al fortei calificate de munca si al potentialului intelectual al tarii noastre.

Evident, o conditie mult discutata si extrem de importanta in aceste circumstante este crearea unor noi locuri de munca. Insa aici trebuie sa manifestam maxima prudenta, evitind riscul populismului, care se axeaza pe cantitate in schimbul calitatii. Sunt necesare locuri de munca bine platite si nicidecum multe, dar ieftine. Pentru ca intr-o atare situatie mirajul banilor de peste hotare va ramine mult mai atragator decit dorinta de a lucra aici, acasa, si de a fi alaturi de familie.

Iar eu cred ca nu poate fi un pericol mai grav pentru un stat decit multiplicarea unor noi generatii tinere orfane, mutilate psihologic la figurativ, care traiesc fara educatia parintilor. In acest context tin sa accentuez ca realizarea acestor proiecte necesita implicarea atit a institutiilor statale, cit si a societatii civile, a populatiei. Si sint sigur ca Parlamentul va fi cea mai cooperanta  institutie in acest sens, adica dumneavoastra, fiind deschisa pentru un dialog constructiv atit cu puterea executiva, cit si cu societatea civila. Si, de altfel, formatul de dialog si transparenta fac parte din principiile si prioritatile in activitatea actualului Legislativ.

Referindu-ma la o alta dimensiune a activitatii Legislativului, la cea care vizeaza diplomatia parlamentara, voi mentiona un aspect care, in viziunea mea, necesita atentie sporita si atitudine foarte serioasa si complexa – este vorba de aspectul imaginii Republicii Moldova in exterior.

Sint sigur ca si dumneavoastra ati auzit, in repetate rinduri, de la colegii si partenerii straini ca Moldova este inca prea putin cunoscuta in lume. Mai rau, informatiile disponibile tin cu precadere de problemele cu care se confrunta tara: diferendul transnistrean, exodul populatiei, coruptia, saracia si altele. Sintem cunoscuti in exterior prin viciile noastre si nu prin virtutile noastre si este o situatie care nu poate fi, cred eu, tolerata pentru viitor.

Aceasta imagine pe care o are Republica Moldova este pentru un stat precum este erodarea pentru pamint, ne macina, ne minimalizeaza potentialul si ne ingusteaza perspectivele. Eu cred ca este un subiect care ar trebui sa fie atacat si ar trebui sa fie abordat intr-un mod complex si exhaustiv aici, in Parlamentul tarii. Trebuie sa regasim remedii, solutii utilizind si  experienta altor tari de succes si, in viziunea mea, aceasta problema necesita o abordare la nivel de stat.

Stimati colegi,

In final, voi reaminti ca realizarea practica si nu cea declarativa a obiectivului de integrare europeana plenara este posibila doar in momentul in care Republica Moldova isi face temele pe acasa, in momentul in care procesul de integrare devine unul atotcuprinzator, fiind eliminat paralelismul in activitatea institutiei statului, adica in momentul in care politica interna este incadrata integral in acest proces, iar politica externa a statului este bine directionata si este una consecventa. Consider ca activitatea Parlamentului, conform sarcinilor trasate, demonstreaza angajamentul sau plenar, pentru ca integrarea europeana sa revina realitate intr-un viitor previzibil.

Onorata asistenta,

Stimati colegi,

Vin sa constat ca Legislativul a pasit deja in cea de a doua jumatate a mandatului sau si vreau sa cred ca am pasit in jumatatea cind eforturile noastre vor fi si mai chibzuite, si mai rodnice, si mai orientate spre interesele cetatenilor. De altfel, iesind la tribuna parlamentara, deputatii deseori isi argumenteaza actiunile prin faptul ca exprima vointa si apara interesele alegatorilor si acest lucru este corect.

Este, totodata, important ca aceste evocari sa nu fie exagerat de populiste, ci sa se pastreze mereu in vizorelevanta, oportunitatea si aplicabilitatea initiativelor. Vreau sa va multumesc pentru atentie si vreau sa va incurajez si sa va indemn ca, pe durata acestei sesiuni, sa dam dovada toti impreuna de cele mai bune calitati pe care le posedam toti deputatii Parlamentului, toate grupurile politice, sa dam dovada de intelepciune, perseverenta, corectitudine si inalt profesionalism.

Permiteti-mi sa va doresc tuturor frumoase realizari in perioada urmatoarelor trei luni de zile.

Multumesc. (Aplauze.)

Stimati colegi,

Acum, procedura de initiere a sesiunii de toamna – iarna 2007 o continuam cu luarile de cuvint ale liderilor, reprezentantilor grupurilor politice parlamentare. Si pentru inceput vreau sa il invit la tribuna centrala pe domnul Stefan Secareanu, grupul parlamentar PPCD. Rugamintea este ca alocutiunile sa se incadreze intr-un timp de 7–8 minute.

Va multumesc.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimati colegi deputati,

Onorata asistenta,

Reluarea lucrarilor forului nostru legislativ ne ofera prilejul sa meditam o data in plus asupra modului in care ne onoram angajamentul pe care ni l-am asumat public in fata alegatorilor. Tot aici ar trebui sa punctam prioritatile care vor forma agenda noastra de lucru pentru sesiunea de toamna. Ar trebui sa manifestam mult curaj si maxima responsabilitate ca sa dam raspunsul sincer si cuvenit la intrebarile care il framanta, fara indoiala, in aceste clipe pe cetateanul de rind.

Problema numarul unu a noastra, a Parlamentului, este lipsa de credibilitate a institutiei in fata omului simplu. A doua problema a noastra, a Parlamentului, dar si a tarii in general, este lipsa de credibilitate pe plan extern. Sarcina care ne revine, bineinteles, este cum sa castigam aceasta credibilitate aici, la noi, in fata cetateanului simplu, dar si in fata Europei. S-ar parea ca am intreprins pasi concreti in sensul asigurarii independentei justitiei.

In 2005, grupul parlamentar al PPCD a formulat si promovat impreuna cu toate fractiunile parlamentare un sir de reforme in sensul reducerii posibilitatilor de imixtiune a puterii politice in activitatea justitiei. Am considerat rezonabila si am salutat fondarea Institutului National al Magistraturii, sperind la o crestere treptata a gradului de profesionalism al magistratilor. Au fost adoptate un sir de alte acte importante pentru imbunatatirea actelor de justitie la noi. Dar cetateanul nostru umbla in continuare sa-si caute dreptate, statul pierde un proces dupa altul la CEDO si nimeni nu este tras la raspundere pentru aceasta.

Iar Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, in urma unei vizite pe care a intreprins-o la noi, ne atrage atentia asupra lipsei independentei justitiei in tara noastra, asupra coruptiei din interiorul acesteia, asupra practicilor sovietice din activitatea politiei si procuraturii, asupra gradului de criminalitate, asupra incalcarii flagrante a drepturilor si libertatilor  fundamentale ale omului in tara noastra. Mai rau, daunazi ne-am umplut de rusine cu acei trei judecatori respinsi de Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, toti trei alesi pe sprinceana si trimisi acolo de catre Guvern.

Intrebarea este: ce facem noi, Parlamentul, in aceasta situatie? De ce nu exercitam controlul constitutional asupra modului in care in tara aceasta se aplica legile adoptate de noi. Este clar ca nu vom fi credibili in fata cetateanului, dar si in fata organismelor internationale, atit timp cit vom tolera injustitia din tara aceasta, generata din cauza lipsei de reforma a procuraturii. Aceasta se constituie intr-o restanta serioasa, asupra careia grupul nostru parlamentar s-a pronuntat de nenumarate ori.

Aceasta a fost si una din propunerile noastre adresate public Presedintelui Voronin la 4 aprilie 2005, propunere care nu a fost onorata pina in prezent, dar si un angajament asumat de actuala putere in fata Consiliului Europei, fapt mentionat si de ultima adunare parlamentara a prestigiosului for european. Consideram ca Parlamentul trebuie sa dea dovada de o inalta maturitate politica si sa opereze neintirziat modificari substantiale, astfel incit Procuratura sa devina parte integranta a sistemului judiciar, obiectiva si nepartinitoare, dar nu un instrument docil al majoritatii parlamentare sau al sefului statului, sau, si mai rau, al consilierului acestuia.

Bineinteles, reforma Procuraturii, daca dorim ca aceasta sa fie una de calitate, trebuie sa se desfasoare concomitent cu revizuirea prevederii constitutionale referitoare la modul de numire a Procurorului General.

Vom fi credibili si acasa, si in exterior, daca vom avea o lege privind partidele politice, care sa corespunda tuturor rigorilor nationale si internationale. Sa nu uitam ca de  calitatea partidelor politice depinde in mare parte calitatea actului de guvernare. Proiectul de lege elaborat cu participarea grupului nostru parlamentar si adoptata in prima lectura in sesiunea precedenta contine o serie de garantii pentru sporirea calitatii acestor institutii democratice, inclusiv finantarea din bugetul de stat a activitatii partidelor.

Grupul parlamentar al PPCD considera ca, pentru a fi asigurata implementarea eficienta si in termen a noii legi despre partide, adoptarea acesteia in lectura a doua trebuie sa fie sincronizata cu adoptarea bugetului de stat pentru 2008, astfel incit acesta sa prevada resurse financiare pentru functionarea transparenta a partidelor, incepind cu 1 ianuarie anul viitor.

Stimati colegi,

Fara indoiala, prioritatea numarul unu al corpului legiuitor in aceasta sesiune trebuie sa fie Legea bugetului pentru anul 2008, al carei proiect a intrat deja in Parlament. Consideram ca in Legea bugetului trebuie sa fie un instrument de distribuire echilibrata  a mijloacelor publice, potrivit prioritatilor, necesitatilor  stringente ale comunitatilor, dar nu in functie de unele simpatii motivate politic.

Doamnelor si domnilor,

Recent, am constatat faptul ca proiectul de Conceptie a securitatii nationale a Republicii Moldova, care urma sa fie adoptat de Parlament, a disparut misterios de pe agenda noastra. In conditiile in care Conceptia de securitate adoptata in 1995 nu mai poate sa produca efecte juridice, noi ne-am pomenit fara un document care ar raspunde la provocarile determinate de noua conjunctura geopolitica si ar trasa directia strategica in care trebuie sa se indrepte Republica Moldova.

Mentionam ca noua Conceptie a securitatii de stat a fost elaborata de o comisie specializata, compusa din reprezentantii administratiei de stat, ai societatii civile si ai cercurilor academice si confirma ireversibilitatea cursului de integrare europeana a tarii. Prin acelasi document, Republica Moldova  urma sa-si defineasca liniile directorii in politica sa de securitate nationala, restabilirea integritatii teritoriale a statului, eliminarea prezentei militare straine, consolidarea independentei si suveranitatii statului, mentinerea intr-o stare dinamica avansata a proceselor de integrare europeana si consolidare a relatiilor cu NATO, de asemenea, apararea cit mai eficienta a drepturilor cetatenilor Republicii Moldova in tara si peste hotarele ei.

Sa insemne oare ca Republica Moldova a renuntat la obiectivele cuprinse in noua conceptie a securitatii nationale? Cine a dispus stoparea procedurii de examinare si adoptare a acestui document de insemnatate cruciala pentru tara noastra? Grupul parlamentar al PPCD isi exprima ingrijorarea in legatura cu acest fapt si ii cere Presedintelui Parlamentului, Biroului permanent sa reintroduca urgent pe agenda corpului legiuitor  respectivul proiect, astfel incit Parlamentul sa dea semnale clare partenerilor nostri externi ca declaratiile noastre de atasament la valorile si principiile europene sint sustinute de actiuni energice si concrete. 

Cu toate acestea, vom remarca si cu aceasta ocazie ca Republica Moldova cunoaste o traiectorie ascendenta in ceea ce priveste cooperarea si parteneriatul cu NATO. Nu trebuie sa uitam ca  NATO  reprezinta un partener esential in ceea ce priveste reglementarea conflictului transnistrean. NATO poate oferi Republicii Moldova cele mai reusite cai de depasire a respectivei crize politico-militare. Nu incape indoiala ca acest lucru va fortifica pozitia Republicii Moldova in rolul ei de participant direct la negocierile cu Federatia Rusa privind prezenta trupelor rusesti pe teritoriul nostru.

In acest context, grupul parlamentar al PPCD saluta inaugurarea la Chisinau a Centrului de informare si documentare NATO. Acest lucru va permite societatii, dar si clasei politice sa depaseasca o serie de prejudecati  care tin de rolul si functia NATO, de relatiile pe care le are aceasta  organizatie cu alti parteneri de pe glob si din regiune.

Doamnelor si domnilor,

Republica Moldova, in efortul ei de formare si de integrare europeana are nevoie de o strinsa cooperare pe toate planurile cu vecinii sai. Consideram ca razboiul diplomatic purtat de autoritatile moldovene in mod unilateral impotriva Romaniei este, de fapt, un razboi impotriva optiunii europene. Complexul pericolului romanesc este utilizat tocmai de acei care inteleg perfect ca avansarea Republicii Moldova se poate realiza doar prin Romania, dar nicidecum fara ea. Prejudecatile in legatura cu deschiderea consulatelor de la Cahul si Balti, precum si cu acordarea vizelor si a cetateniei romane, mostenite de catre o parte a clasei noastre politice din perioada sovietica, se inscriu in logica ostilizarii relatiilor dintre noi si Romania, logica care este contraproductiva atit pentru cetatenii simpli, cit si pentru relatiile bilaterale. Nu exista nici un fel de motive de ordin national si obiectiv care ne-ar conduce spre ideea ca acordarea cetateniei romane pentru moldoveni ar afecta cumva independenta si suveranitatea tarii noastre, sansele ei de afirmare pe plan international.

Intentia autoritatilor de a interzice cetatenilor nostri care detin si cetatenia romana sa ocupe functii publice este un act antieuropean, care vine in contradictie cu Constitutia si cu prevederile clare ale Conventiei Europene cu privire la cetatenie, ratificata atit de Romania, cit si de Republica Moldova. Datoria noastra de parlamentari este sa imbunatatim relatia cu Romania. Indemnam Presedintele si Guvernul sa-si revada decizia vizavi de cele doua consulate romanesti de la Cahul si Balti, sa renunte la tensionarea artificiala a relatiilor dintre cele doua state apropiate ca valori culturale, spirituale si lingvistice.

In acelasi context, Partidul Popular Crestin Democrat si grupul sau parlamentar se alatura demersului inaintat de organizatiile  media si in domeniul drepturilor omului din Republica Moldova, institutiilor statului si misiunilor diplomatice acreditare la Chisinau, care condamna recenta decizie a Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind sistarea transmisiunii TVR-1 pe teritoriul Republicii Moldova.

Consideram ca aceasta decizie este ilegala, abuziva si care desconsidera interesul publicului din tara noastra pentru un post de televiziune, care ii asigura o diversitate de programe si ii ofera un model de televiziune europeana accesibila lingvistic. Gestul puterii de la Chisinau este un tic totalitar si ridicol, izolarea informationala comparabila cu cea din perioada sovietica este imposibila. Astfel de masuri orienteaza si mai mult populatia spre un vot de protest, de sanctionare a autorilor unor astfel de initiative, lucru care s-a vazut la recentele alegeri locale si care se va arata si mai pronuntat in perspectiva alegerilor din 2009.

Stimati colegi...

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog sa finisati.

 

Domnul  Stefan Secareanu:

Inchei. Grupul parlamentar al Partidului Popular Crestin Democrat, in pofidaa problemelor cu care ne confruntam, isi exprima speranta ca dialogul politic intre putere si opozitie va purta un caracter echilibrat si constructiv si, pe parcursul sesiunii, care incepe astfel, incit, prin eforturi comune, sa putem raspunde asteptarilor cetateanului si sa sprijinim gradul de credibilitate a Parlamentului in fata lui, dar si in fata Europei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Il invit la tribuna centrala pe domnul Dumitru Diacov, presedintele grupului parlamentar al Partidului Democrat. 

 

Domnul Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu cred ca este o initiativa buna a Presedintelui Parlamentului de a incepe sedintele sau sesiunile respective cu aceste luari de cuvint, care, intr-un fel, transmit mesajul formatiunilor prezente in Parlament, cum vad ele aceasta perspectiva. Desigur, toti noi, dupa doua luni de vacanta, ne-am gindit la aceasta zi cind vom incepe activitatile noastre si cred ca este important in ce masura noi vom raspunde asteptarilor oamenilor, populatiei Republicii Moldova, in ce masura Parlamentul Republicii Moldova influenteaza spre bine evolutia evenimentelor din tara noastra. Altminteri, noi, Parlamentul... si in viata reala sint doua procese paralele, asa cum se mai intimpla, si nu se ating una de alta.

Ar fi bine ca, intr-adevar, agenda noastra pentru aceasta sesiune sa fie una eficienta, sa fie una care sa atinga interesele populatiei, interesele acestei tari si sa facem pasi poate modesti, dar pasi indreptati spre schimbarea realitatilor, din pacate, inca destul de triste din Republica Moldova. Desigur, domnul Presedinte are absoluta dreptate cind mentioneaza ca, pentru a obtine un rezultat pozitiv, este necesar sa pastram un echilibru politic. Parlamentul este acea structura care are aceasta posibilitate si care are acest instrument de a influenta pozitiv sau negativ viata politica din Republica Moldova.

In ceea ce priveste Partidul Democrat, eu cred ca nu este pentru nimeni nici o indoiala ca noi ne comportam constructiv, intotdeauna cautam compromisuri, macar ca in conditiile Republicii Moldova si in conditiile politice ale Republicii Moldova nu este atit de usor. Noi vom continua, in pofida tuturor incercarilor, sa pastram acest echilibru, sa contribuim foarte modest la pastrarea acestui echilibru, la eficientizarea activitatii Parlamentului, pentru aceea ca Parlamentul, intr-adevar, sa adopte legi care sa raspunda asteptarilor despre care am vorbit. Dar noi trebuie sa recunoastem, si practica din ultimii 7 ani de la 2001 incoace ne demonstreaza foarte clar, ca acest echilibru, aceasta eficienta depinde in mare masura de majoritatea parlamentara, majoritate care are numarul confortabil de voturi pentru a adopta orice legi.

Este absolut clar ca ceea ce urmeaza sa votam noi, sa discutam aici, in Parlament, si Legea bugetului, si asigurarile sociale, si Legea partidelor politice si alte multe legi care sint in acea lista de asteptare, printre altele, lista asa si nu prea am gasit-o, de prioritati, desigur, in mare masura, depinde de dispozitia acestei majoritati. Eu imi pun intrebarea. Din pacate n-am auzit, poate doamna Ostapciuc o sa-mi spuna mai tirziu, este disponibila majoritatea parlamentara sa auda opozitia? Nu vorbesc sa asculte, dar macar s-o asculte din cind in cind. Este oare disponibila majoritatea parlamentara sa contribuie in mod practic la pastrarea echilibrului politic si in Parlament, si in Republica Moldova in general? Este oare disponibila majoritatea parlamentara sa contribuie la aceea ca legile in Republica Moldova sa fie eficiente, ca ele sa se indeplineasca? Fiindca efortul opozitiei,
intr-o masura sau alta, va fi depus din partea tuturor grupurilor parlamentare prezente in Parlament. Dar noi cunoastem practica din ultimii ani de zile ca toate declaratiile, toate proiectele de legi, multe initiative legislative ramin, din pacate, in sertarele presedintilor de comisii sau in sertarele administratiei Parlamentului si nu-si gasesc dezvoltare mai departe.

Desigur, situatia economica reala sociala din Republica Moldova este o problema foarte importanta, despre aceasta noi am vorbit si la sfirsitul sesiunii trecute:. In ce masura Parlamentul Republicii Moldova va fi in stare sa influenteze spre bine aceasta situatie? Din pacate, chiar astazi nu am auzit aproape nici o propozitie privind starea de lucruri in sectoare, mai ales in agricultura. Noi stim care este situatia producatorilor din Republica Moldova. Noi stim care este situatia chiar astazi a vinificatorilor, care nu-si pot realiza marfa.

De aceea, in ce masura Guvernul, care arata foarte optimist, cum nu ai privi Televiziunea Nationala, Guvernul nostru este foarte optimist, ii creste PIB-ul, ii mai creste nu stiu ce. Dar noi stim ca in viata oamenii se confrunta cu aceleasi probleme cu care s-au confruntat jumatate de an in urma, un an in urma si, in realitate, aceste probleme, din pacate, numarul lor nu se reduce.

Partidul Democrat este gata sa fie foarte activ si constructiv in discutarea intregului pachet care se va pune in discutie in toamna acestui an. Desigur, in primul rind, ne referim la buget, desigur, noi dorim ca bugetul sa fie si social, dar sa fie si unul investitional, ca sa ofere premise pentru cresterea economica in Republica Moldova. Noi dorim ca bugetul sa fie discutat nu in 15 minute, asa cum s-a discutat, din pacate, anul trecut, dar sa fie discutii largi si in plenul Parlamentului, ca opozitia sa fie ascultata.

Respectarea legislatiei. Eu cred ca este o tema si de bancuri deja cum se respecta in Republica Moldova legislatia. Eu vreau sa va dau un singur exemplu: Codul Audiovizualului. Domnul Secareanu a vorbit aici despre reformele judiciare, sint probleme deja banale. Cit am discutat noi acest Cod al Audiovizualului? Cit l-am consultat noi cu toate structurile europene, internationale?

Pina la urma, ce s-a schimbat in esenta la Televiziunea publica nationala? Televiziunea publica nationala, trebuie sa recunoastem acest lucru, este un instrument al majoritatii parlamentare, a guvernarii. Opozitia nu are acces absolut la aceasta televiziune. Televiziunea publica nationala am vorbit despre acest lucru, este finantata din impozitele tuturor cetatenilor Republicii Moldova. Multi cetateni... desigur, este de dorit mai muti sa fie sa voteze opozitia. Atunci care este realitatea? Oamenii platesc impozite, oamenii acestia voteaza anumite forte politice, oamenii doresc sa auda punctul de vedere al altor partide, dar aud aceeasi voce de dimineata pina seara. La aceasta televiziune, iese ori guvernarea proprie, ori prietenii, ori fel de fel de agenti ai guvernarii.

In Republica Moldova nu se discuta problemele importante ale tarii, nu se discuta problemele tarifelor, nu se discuta problemele preturilor, nu se discuta de ce sintem intr-o situatie jalnica in relatiile cu Romania, cu Rusia. De ce nu se rezolva problema transnistreana? Astazi, noi s-a vorbit atita timp, atitea ani de zile, noi astazi nu cunoastem un proiect clar, o pozitie clara, o viziune clara a guvernarii asupra problemei transnistrene. De aceea, desigur, ar fi bine ca in aceasta perioada care urmeaza, in sesiunea de toamna, aceste probleme sa fie in mare masura rezolvate, macar daca nu totalmente, sa se vada pasi concreti in acea directie pozitiva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Rog atentie la timp.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Eu vreau sa termin. Fireste, eu inteleg ca noi sintem... deja am trecut ecuatorul, Parlamentul incet-incet se gindeste la alegeri, adica fortele politice prezente in Parlament se gindesc incet-incet la viitoarele alegeri parlamentare. Prima care a inceput sa se gindeasca foarte activ este aceeasi majoritate parlamentara. Eu ma gindesc ca, din cauza ca nu sint progrese in multe domenii de activitate, singura speranta a majoritatii este sa ingroape cealalta opozitie, ca sa se pastreze singuri mai tari si mai mari. Este alegerea dumneavoastra.

In mare masura, ceea ce a vorbit aici si Presedintele Parlamentului, atmosfera, spiritul de echilibru, constructivismul Republicii Moldova vor depinde de aceea daca, intr-adevar, majoritatea doreste sa pastreze acest echilibru. De aceea, eu doresc tuturor succese. Sper ca noi vom demonstra intr-adevar calitatile, datorita carora alegatorii ne-au trimis aici, in Parlament.

Desigur, Republica Moldova are nevoie de conlucrare, Republica Moldova are nevoie de efortul nostru comun ca sa obtinem progrese. Bataliile politice trebuie sa ramina in acele doua luni de zile de campanie electorala.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Il invit al tribuna centrala pe domnul Serafim Urechean, presedintele grupului parlamentar al Partidului “Alianta «Moldova Noastra»”.

 

Domnul Serafim Urechean:

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi si onorata asistenta,

Inceputul acestei sesiuni are multe semnificatii. Cronologic, incepe a doua jumatate a actualei legislaturi, dar avem si un nou context intern si extern.

Pe plan intern a aparut o noua configuratie intre puterea centrala si cea locala. Circa 2/3 din administratiile de nivelul doi sint conduse de coalitii ale fortelor democratice. Pe plan extern, Republica Moldova se afla in fata unor termene-limita pentru a-si onora angajamentele in cadrul Consiliului Europei si pentru a indeplini planul comun de actiuni cu Uniunea Europeana.

Sint convins ca Parlamentul trebuie sa-si asume un rol mai activ in asigurarea echilibrului puterilor si a reformelor interne pentru a accelera integrarea in comunitatea europeana.

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” lanseaza, de la aceasta tribuna, apelul catre toate fortele parlamentare sa tina cont de noile conditii si sa respecte optiunile recente ale electoratului intr-o masura mai mare decit la celelalte scrutine. In contextul larg al fortelor democratice, pozitia noastra este de solidarizare a actiunilor partidelor parlamentare, ai caror reprezentanti formeaza noile coalitii la nivel local.

A venit timpul ca tirgurile ascunse de interese facute cu puterea sa fie inlocuite prin dezbateri politice si deschise. Asa-numita majoritate prezidentiala si-a pierdut sensul chiar si pentru membrii ei dupa ultimele alegeri locale si dupa ce Presedintele Voronin a aratat ca este un minciunos, batindu-si joc de promisiunile facute votantilor sai.

Chemam toti deputatii sa ne bazam exclusiv pe Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene, singurul cadru valabil de parteneriat parlamentar in actuala conjunctura politica din Republica Moldova.

Cred ca in pofida oricaror mariaje sau divorturi politice, toti deputatii sint obligati si mai au o sansa de a reveni la conditia si la angajamentele exacte pentru care cetatenii i-au ales in 2005 in Parlamentul tarii.

Imi permit sa le cer tuturor colegilor alesi pe listele blocului, fostului bloc “Moldova Democrata” sa se axeze la platforma electorala, iar ca sustinator al alegerii in functia de speacher al unei personalitati tinere, competente si nesubordonate unui partid, am o solicitare si catre domnul Marian Lupu.

Domnule Presedinte,

Cred ca ati face bine sa va revedeti decizia de a fi membru al Partidului Comunistilor, caci ea subordoneaza politic o functie dorita de toti, sa fie de mediator corect si impartial in activitatea unui Legislativ pluripartidist.

Le amintesc inca o data colegial si deputatilor comunisti ca am votat impreuna Declaratia de parteneriat proeuropean si ii chem sa-si ia in serios responsabilitatile, sa renunte la subordonarea fata de clanul aflat in fruntea tarii si sa activeze in interesul cetatenilor.

In majoritatea ei, populatia doreste standarde europene de viata in Republica Moldova. Deci e clar ca prioritatile activitatii legislative sint indeplinirea plenara a recomandarilor formulate de adunarea parlamentara a Consiliului Europei, de Uniunea Europeana, de alte institutii internationale economice, comerciale si financiare.

Avem de corectat pseudorefomele si de controlat implementarea prevederilor bune din legislatia noastra. Am sa expun si citeva pozitii ale “Aliantei «Moldova Noastra»” referitor la noua administratie publica locala, vechiul Guvern comunist si imprevizibilul Presedinte al tarii.

Consideram periculoase pentru stabilitatea interna a tarii amenintarile conducerii de virf impotriva noilor alesi locali si chiar impotriva cetatenilor care au refuzat sa voteze candidatii comunistilor.

Dimpotriva, administratia centrala trebuie sa sustina puterea locala de orice culoare, de altfel solicitarile primarilor raioanelor, municipiilor trebuie sa fie satisfacute in mod egal si maximum posibil la adoptarea bugetului de stat pentru anul 2008.

Referitor la Guvern, am sa reamintesc in special fractiunii majoritare sugestia de la sfirsitul sesiunii precedente – cabinetul actual trebuie inlocuit urgent cu un cabinet anticriza de unitate nationala. Motivul si expresia ineficientei actualelor structuri executive consta in supunerea lor oarba fata de gruparea din jurul lui Voronin si fata de presedinte personal.

Cultul autoritatii, uzurparea puterii a paralizat majoritatea autoritatilor centrale ale statului si le-au adus intr-o stare de incapacitate in ceea ce priveste solutionarea problemelor tarii. Reinstaurarea separatiei puterilor in stat, refacerea Executivului pe baze apolitice de competente si revenirea parlamentarilor la conditia si angajamentelor pentru care au fost alesi de catre cetatenii tarii.

Iata in viziunea Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»” putinele solutii reale prin care noi, deputatii in Parlament, am putea genera un progres dinamic al Republicii Moldova. Am da un impuls puternic in depasirea crizelor interne si in procesul de integrare europeana a tarii.

Va multumesc pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

O invit la tribuna centrala pe doamna Eugenia Ostapciuc, presedintele grupului parlamentar al Partidului Comunistilor.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Astazi, dupa cum de acum s-a spus, inauguram o noua etapa in activitatea Parlamentului. Sesiunea de toamna – iarna 2007, in opinia Fractiunii parlamentare PCRM, are citeva particularitati aparte, asupra carora vreau sa ma opresc in cele ce urmeaza.

In primul rind, in aceasta sesiune trebuie sa ne axam eforturile asupra examinarii si adoptarii a trei principale documente financiare ale statului. Cel mai important este proiectul bugetului de stat pe anul 2008, document intrat deja in Parlament. Urmeaza sa adoptam, de asemenea, proiectul bugetului fondurilor asigurarilor sociale de stat, precum si al fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala.

Este nevoie sa elaboram niste documente finale echilibrate care sa se inscrie in mod real si firesc in procesul de dezvoltare continua a tarii. Desigur, in cele
3 luni de zile, cit va dura sesiunea, vom adopta si alte documente tinind cont de planul de activitati legislative pentru perioada legislaturii a XVI-a, care constituie o necesitate imperioasa pentru rezolvarea problemelor stringente, inclusiv pe dimensiunea sociala.

In al doilea rind, sesiunea curenta se desfasoara dupa incheierea alegerilor locale generale din iunie curent in conditia cind atmosfera post-electorala, dupa cum am vazut si astazi, continua sa influenteze viata politica in societate si societatea in intregime.

S-au facut destule bilanturi, aprecieri, comentarii pe marginea acestui eveniment. Vreau sa va amintesc doar un lucru, afirmatii absolut neintemeiate ale formatiunilor de opozitie, precum ca Partidul Comunistilor ar fi pierdut alegerile. Este cel putin neserios sa spui acest lucru despre un partid care  a obtinut in toata republica minimum de doua ori mai multe voturi decit cel mai apreciat, apropiat concurent electoral, despre un partid as carui reprezentanti detin posturile de primar aproape in jumatate din localitatile republicii.

Si noi am reusit sa cistigam in conditiile in care s-a majorat considerabil numarul de concurenti electorali, cind la adresa noastra s-au desfasurat atacuri fara precedent, cind s-a actionat dupa principiul: “sa cistige oricine numai nu comunistii”, cind s-a recurs la fraude, invinuiri nefondate si alte metode murdare. Cu toate acestea, majoritatea alegatorilor au demonstrat ca au incredere anume in partidul nostru.

Sub acelasi aspect, as dori sa amintesc, inclusiv colegilor nostri din alte formatiuni politice, ca perioada luptelor electorale a trecut, ca a venit timpul ca fiecare sa-si indeplineasca promisiunile date alegatorilor. Cu parere de rau, multi fosti concurenti electorali asa si nu au inceput aceasta activitate.

Despre situatia din Consiliul municipiului Chisinau nici nu vreau sa vorbesc. Cunoastem bine cu totii ce se intimpla acolo si cred ca alegatorii sint acei care vor aprecia just situatia. In ceea ce priveste organele locale, este cunoscut faptul ca in multe consilii raionale, prin diferite metode si mijloace, adesea departe de a fi legale, inclusiv prin concurenta, prin coruperea candidatilor si consilierilor au fost create aliante temporare de centru si de dreapta pentru a nu permite reprezentantilor nostri sa vina la conducere.

Din pacate, in majoritatea cazurilor, aceste aliante au fost create nu pentru a solutiona problemele alegatorilor, nu pentru a indeplini promisiunile electorale, dar pentru a-si instala in functii membrii de partid si sustinatorii.

Aceasta afirmatie este confirmata de multiplele fapte semnalate de pe teren. In unele consilii, noua conducere si-a inceput activitatea prin procurarea instalatiilor de aer conditionat, a mobilierului scump, a masinilor luxoase. S-a inceput modificarea organigramelor si majorarea numarului de cinovnici cu functii bine platite, concedierea nejustificata a persoanelor nedorite, indiferent de nivelul si stagiul lor profesional.

Se intreprind si alte actiuni care nu au nimic comun cu solutionarea porblmelor oamenilor de rind. In unele cazuri, in functiile de conducatori ai unor servicii raionale au fost numiti oameni care, cum se spune, nu au nimic nici in clin, nici in mineca cu directiile respective.

Pe de alta parte, in multe locuri, atributiile noilor aliante s-a redus doar la impartirea functiilor, iar cind a venit vorba de a solutiona problemele concrete ale raioanelor, aceste aliante au inceput de acum sa se destrame. Din aceasta experienta negativa rezulta adevaratele intentii ale formatiunilor politice din asa-zisa opozitie dura.

Domnule Urechean,

Eu am fost foarte atenta fata de dumneavoastra cind ati vorbit. In privinta promisiunilor facute de partidul nostru pot sa va spun ca noi vom continua sa depunem toate eforturile pentru a continua realizarea programelor de importanta nationala incepute anterior.

Este vorba, in primul rind, de programul Guvernului “Modernizarea tarii – bunastarea poporului”, de derivatele lui, programele de gazificare, aprovizionare cu apa potabila, de reconstructie a drumurilor nationale, computerizarea institutiilor de invatamint din mediul satesc si altele. Finalizarea lor va avea un efect benefic asupra situatiei social-economice din intreaga republica, asupra nivelului de trai al majoritatii populatiei.

Onorata asistenta,

Din pacate, unii dintre colegii nostri n-au iesit bine din alegerile locale generale si deja s-au lansat in cele parlamentare, pina la care mai ramine inca peste un an si jumatate. Consider ca ar fi mai bine sa ne canalizam cu totii eforturile spre indeplinirea mandatului de deputat, prin participarea activa la procesul legislativ, prin crearea unui cadru legal adecvat avansarii noastre economice, sociale, politice pe calea integrarii europene.

Iar nota pentru aceasta activitate ne vor spune-o alegatorii nostri, care cu  intelepciune si experienta de viata a majoritatii din ei, vor trage concluziile respective si in cadrul urmatoarelor scrutine, vor face alegerea corecta care va fi in interesul tuturor cetatenilor.

O alta particularitate a sesiunii curente consta in faptul ca adoptarea principalelor documente, precum si intregul proces legislativ vor fi marcate in consecintele grave ale secetei din vara curenta care si-a lasat amprenta nu doar asupra agriculturii, dar si a altor ramuri ale economiei nationale, a influentat si nivelul de trai al cetatenilor. Fractiunea noastra este sincer ingrijorata de aceasta situatie pe care am monitorizat-o si pe parcursul vacantei.

De aceea, pornim de la prevederile hotaririi Biroului permanent al Parlamentului de la sfirsitul sesiunii precedente privind situatia creata in agricultura in urma secetei, noi am propus includerea in ordinea de zi a sedintei de astazi a Parlamentului audierea chestiunii in cauza. Ministerele de resort vor informa deputatii si, prin urmare, si alegatorii asupra masurilor intreprinse pentru diminuarea pagubelor pricinuite de seceta, precum si distribuirea echitabila a ajutoarelor sosite din partea unor state si organizatii internationale.

In acest context, va asigur ca fractiunea noastra, prin intermediul Guvernului, va contribui la instaurarea unui control riguros si al unui mecanism transparent de distribuire, pentru care sursele financiare si materiale sa ajunga integral si nemijlocit la oamenii care au nevoie de ele.

Stimati colegi,

Onorat auditoriu,

Deoarece imputernicirile actualei legislaturi au trecut de meridian, sesiunea de toamna – iarna 2007 are o importanta deosebita pentru incheierea cu succes a mandatului nostru. De aceea, va chem sa ne onoram cu responsabilitate si cinste acest mandat.

Va multumesc pentru atentie. (Aplauze.)

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Acestea au fost discursurile sefilor grupurilor parlamentare in aceasta zi care marcheaza deschiderea sesiunii de toamna – iarna. V-a fost distribuita ordinea de zi, ca urmare a deciziei Biroului permanent. Daca sint propuneri aditionale, rog sa le inaintati.

Microfonul nr.3.

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

De procedura. Deci, conform articolului 132 din Regulamentul Parlamentului, litera a), sint interzise insultari. Conform articolului 133 alineatul (1), sint prevazute sanctiunile asupra celor care fac asa ceva.

In cuvintarea sa, domnul Urechean a adus insultari grave la adresa sefului statului, n-a fost sanctionat. Eu cred ca ar fi fost cazul atunci cind.. de retras, ca domnul respectiv pentru data viitoare, daca are posibilitate, sa se gindeasca cum trebuie sa procedeze.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Serafim Urechean:

Tovarase Prijmireanu,

Eu cred ca dumneavoastra permanent sinteti in fata televizorului la Ora Presedintelui. Mai grave insultari decit le-a adus tovarasul Presedinte domnului Urechean, care cad sub incidenta Codului penal si incepind cu cazul de la Soroca, care stiti cine a mituit si stiti cine a tirguit sovestea. Si va rog, daca trebuiesc sanctionat, sanctionati-ma, dar va veni si rindul dumneavoastra.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.3 si sa terminam la acest subiect.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Da, eu m-am referit la Regulamentul Parlamentului, ceea ce tine...

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

 

Domnul Dumitru Prijmireanu:

Deci aici, dar la televiziune...

 

Domnul Marian Lupu:

Am luat act.

Multumesc.

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu, in primul rind, am o rugaminte catre Presedintele Parlamentului Marian Lupu: sa-si potriveasca dumnealui ceasul cu ceasul pe care il vedem noi, pentru ca exista un decalaj de apreciere a vremii. De aceea, nici o data nu v-am vazut ca sa faceti observatie reprezentantului Partidului Comunistilor cind depaseste timpul.

In al doilea rind, vreau sa adresez o rugaminte iarasi domnului Presedinte Marian Lupu, dar si colegilor din Parlament.

Stimati colegi,

Nu este corect acest tertip care se foloseste si la sfirsitul sesiunii, si la inceputul sesiunii, ca se da mai intii cuvintul presedintilor fractiunilor de opozitie, dupa care presedintelui fractiunii comuniste care guverneaza Republica Moldova. De ce? Pentru ca, de fapt, trebuie sa vorbeasca cel care guverneaza si dupa aceea sa-si spuna cuvintul acei care apreciaza.

Daca ati observat, cuvintarea doamnei Ostapciuc a fost facuta exact pe acest tertip. Dupa ce au vorbit acei care au vorbit, 3 persoane, dumneaei a vorbit pe un discurs pregatit din timp, de parca stia ce vor spune domnul Urechean, domnul Secareanu si domnul Diacov. Deci, eu il rog pe domnul Marian Lupu sa foloseasca corect cuvintul care se da in Parlament.

In al treilea rind, vreau sa-l rog iarasi pe domnul Marian Lupu, dar si pe membrii Biroului permanent, sa analizeze proiectele de legi care au fost depuse de la inceputul activitatii acestui corp legislativ in aceasta legislatura in legatura cu faptul ca sint multe proiecte de legi ale caror termene de 6 luni pentru a fi supuse examinarii in Parlament este depasit.

Avem cite o data o agenda pe ordinea de zi destul de subtirica. De aceea, insist totusi ca sa analizati, care sint acele proiecte de legi, indiferent de atitudinea dumneavoastra fata de ele, totusi sa le supuneti, daca vorbim de dorinta noastra, de a incepe sa respectam legea in Republica Moldova trebuie s-o facem din Parlament. Exista initiative, cum ar fi initiativa repetata de iesire  din CSI, anularea unor documente legate de Transnistria, multe alte initiative care nu sint supuse examinarii in Parlament.

Eu as dori sa fie o analiza in Biroul permanent si as solicita sa ne fie prezentata o analiza si aici, in plenul Parlamentului, ca sa stim care sint proiectele de legi puse la murat de catre majoritatea comunista.

Si ultima mea rugaminte: sa ma inscrieti pentru o declaratie la sfirsitul sedintei.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

O sa va rog sa va referiti in continuare cu precadere la propunerile pentru ordinea de zi sau, daca sint anunturi, declaratii – intr-un mod concis si, totodata, cuprinzator.

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Alim Afonin:

Multumesc, domnule Presedinte.

La ordinea de zi. Se propune ca proiectul de Lege nr.1953 pentru 5 octombrie sa fie retras din ordinea de zi.

 

 

Domnul  Marian Lupu:

Proiectul Legii regnului vegetal. Comisia.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Rog sa fiu inscris cu o declaratie la sfirsitul sedintei plenare.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da. Stimati colegi.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco: 

Multumesc, domnule Presedinte.

Presedintele Parlamentului, cit si reprezentantii fractiunilor parlamentare, au vorbit foarte frumos despre doleantele care sint ale fiecarui deputat si ale intregului Parlament in aceasta sesiune. De aceea, noi un grup de deputati, propunem, de fapt, a propus, si “Alianta «Moldova Noastra»” propune Biroului permanent sa urgenteze punerea pe rol in plenul Parlamentului initiativa legislativa nr.3395 a unui grup de deputati care prevede reluarea transmiterii in direct a sedintelor Parlamentului la posturile publice nationale de radio si televiziune. Este vorba de modificarea Regulamentului Parlamentului, articolul 99 alineatul (2).

Atit perioada 2005 – 2006, cit si alegerile locale, unde ne-am intilnit si noi cu alegatorii, au demonstrat ca majoritatea cetatenilor au sustinut transmiterea in direct a acestor sedinte ale Parlamentului. Atit, dupa cum spuneam, cetatenii, cit si partidele politice si societatea civila, si organismele internationale. Deci, repet, rugamintea noastra este de a urgenta punerea pe rol a acestui punct.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, s-a luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

In continuare la ceea ce a invocat domnul Susarenco. Dincolo de modificarea Regulamentului, noi, la ora actuala, avem posibilitatea sa permitem acelor posturi doritoare sa transmita lucrarile sedintelor plenare ale Parlamentului. Si eu as ruga ca Parlamentul sa se expuna asupra cererii transmise deja in plenul Parlamentului, din partea “Vocii Basarabiei”, care s-a oferit de a transmite aceste sedinte. Si cit mai urgent posibil.

In al doilea rind, stimate domnule Presedinte, in conformitate cu prevederile Regulamentului si anume articolul 4, alineatul (11), in care se spune: “Orice modificare intervenita in componenta fractiunii parlamentare se aduce la cunostinta Parlamentului in sedinta plenara.” Deci, decizia fractiunii a fost facuta publica, eu vreau sa multumesc colegilor pentru activitatea la care am luat parte impreuna pina in prezent, decizia este din partea dinsilor, de excludere. Eu credeam ca era suficient sa ia act de decizia pe care am facut-o publica, oricum rezultatul este unul si acelasi.

De astazi inainte vreau sa fiu considerat, nu vreau sa fiu considerat, sint deputat neafiliat in Parlamentul Republicii Moldova. Si vreau sa asigur toata asistenta ca pozitionarea mea sub aspect geografic si intr-o fractiune, si ca deputat neafiliat nu va influenta in nici un fel activitatea mea ca si deputat in Parlamentul Republicii Moldova.

Multumesc foarte mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul  Leonid Bujor: 

Multumesc frumos, domnule Presedinte al Parlamentului.

Domnule Presedinte,

Va amintesc ca la 19 iulie anul curent deputatii “Alianta «Moldova Noastra»” domnii: Urechean, Cosarciuc, Oleinic, Gutu au prezentat cu titlu de initiativa legislativa proiectul de Hotarire cu privire la masurile urgente pentru atenuarea consecintelor secetei catastrofale si caniculei din 2007, numarul de inregistrare 2722. Ulterior, la 26 iulie curent, un grup de 34 de deputati din opozitie, nici un comunist nu-i in rindul lor, au prezentat o cerere adresata Biroului permanent al Parlamentului la acelasi subiect. Nu, ca poate mai veniti la mine vreunul...

La acelasi subiect. Atunci, prin hotarirea Biroului permanent, s-a decis ca sedinta nu va fi convocata in perioada 1 – 10 august, dar acest subiect va fi examinat ulterior. Astazi, domnule Presedinte al Parlamentului, noua, deputatilor, nu vorbesc din numele majoritatii, poate au luat cunostinta de acest raport mai inainte, eu vorbesc fara ghilimele, poate, intr-adevar, ati luat cunostinta mai inainte de acest raport, celorlalti, cel putin celor din “Alianta «Moldova Noastra»”, ne-a fost prezentat raportul privind situatia actuala in sectorul agroalimentar, inregistrat cu nr. 3495 cu ziua de astazi.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Pornind de la aceasta situatie, consideram ca punctul 5, inclus in ordinea de zi, urma sa aiba o redactie, care ar corespunde realitatii si procedurii de examinare a chestiunilor in ordinea de zi. Fiindca este anormal cind ni se propune sa examinam acest raport, lasind fara atentie proiectul la care eu m-am referit, nr.2722. Aceasta-i prima parte a propunerii noastre.

Si cea de a doua.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Va amintim, stimati colegi, ca, in urma secetei din 1946 – 1947, tovarasului Kosighin  Alexei nu i-a fost greu sa vina de la Moscova in Republica Moldova, desi cu mare intirziere, ca sa ia cunostinta de situatia de la noi. Domnul Prim-ministru al Republicii Moldova Vasile Tarlev, care se afla la citeva sute de metri de aici, nu a binevoit sa vina astazi in sedinta in plen, pentru a ne prezenta o situatie cu privire la urmarile secetei. Iata de ce Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” nu are nici o obiectie la adresa domnului ministru al agriculturii, dar consideram ca astazi in Parlamentul Republicii Moldova, pentru a prezenta o dare de seama la acest capitol trebuie sa fie prezent nemijlocit domnul Vasile Tarlev, care tare rar apare in Parlamentul Republicii Moldova, dar este persoana de serviciu la Presedintia tarii.

Si trei, domnule Presedinte al Parlamentului. Va rog, nu reactionati. De asemenea, solicitam. Deci, eu iau exemplu de la domnul Prijmireanu, va rog, sa aplicati Regulamentul si in cazul in care coristii nu-mi permit sa-mi continuu gindul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Continuam. Tot, tot. Va rog, propunerea nr.3.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Stepaniuc,

Eu v-am spus neoficial ca va respect.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Imunitatea, va rog,

 

Domnul  Leonid Bujor:

Propunerea nr.3.

Domnule Presedinte,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” roaga sa i se ofere timp pentru luare de cuvint la punctul 5 din ordinea de zi. Si speram ca domnul Tarlev va veni pentru a ne spune, inclusiv, din care considerente dumnealui a interzis ministrilor sa informeze cetatenii despre ajutoarele care parvin in tara si cum sint ele repartizate? Oare aceasta se inscrie la capitolul “Transparenta”, ori miroase a altceva?

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Eu va multumesc.

Mai e o colega la microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

As veni cu o propunere acum, la inceputul sesiunii. Eu cred ca nu ne face fata sa incepem sesiunea cu Imnul tarii noastre ascultat si noi, deputatii, sa nu-l cintam. De aceasta, as veni cu propunerea, daca este nevoie, sa facem niste repetitii. Dar incepind cu joia viitoare sa incepem toate sedintele cu Imnul, ca sa ne patrundem daca tinem la aceasta tara. Caci este vorba de un alt Imn, dar multi nu-l cunosc pe acesta si vor vota altul, fara sa-si dea seama care a fost Imnul tarii.

Multumesc.     

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Foarte scurta este a doua interventie a dumneavoastra.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Ion Varta:

Vreau sa fac o mica precizare. Alocutiunea mea va fi pe marginea punctului nr.5.

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, nu declaratie?

 

Domnul  Ion Varta:

Nu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Dumitru Diacov: 

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu vreau sa confirm aici o decizie a fractiunii, prin care domnul Filat a fost exclus din fractiune. Domnul Marcel Raducan a fost ales vicepresedinte al fractiunii parlamentare a Partidului Democrat. De azi inainte nu avem nici o pretentie fata de fostul nostru coleg domnul Filat, nici geometrica, nici geografica, nici o problema.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu imi cer scuze de la colegul Todoroglo. Inainte de a oferi cuvintul, microfonul nr.3.

 

Doamna Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Noi am scris, am apelat catre dumneavoastra ca sa fie discutat la Biroul permanent chestiunea a cincea, adica, sa fie o informatie a ministrului agriculturii si in prezenta ministrului finantelor, o informatie. Nu stiu de ce administratia a introdus in ordinea de zi raportul, o informatie referitoare la situatia din tara dupa seceta. Aceasta am cerut noi. Si, eu, dupa cum am inteles, la Biroul permanent au cazut de acord toti membrii si eu cred ca trebuie sa fie sustinuta fractiunea parlamentara, nu raport, dar o informatie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Liniste, va rog. Stati putin.

In continuare microfonul nr.2.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu nu am vrut sa las fara atentie, incercarea colegilor din Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” ca sa fie respinsa ascultarea informatiei ministrului agriculturii asupra situatiei pe care o avem noi in ramura “agricultura”.

Stimati colegi,

Daca, intr-adevar, dumneavoastra aveti interes sa stiti informatia despre situatia reala, mai mult si mai bine decit ministrul agriculturii in tara nimeni nu stie. Asa-i rolul dumnealui. De aceea, daca, intr-adevar, voi sinteti cointeresati, atunci noi trebuie sa ascultam atent astazi. Si sint convins ca absolut noi o sa primim raspuns la toate intrebarile. Avind in vedere ca, inainte de plecare, noi am luat niste decizii, despre care el are ce sa informeze astazi Parlamentul. De aceea, eu resping aceste intentii, categoric nu sint de acord.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Pentru toate problemele de procedura ofer fiecaruia cite un minut.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Fractiunea parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” insista ca sa fie examinat raportul si anume raportul prezentat de domnul Prim-ministru. Atrag atentia domnilor care insista sa fie prezentata o simpla informatie, ca la finele sedintei precedente o astfel de informatie a fost prezentata de ministrul agriculturii. Domnul Prim-ministru este persoana nr.1 in tara, dar nu domnul Voronin, si el trebuie sa vina in fata Parlamentului sa ne informeze despre aceea ce s-a schimbat in bine in Republica Moldova ca urmare a secetei. Fiindca era intrecere socialista, de cite ori il arata pe dumnealui la televizor. Noi vrem ca el sa vina sa raspunda la intrebarile deputatilor.

Si nu este cazul ca fiecare deputat din fractiunea majoritara sa vina sa ceara informatia dumnealui. Eu nu nominalizez pe nimeni, dar de fiecare data cind va fi luata atitudine fata de propunerile personale sau ale deputatilor “Alianta «Moldova Noastra»”, noi vom reactiona conform Regulamentului. Le permiteti prea frecvent, domnule Presedinte. Va respect foarte mult, dar le permiteti foarte frecvent sa comenteze luarile noastre de atitudine. Aici nu e plenara Comitetului Central, este sedinta in plen.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Bujor,

Timpul. Si eu rog sa observati ca, de cele mai frecvente ori, de fapt, tot timpul din momentul in care se initiaza o discutie, nu cred ca aveti sentimentul ca cineva este lipsit de posibilitatea sa-si expuna punctul sau de vedere.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Gheorghe Susarenco:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu as veni in sustinerea colegului meu, domnul Bujor, din urmatoarele considerente. In primul rind, doamna Ostapciuc, in alocutiunea sa, referindu-se la seceta din anul acesta, a spus aproximativ urmatoarele: “Seceta, vasazica, a afectat nu numai agricultura, dar si alte ramuri ale economiei nationale.” Deci, eu nu sint de acord cu domnul Todoroglo ca ministrul agriculturii poate sa prezinte Parlamentului informare in toate problemele in cauza.

A doua. O consultatie pur juridica. Constitutia prevede relatiile Parlamentului cu Guvernul, si nu relatiile Parlamentului cu fel de fel de ministere. De aceea, eu nu inteleg de ce majoritatea parlamentara, care acopera politic Primul-ministru, nu vrea sa-l asculte pe Primul-ministru in plenul Parlamentului, dar nu numai la fractiune. Nu inteleg, pur si simplu, ca deputat, nu inteleg, ca fost judecator al Curtii Constitutionale tot nu inteleg.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine. Luat act.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Vizavi de raportul care urmeaza sa fie prezentat astazi in Parlamentul Republicii Moldova, eu vreau sa va spun ca, este o incercare de a substitui un document foarte important, care a fost semnat de catre 34 de deputati in ultima zi a sedintei din cadrul sesiunii de primavara – vara, cind, in conformitate cu prevederile legale, s-a cerut convocarea unei sesiuni extraordinare. Noi am vorbit atunci la microfonul nr.4, ca, de fapt, Biroul permanent a substituit vointa a 34 de deputati si a dispus aminarea discutarii in cadrul unei sedinte extraordinare si a plasat intr-o perioada urmatoare. Eu tin minte exact cum s-a spus, ca la inceputul lunii septembrie noi ne vom convoca si vom discuta foarte serios asupra fenomenului care se produce in Republica Moldova si anume seceta.

In acest sens, domnule Presedinte, eu nu vreau sa dau citire intregului document care a fost semnat de 34 de deputati, insa in acest document au fost stipulate norme foarte clare, in urma carora Guvernul trebuia sa vina sa prezinte raport, Guvernul, nu ministrul agriculturii. Eu nu vreau sa fiu in situatia in care sa sustin un deputat sau altul, insa acest document, din punctul meu de vedere, are valabilitate juridica si el trebuie  sa fie pus pe rol. Va rog, sa va sesizati si sa luati in calcul si acest lucru.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

Microfonul nr.2.

Rog pe scurt.

 

Domnul  Dmitri Todoroglo:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu sint nevoit sa iau pilda din actiunile domnului Bujor, din cauza ca mai frecvent decit dumnealui nu iese nimeni la microfon, referitor la comentari. Dar, totusi, noi vorbim despre situatia in agricultura. Orice document, daca este inregistrat in Parlament, are dreptul la luarea deciziei in Parlament in modul discutiei prevazut de Regulament. Aceasta eu nu vad nimic...

Si eu nu vad nimic impotriva la aceea ca, daca s-au acumulat atit de multe probleme in fata Primului-ministru, ca sa vina cu probleme concrete, dar nu asa, vorbim despre situatia in agricultura, neaparat trebuie sa faca informatie Prim-ministru. Guvernul da porunca ministrului responsabil in fata Guvernului si in tara pentru activitatea in aceasta ramura.

De aceea, ceea ce este inclus in ordinea de zi... daca colegii nu sint de acord, eu propun atunci, domnule Presedinte, sa punem la vot ce ascultam noi astazi: informatia sau raportul? Noi propunem sa fie ascultata informatia ministrului din cauza ca a trecut o luna, am luat decizii asupra modalitatii de subventionare in agricultura. A trecut perioada... totusi, sint unele schimbari, au venit aceste ajutoare care... atunci am vorbit, toata presa si toata populatia stie, nu este nici un secret. Si ascultam aceste probleme si dupa ascultare o sa fie divizionat si populatiei, si in societate.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco: 

Domnule Marian Lupu,

Eu credeam ca colegii nostri comunisti vor pleca din Parlament, din pacate, cu acelasi bujet in gura decit buget, dar vad ca pleaca si cu alte greseli. De aceea, va rog, sa-i spuneti doamnei Ostapciuc ca ceea ce doreste dumneaei se numeste nu informatie, ci informare. Si, in al doilea rind, as vrea ca, de asemenea, sa pronuntati si consoanele corect, nu mai rostiti AMaNa, dar rostiti AMeNe, nu rostiti PaNaLa, dar rostiti PeNeLe. Si terminati o data cu “primitul” deciziilor, invatati odata si odata: se adopta decizii, se adopta legi.

Va multumesc.

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu inteleg foarte bine ca Presedintele Parlamentului trebuie sa mai intermedieze anumite lucruri, dar eu cred ca aceste lucruri, desi au anumita categorie, daca aveti ceva sa va spuneti, o spuneti la direct.

Microfonul nr.4. Scurt.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Va multumesc foarte frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Fiecare om serios prezent in sala deosebeste notiunea de o simpla “nota informativa”, pe care noi o avem la mina, putem s-o citim fara prezenta ministrului sau a Prim-ministrului, si cu totul alt lucru, mult mai serios si mai responsabil, este prezentarea unui raport cu urmarile respective.

De aceea, eu ma bucur cind deputati din fractiunea majoritara numara de cite ori eu ies la microfonul nr.4, le recomand sa tina cont ca de fiecare data specific, subliniez, prezint o nota informativa, o informatie in numele fractiunii ca secretar al fractiunii sau imi expun opinia mea. In cazul de fata nu stiu de ce trebuiau sa urmeze doua comentarii ale comunistilor cind am spus simplu ca buna ziua: “Noi solicitam ca propunerea noastra cu privire la prezentarea raportului si anume de domnul Tarlev sa fie pusa la vot.”

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act.

 

Domnul  Leonid Bujor:

Dar, in general, le recomand sa rosteasca mai frecvent numele meu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Diacov,

Eu rog pe scurt.

Microfonul nr.4.

Ultima interventie.

 

Domnul  Dumitru Diacov:

Domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Noi, Fractiunea Partidului Democrat, am semnat aceasta cerere, aceasta declaratie la sfirsitul sesiunii trecute. Problema este ca Parlamentul are nevoie nu de o simpla constatare, de un raport ce se intimpla. Noi cunoastem nu mai rau decit ministrul agriculturii ce se intimpla in agricultura. Problema este ca,
intr-adevar, trebuie sa vina Primul ministru, trebuie sa vina Guvernul cu acea constatare de care noi stim, ceea ce nu stim noi, masurile pe care urmeaza sa le ia Guvernul ca sa redresezeze situatia in agricultura.

Nu este vorba de capriciile unui deputat sau ale altuia, este vorba de un complex al economiei nationale foarte important si, intr-adevar, Parlamentul este in necunostinta de cauza, ce masuri adopta Guvernul si ce poate sa faca Parlamentul ca situatia din agricultura, a producatorilor nostri sa se schimbe? Oamenii sint pe cale de a protesta. De aceea, noi trebuie sa facem un pas inainte. Nu va rusinati ca domnul Prim-ministru sa vina in Parlament. Erau timpuri cind domnul Prim-ministru venea in fiecare luna la tribuna. Ce inseamna chestia aceasta?

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, multumesc.

Stimati colegi,

V-am lasat putin sa mai consumati ceva din emotii. Cred ca la acest moment putem sa constatam ca discutiile pe marginea ordinii de zi pot fi considerate epuizate. Am luat act de solicitarile colegilor de a fi inscrisi pentru luari de cuvint sau declaratii la sfirsitul sedintei si spatiu de timp va fi oferit.

Din toate cele discutate am retinut o propunere pentru a fi supusa votului si anume cea de a fi invitat domnul Prim-ministru pentru  prezentarea subiectului nr. 5 de pe ordinea de zi si acest lucru il voi face, dar nu inainte ca sa va ofer unele informatii foarte scurte la subiectul nr.5.

Deci, avem hotarirea Biroului permanent, adoptata in unanimitate, ca urmare inclusiv a demersului unui grup de deputati din luna iulie anul curent. Conform acestei hotariri, adusa si la cunostinta plenului Parlamentului in ziua de 27 iulie, Guvernul va pregati un raport privind problemele, deci, consecintele secetei si va informa Parlamentul despre masurile intreprinse in acest sens.

Referitor la raport. Va atrag atentia ca, ca urmare a deciziei Biroului permanent din saptamina trecuta, a fost solicitat Guvernului acest raport informativ, ca el sa fie prezentat Parlamentului cel tirziu marti seara, deci, pe data de 2 octombrie. Si vreau sa va informez ca nimeni in Parlament nu a primit acest raport informativ mai devreme. El a fost prezentat si trebuie sa constatat cu regret cu o intirziere de peste o zi. El a fost prezentat astazi dimineata. Aceasta mentionez pentru ca sa aveti o claritate. Si sa nu credeti ca cineva a dispus de acest raport mai mult timp, iar cineva mai putin timp. Deci, eu cred ca luam act de acest lucru si vom atrage atentia Guvernului cind se face solicitarea de prezentare in termen a unui document, acest termen trebuie sa fie respectat.

Doi la mina. In cadrul sedintei Biroului permanent am stabilit ca vom solicita Guvernului sa desemneze persoana care o sa vina sa prezinte aceasta informatie in plenul Parlamentului. Aceasta a fost decizia Executivului, a fost desemnat Ministerul Agriculturii. Luam act de acest lucru. Aceasta decizie ii apartine.

Stimati colegi,

Supun votului propunerea evocata de la microfonul nr.4: cine este pentru a invita pentru prezentarea subiectului nr.5 de pe ordinea de zi a sedintei plenului de astazi pe domnul Prim-ministru al Republicii Moldova, rog votul dumneavoastra. Rog sa-mi fie anuntate rezultatele.

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 0.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sectorul nr.2, sectorul nr.3 respectiv.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.2 – 8.

Sectorul nr.3 – 19.

 

Domnul  Marian Lupu:

27 de voturi in favoarea acestei propuneri, care, conchid, nu este sustinuta de plenul Parlamentului. Raportul urmeaza a fi prezentat de catre persoana desemnata de Guvern.

Stimatii mei colegi,

In acelasi context, supun votului aprobarea pe ansamblu a ordinii de zi a plenului Parlamentului pentru perioada 4 – 12 octombrie. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Ordinea de zi este aprobata.

Inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, traditional, precum procedam noi in aceste cazuri, in sala plenului va anunt ca avem un numar impunator dintre colegii nostri care si-au sarbatorit ziua  de nastere in perioada premergatoare sedintei de astazi a plenului Parlamentului. Este o lista lunga si eu va propun sa-mi permiteti sa dau citire acestei liste si la sfirsit sa-i omagiem pe colegii nostri cu aplauzele dumneavoastra.

Deci, lista este urmatoarea: omagiatii nostri in perioada anterioara domnul Anton Miron, domnul Mihail Mocan, domnul Ghenadi Bulgacov, doamna Serafima  Borgan, domnul Arcadi Pasecinic, domnul Ion Plesca, domnul Vladimir Panfilov, doamna Valentina Buliga, domnul Sergiu Sococol, domnul Vasile Bodisteanu, domnul Alexandru Lipcan, doamna Lora Grosu, doamna Valentina Stratan, domnul Vlad Cubreacov, doamna Ludmila Borgula, domnul Vladimir Eremciuc, domnul Vladimir Braga. Si astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru domnul Iurie Bolboceanu. Sa-i felicitam pe colegii nostri. (Aplauze.)

Continuam. Proiectul de Hotarire nr.3393 privind demisia unui deputat in Parlament.

Rog comisia.

 

Domnul  Vladimir Turcan:

Onorat Parlament,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a examinat cererea deputatului Ion Ciontoloi, ales din partea “Aliantei «Moldova Noastra»” privind demisia din functia de deputat in Parlament si constata urmatoarele. Domnul deputat, prin decizia consiliului raional Causeni din 5 iulie 2007, a fost ales in functia de Presedinte al raionului Causeni. Conform articolului 69 alineatul (2) din Constitutia Republicii Moldova si articolelor 2, 6, 7 si 30 din Legea despre statutul deputatului in Parlament, se prevede: calitatea de deputat in Parlament poate inceta in mai multe cazuri, inclusiv in cazul demisiei. In caz de demisie a deputatului in Parlament, dumnealui intervine, deci, in cazul demisiei deputatului intervine vacanta mandatului de deputat.

Cererea de demisie se prezinta Presedintelui Parlamentului. Prin hotarirea sa, Legislativul va lua act de cerere si va declara mandatul vacant. Totodata, aducem la cunostinta ca domnul Ion Ciontoloi, prin demersul din 7 august 2007, informeaza ca in actele de stare civila a fost schimbat prenumele sau “Ivan” cu “Ion”, fapt de care s-a tinut cont la elaborarea proiectului de hotarire. Avind in vedere cele relatate, comisia a ajuns la concluzia ca cererea domnului deputat Ion Ciontoloi se incadreaza in prevederile legale si propune Legislativului semnarea si adoptarea proiectului de hotarire respectiv, care este anexa la prezentul raport.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr. 4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Poate mai mult ca o precizare, cum a sunat acolo: “ales din partea “Aliantei «Moldova Noastra»”. A fost Blocul Electoral “Moldova Democrata”, adica toti noi am fost alesi. A fost ales pe liste. O precizare, eu n-am nimic impotriva.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule presedinte al comisiei?

 

Domnul  Vladimir Turcan:

In orice caz, locul vacant apartine Fractiunii “Alianta «Moldova Noastra»”. O precizare.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari?  Nu sint.

Domnule presedinte al comisiei,

Va multumesc.

Stimati colegi,

In conditiile raportului prezentat de catre comisia sesizata in fond vom supune votului aprobarea proiectului de Hotarire a Parlamentului nr.3393. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Hotarire nr.3393 este aprobat.

Proiectul de Lege nr.3173 pentru completarea anexei la Legea cu privire la scutirea de taxa vamala a unor marfuri importate de catre organizatiile din sfera stiintei si inovarii.

Guvernul, domnul Furdui, va rog.

 

Domnul Teodor Furdui – prim-vicepresedinte al Academiei de Stiinte a
                                                         Moldovei:

Mult stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Mult stimati deputati,

Academia de Stiinte va roaga sa acceptati proiectul de Lege pentru completarea anexei la Legea nr.115-XVI din 18 mai 2006 cu privire la scutirea de taxa vamala a unui echipament importat de catre organizatia din sfera stiintei si inovarii. In anul 2006 Fundatia americana “CRDF” a anuntat pentru institutiile din sfera stiintei si inovarii un concurs privind procurarea echipamentului performant pentru a imbunatati infrastructura stiintifica a institutiilor noastre.

In urma acestui concurs, au fost recunoscute invingatoare patru proiecte prezentate de catre Academia de Stiinte. Suma pentru fiecare proiect constituie cite 1 milion de lei fiecare. In conformitate cu acordurile de cooperare cu aceasta fundatie si conditiile concursului, Academia de Stiinte trebuie sa aloce aceeasi suma din contul bugetului de stat, adica cheltuielile pentru doua proiecte trebuie sa fie achitate de catre Academie.

Unul dintre aceste proiecte este proiectul de procurare a echipamentului stiintific, destinat pentru efectuarea cercetarilor fundamentale si aplicative in scopul perfectionarii metodelor si testarii, diagnosticarii efectelor bacteriene si protozoice cu  impact asupra omului, in acelasi rind si a gripei aviare, precum si a efectuarii cercetarilor in domeniul biologiei moleculare. Este vorba despre un microscop si alte componente care sint suplimentare pentru a utiliza acest microscop. Atit.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule vicepresedinte al Academiei.

Stimati colegi,

Aveti intrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr. 4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Am analizat foarte atent tabelul de divergente la proiectul de lege de catre ministere. Ministerul Sanatatii a propus sa excludeti ceea ce tine de sanatatea umana, caci tine de domeniul Ministerului  Sanatatii. Academia de Stiinte nu a acceptat acest fapt si aduce ca argument ca proiectul prevede crearea unui centru de cercetare si utilizare comuna a utilajului. As vrea sa va intreb despre ce centru este vorba, caci nu este nimic in acest proiect pe care il prezentati.

 

Domnul Teodor Furdui:

Va multumesc pentru intrebare.

Este vorba ca, gratie acestui echipament, Institutul de Zoologie va efectua cercetari asupra animalelor care pot servi ca surse de infectie a omului, adica nu este vorba ca va efectua cercetari asupra omului, dar asupra animalelor. Si am mentionat, in primul rind, asupra gripei aviare.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am inteles, domnule Furdui. Nu-mi este clara crearea acestui centru. Este vorba despre crearea unei structuri noi.

 

Domnul Teodor Furdui:

Nu. Scuzati va rog, e vorba despre crearea unui laborator in cadrul Institutului de Zoologie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu citesc ce este scris aici. Acum v-as intreba altceva. Cind ati luat decizia de a procura aceste... adica, sa nu va duc departe, in nota informativa este scris ca decizia este din decembrie 2006. Ati mai corectat-o in martie 2007. De ce ati ajuns... in acest rastim am avut modificari la bugetul de stat. Este si domnul ministru al finantelor aici. De ce s-a asteptat si se vine acum, in octombrie, atunci cind uite-uite vom accepta acea lista pentru anul viitor de scutire de taxe pentru stiinta si inovare?

 

Domnul Teodor Furdui:

Anul trecut a fost anuntat concursul, fiindca impreuna cu Fundatia CDRF a fost si rezultatul expertizei. Expertiza a fost realizata nu numai la noi, dar si dupa hotare si aceasta, in mare masura, s-a retinut in timp.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Este vorba de...

 

Domnul Teodor Furdui:

Dar sursele au fost planificate clar la inceputul anului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am inteles. Este vorba de diminuarea venitului in bugetul de stat de
59,5 mii de lei. Cu ce va fi si cum va fi acoperita aceasta diminuare?

 

Domnul Teodor Furdui:

Scuzati, va rog, n-am inteles intrebarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Ati venit cu proiectul sa va scutim de taxa vamala la importul unor utilaje. Aceasta operatie va diminua venitul la bugetul de stat cu 59,5 mii de lei, vad din nota dumneavoastra informativa. Noi nu putem afecta bugetul de stat, pina nu gasim o sursa de acoperire. Care va fi aceasta sursa de acoperire a acestei sume? Dar el a venit sa prezinte…

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Sa purcedem in felul urmator.

Domnul Furdui...

 

Domnul Teodor Furdui:

Este o intrebare care nu are raspuns din partea mea.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Furdui,

Eu va rog doar o singura clipa. Aceasta operatiune, sa-i spunem asa, sau aceasta pierdere la buget este una destul de conventionala, fiindca sint mai mult ca sigur ca la calculul veniturilor  la buget la acel moment nici nu se presupunea efectuarea acestei operatiuni de import,  cu atit mai mult decit atit ca pe atunci noi nici nu am adoptat cu dumneavoastra legea respectiva, care presupune acordare de asemenea facilitati.

Adica este o pierdere conventionala, fiindca planificarea bugetara, de fapt, se face in baza tenderelor si operatiunilor stabile care sint. Ma opresc aici in explicatii. Deci, nicidecum nu inseamna ca aceste pierderi se vor realiza sau se vor inregistra  cu adevarat, dar ei au fost obligati sa se refere conform, probabil, cererilor la proiectele de acte normative. Am putea sa presupun cu dumneavoastra, stimata colega, ca aceste pierderi se acopera din surplusurile de acumulari la pozitiile taxe vamale si alte taxe, care se inregistreaza pe parcursul anului.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Noi trebuie sa clarificam, ca sa fie si doi lei. Este legea care spune ca trebuie sa stim cu ce se acopera.

 

Domnul  Marian Lupu:

De acord.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si de aceasta am si pus intrebarea.

Multumesc pentru raspuns.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, cu multa placere. Am incercat sa clarificam situatia.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Domnule Presedinte, 

Mai mult o observatie decit o intrebare. Nu este corect din punct de vedere legitim si nici etic in acest caz ca o alta persoana decit membru de Guvern sa prezinte proiectul de lege. Dati sa-l scutim pe domnul Furdui de suplimentare emotii in cazul respectiv. La urma urmei, este domnul Esanu, care reprezinta Guvernul in Parlament.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Luat act. Alte intrebari?

Domnule Furdui,

Eu va multumesc.

 

Domnul Teodor Furdui:

Multumesc mult.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si rog comisia pentru prezentarea raportului.

 

Domnul Vladimir Dragomir:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Vicepresedintele Academiei de Stiinte domnul Furdui s-a expus destul de detaliat si convingator asupra esentei si necesitatii de a accepta proiectul de Lege cu nr.3173. Ramine doar sa adaugim la aceea ca costul sau suma de scutire de taxa vamala este nu atit de mare, deoarece s-a ridicat intrebarea, este de 59 mii de lei. Dar echipamentul care va fi adus in tara este foarte necesar si foarte performant. Totodata, asi vrea sa fac o precizare.

In tabel echipamentul este in limba de stat, adica in limba moldoveneasca, mobilier de laborator este indicat un complet, dar in varianta rusa sint patru. Deci, corect este unu, un complet. Ca sa avem in vedere lucrul acesta. Toate comisiile parlamentare au prezentat avizele, toate accepta acest proiect de lege. Desi, pornind de la acesta, din materialul informat, Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret si mijloace de informare in masa roaga ca noi sa acceptam acest proiect in prima lectura si, daca nu vor fi obiectii, si in lectura a doua.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si eu va multumesc.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie?

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Am si eu citeva intrebari pentru comisie.

Domnul  Marian Lupu:

Da, va rog.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Am citit atent raportul. Si aici scrie ca avizele prezentate ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice sint pozitive.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Da.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Luam pe rind. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati –  “spre examinare si adoptare”. Adica se pune semn de intrebare. Comisia pentru politica economica, buget si finante – cu o conditie foarte importanta.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Doamna colega,

Este o comisie care...

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dati-mi voie sa vorbesc.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Imi dati voie si eu sa va raspund dinainte, fiindca eu inteleg.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, caci eu nu am terminat de pus intrebarea si respectati.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Matale ai vazut vreo comisie ca a respins sau nu?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si respectati...

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Sa vorbim pe rind.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Toate comisiile au acceptat.

 

Domnul  Marian Lupu:

Pe rind.

 

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Discutia si aprobarea.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Eu va spun. Nu-i drept.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Dragomir,

O clipa doar. Ce spune comisia? Faceti, va rog, referinta.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Da, eu va spun: fiecare comisie: comisia spune ca toate sint pozitive.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Corect.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Avizele comisiilor permanente si ale Directiei juridice prezentate pe marginea acestui proiect sint pozitive. Si eu va spun: fiecare comisie. Comisia pentru drepturile omului – “spre dezbatere in Parlament”. Aceasta nu inseamna ca este aviz pozitiv. Comisia pentru administratia publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului – “examinare de catre Parlament”. Comisia juridica, pentru numiri si imunitati – “examinare si adoptare”.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Doamna Cusnir,

Ce facem noi astazi?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Comisia pentru politica externa si Integrare Europeana – “discutie si adoptare”. Pai, aceasta nu inseamna ca este aviz pozitiv. Aviz pozitiv – cind toti sint de acord. Am venit si am votat.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Atunci, eu va intreb: cine a respins acest proiect? Spuneti vreo comisie.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Dar nici nu este pozitiv.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine, ne-am clarificat. Continuam.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Stati ca m-ati...

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Domnule Presedinte,

Va rog sa puneti la vot.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimata colega,

Mai aveti intrebari pentru comisie?

 

Doamna Valentina Cusnir:

Nu, multumesc. De asa raspunsuri nu mai am nevoie, sa mai dau intrebari...

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul  Vladimir  Dragomir:

Dar si de asa intrebari prostesti tot nu am nevoie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimatii mei colegi,

Eu rog foarte mult un lucru. Acusi, stati putin, nu va aruncati asa de mult.

Domnule Dragomir,

Eu va multumesc, luati loc. O sa va ofer cuvintul.

Eu va rog un lucru. Discutiile in Parlament trebuie sa arate ca sint discutii diferite decit cele care se poarta la piata. Este o mare rugaminte pentru noi toti. Fiindca o competitie politica nu inseamna neaparat un lexic, care nu ar fi adecvat pentru discutiile care se produc in sala  Parlamentului. Adresez aceasta rugaminte si nu este prima oara cind o fac. Sa luam ca o norma generala acest lucru, fiindca, de altfel, s-a vorbit de la aceasta tribuna astazi dimineata despre credibilitate, despre imaginea Parlamentului in societate. S-o pastram, sa dam dovada ca este o imagine distinsa si pe care o merita organul legislativ.

Microfonul nr.4. 

 

Doamna Valentina Cusnir:

Microfonul functioneaza? Spre deosebire de domnul Dragomir, am lucrat foarte bine cu proiectul, am vazut ceea ce nici nu a spus domnul Dragomir, ce a spus Comisia pentru politica economica, buget si finante, care a pus o conditie foarte precisa in avizul sau. Si trebuie sa lucram normal si sa nu... domnul Dragomir sa aprecieze.

Nici nu mi-a permis sa pun intrebarea la inceput, caci m-a intrerupt. Si va rog sa luati masuri cu insultarile care nu sint pentru prima data si din partea domnului Stoicov.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Si altor deputati din fractiunea majoritara. Am venit sa lucram, sa nu ne insultam.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine, stimata colega.

Stimati colegi,

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3173. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3173 este aprobat.

Comisia, in raportul sau, propune plenului Parlamentului si optiunea adoptarii in lectura a doua. Tineti bine minte ca am convenit daca toate grupurile parlamentare sustin aceasta propunere, atunci purcedem pentru lectura a doua.

Sint obiectii la propunerea comisiei? Nu sint. Lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc, domnule Presedinte.

In raportul comisiei este scris in prima lectura spre adoptare. Este o inventie a domnului Dragomir de lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Cel putin, aceasta propunere a fost evocata oficial de la tribuna centrala. Plenul Parlamentului a acceptat sa purcedem la lectura a doua. Propuneri pentru lectura a doua? Nu sint.

Stimati colegi,

Cine este pentru adoptarea in lectura a doua, in conditiile raportului comisiei respective, a proiectului nr.3173, rog sa voteze si rog rezultatele.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 29.

Sectorul nr.2 – 32.

Sectorul nr.3 – 13.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va multumesc.

74 de voturi “pro”. Impotriva? Vad eu un vot, sectorul nr.3. Deci, 74 “pro” si un vot impotriva.

In conditiile acestui rezultat, proiectul de Lege nr.3173 este adoptat in lectura a doua.

Proiectul de Lege nr.3067 privind ratificarea Conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale. Guvernul.

Domnul Pop, va rog.

 

Domnul Mihail Pop – ministrul finantelor:

Domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit si pe capital este incheiata in baza proiectului international elaborat de Organizatia de Colaborare si Dezvoltare Economica ECD.

Conventia nominalizata este un tratat specific care reglementeaza impozitarea veniturilor persoanelor fizice si juridice rezidente ale ambelor state si are ca scop urmatoarele obiective fiscale: evitarea dublei impuneri; prevenirea evaziunii fiscale; distribuirea drepturilor impunerii fiscale intre statele contractante; eliminarea discriminarii fiscale sub orice forma.

De asemenea, Conventia, se incheie in scopul atragerii investitiilor straine, acordarii de asistenta rezidentilor sai in amplasarea investitiilor peste hotare, precum si pentru solutionarea diferendelor fiscale.

Conform prevederilor acestei Conventii impozitarea se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei fiscale a fiecarui stat, iar Conventia nominalizata acorda dreptul la impozitare in unul dintre state, dupa locul de rezidenta sau la sursa de plata.

In cazul dividendelor, dobinzilor si royalty, Conventia limiteaza cotele de impozitare la sursa de plata dupa cum urmeaza. Dividendele 5 la suta din suma bruta a dividendelor, daca proprietarul beneficiar detine cel putin 20 la suta din capitalul societatii ... de dividende si 10% din suma bruta a dividendelor din toate cazurile. Dobinzi, 5% din suma bruta a dobinzilor royalty, 5% din suma bruta a royalty.

Onorat Parlament,

Dat fiind faptul ca ratificarea acestei Conventii va avea consecinte benefice in diverse domenii ale colaborarii moldo-luxemburgheze si va servi drept baza a dezvoltarii mai eficiente a sectorului financiar si fiscal, solicit sustinerea domniilor voastre in ratificarea Conventiei nominalizate.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc si eu, domnule ministru.

Stimati colegi,

Intrebari pentru domnul Pop? Nu sint.

Va multumesc.

Rog comisia.

 

 

Domnul Grigore Petrenco:

Stimati colegi,

Comisia pentru politica externa si integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Conventia dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital se incadreaza in categoria tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.

Conventia a fost semnata la 11 iulie 2007 la Chisinau in scopul crearii intre statele contractante a unui sistem de impunere fiscala nediscriminatoriu, indreptat spre evitarea dublei impuneri, prevenirea evaziunii fiscale si distribuirea echitabila a drepturilor impunerii fiscale.

Comisiile permanente ale Parlamentului si Directia juridica a Aparatului Parlamentului au prezentat avize pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Conventiei.

Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune a substitui in articolul 2 al proiectului de lege sintagma “Ministerul Finantelor” cu sintagma “Guvernul”.

Totodata, propunem a exclude din textul acestuia sintagma “intocmite la Chisinau al 11 iulie 2007”. Luind in considerare cele expuse, comisia propune a adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Conventiei mentionate in prima lectura si daca nu sint obiectii – si in lectura a doua.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc.

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc, domnule Petrenco.

Stimati colegi,

Prima lectura, proiectul de Lege nr.3077, 67, ma iertati. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul este aprobat.

Fractiunile, lectura a doua, se accepta? Se accepta. Lectura a doua, proiectul de Lege nr.3067. In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, cine este pentru adoptarea in a doua lectura a acestui proiect, rog sa voteze si rezultatele acestuia.

 

Numaratorii:

Sectorul nr.1 – 28.

Sectorul nr.2 – 30.

Sectorul nr.3 – 14.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

72 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.

Proiectul de Lege nr.3067 este adoptat in lectura a doua.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

Proiectul de Lege nr.3013 cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali.

Guvernul.

 

Domnul Pavel Buceatchi – viceministru al dezvoltarii informationale:

Mult stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Proiectul de Lege cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali a fost elaborat de catre Ministerul Dezvoltarii Informationale intru executarea programului legislativ pentru anii 2005 – 2009, aprobat prin Hotarirea Parlamentului nr.300 din 2005 si Hotarirea Guvernului nr.81 din 2006 privind indeplinirea programului legislativ mentionat.

Acest proiect de Lege corespunde cerintelor reformei regulatorii si urmeaza sa inlocuiasca actuala Lege cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor.

Proiectul de lege prevede o procedura de inregistrare si iradiere din Registrul de stat cu mult mai simplificata decit ceea ce exista, care se exprima prin urmatoarele masuri:

1) termenul de inregistrare se reduce de la 15 zile la 5 zile;

2) numarul documentelor pentru inregistrare se micsoreaza de la 6 la 4;

3) stipularea expresa si exhaustiva in lege, fara trimitere la alte acte normative, listei de acte necesare inregistrarii de stat;

4) interzicerea solicitarii de la antreprenori a documentelor necesare inregistrarii obtinute de la alte autoritati publice, informatia respectiva urmind a fi prezentata, la solicitarea organului inregistrarii de stat, in regim on-line dupa principiul aprobarii tacite, potrivit prevederilor articolului 11 din Legea nr.235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator;

5) proiectul prevede posibilitatea depunerii actelor pentru inregistrarea de stat in varianta electronica in conditiile Legii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala;

6) pentru a mentine Registrul de stat in actualizare permanenta si pentru a avea o evidenta cit mai completa a persoanelor juridice, indeosebi a intreprinderilor inactive, pasive, in proiect se prevede ca persoana juridica care de la inregistrare a activat, insa ulterior, in decurs de 12 luni, nu a prezentat darile de seama fiscale, va fi trecuta in Registrul de stat la compartimentul “pasive”;

7) proiectul de lege contine prevederi dedicate radierii din oficiu a persoanei juridice din Registrul de stat, procedura prevazuta in legislatie ce reflecta procedura radierii simplificate a persoanelor juridice care, de la momentul inregistrarii de stat, nici nu a inceput a activa, in decurs de 12 luni nu a prezentat darile de seama fiscale si nu a efectuat operatii bancare;

8) proiectul prevede reducerea actelor necesare radierii de la 8 la 2;

9) sfera de aplicare a proiectului de lege se va extinde si asupra inregistrarii intreprinzatorilor individuali, care, conform articolului 26 din Codul civil al Republicii Moldova, au dreptul sa practice activitatea de intreprinzator fara a constitui o persoana juridica, compartiment care este o inovatie, care lipseste in actuala Lege cu privire la inregistrarea de stat a intreprinzatorilor si organizatiilor.

Reglementarea procedurii de inregistrare si radiere a intreprinzatorilor individuali din Registrul de stat va fi astfel simplificata la maximum, efectuindu-se doar in baza cererii persoanei.

Proiectul de lege este elaborat in corelatie cu standardele Uniunii Europene in domeniul inregistrarii stipulate in prima directiva a Consiliului Comunitatilor Europene, a fost coordonat cu ministerele si alte autoritati publice interesate, grupul de lucru pentru reglementarea activitatii de intreprinzator si supuse expertizei coruptibilitatii, ale caror obiectii si recomandari au fost luate in consideratie.

In cadrul prezentarii proiectului de lege in comisiile parlamentare au fost propuse un sir de modificari, care, practic, toate au fost acceptate si vor fi introduse in proiectul de lege prezentat catre lectura a doua in Parlament. Tinind cont de cele mentionate, rog sa sustineti proiectul prezentat.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Da, va multumesc si eu.

Stimati colegi,

Itrebari pentru domnul raportor?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Da, domnule Presedinte,

O scurta intrebare.

Domnule ministru,

Noi, fractiunea noastra, in orice caz, salutam tendintele de modernizare a legislatiei in ceea ce priveste activitatea intreprinzatorilor si mai ales procedura de simplificare a inregistrarii.

Dar am o scurta intrebare: nu inseamna aceasta ca peste vreo citva timp toate intreprinderile si toate persoanele juridice vor fi pusi in situatia sa se reinregistreze?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Nu, absolut.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Nu.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

Domnul Alexandru Oleinic:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

In tara, la momentul actual se aplica citeva sisteme de reinregistrare a persoanele juridice. De exemplu, partidele politice, ONG, avocatii, notarii, Ministerul Justitiei, gospodariile taranesti, administratia publica locala, mai avem acolo detinatorii de patente, inspectoratele fiscale. Care va fi soarta lor mai departe, dupa implementarea legii mentionate?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Practic, noi ne referim la acele care sint inregistrate de catre Camera Inregistrarii de Stat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Mai bine zis si partidele politice tot vor fi inregistrate de catre Camera Inregistrarii de Stat?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Aceasta ramine in cadrul Ministerului Justitiei.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Poftim?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

In cadrul Ministerului Justitiei...

 

Domnul Marian Lupu:

Dumnealui spune ca aceste norme se refera doar la acei care sint.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

La activitatea Camerei Inregistrarii de Stat

 

Domnul Marian Lupu:

Care sint inregistrati la Camera Inregistrarii de Stat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Dar organizatiile nonguvernamentale care tot sint destul de.

 

Domnul Marian Lupu:

Ei sint la Ministerul Justitiei si este alta legislatie.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule Presedinte,

E bine. Dar ar fi bine ca si raportorul sa confirme aceasta, stiti, chestia acesta tot e interesanta.

Domnul Marian Lupu:

Domnule raportor,

Confirmati va rog.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da, a doua intrebare care tine de costurile acestei legi. Totusi, aceasta este, pina la urma, o lege buna, sint niste notiuni destul de benefice pentru agentii economici. Dar, totusi, daca e continuare, care vor fi costurile implementarii?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Conform estimarilor, practic, noi nu apelam la ajutorul din contul bugetului de stat.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Da. Inca o intrebare, stimate domnule raportor, ce tine de articolul 4 – plata pentru inregistrarea de stat si furnizarea informatiei. Dupa cum tin eu minte, in legea precedenta, informatia era publica si furnizarea se efectua prin contraplata, dar nu prin intermediul unui regulament intern.

Acum dumneavoastra introduceti notiunea aceasta de informatie din Registrul de stat, care se va prezenta gratuit numai autoritatilor publice, restul – prin contraplata. Ori credeti ca informatia ce tine de fondatorii, actionarii intreprinderilor e necesar sa fie inchisa?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Nu, ea e publica, e deschisa, dar aceste servicii vor fi reglementate de regulament si preturile vor fi indicate in acest regulament.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, pina la urma, noi cunoastem destul de bine care sint efectele de la inchiderea unui atare fel de informatie. Nu credeti ca e mai bine ca aceasta informatie sa fie publica, sa fie in pagina web a ministerului concret, unde sa poata avea acces fiecare, de a vedea cine este fondatorul, care, cit de mare este increderea in intreprindere s.a.m.d.

N-ar elimina unele componente de coruptie pe care le avem noi astazi in societate?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Nu, informatia aceasta e publica, e deschisa. Unicul lucru – pentru a asigura activitatea Camerei Inregistrarii de Stat aceste resurse financiare anume sint folosite pentru asigurarea activitatii Camerei.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Domnule raportor,

Eu cred ca statul are menirea de a crea conditii ca sa dezvolte antreprenoriatul. Chiar si inregistrarea intreprinderilor ar fi bine ca sa fie gratuita, daca noi vrem sa marim numarul agentilor economici si care sa conduca la dezvoltarea economiei.

Asa, ca o intrebare. Nu aveti intimplator o cifra, cit a acumulat Camera pe parcursul anilor 2005 si 2006 surse din urma inregistrarilor agentilor economici? Ca o cifra asa.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

(Nu se desluseste.)

 

Domnul Marian Lupu:

Da.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Este domnul Seremet, mai ales ca noi aceasta intrebare am discutat-o la comisie.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1, daca aveti o cifra, cel putin orientativa.

 

Domnul Andrei Seremet – vicepresedinte al  Camerei Inregistrarii de Stat:

Stimate domnule deputat,

In ceea ce priveste taxele de inregistrare si cuantumul si in prezent vreau sa va informez ca taxele sint stabilite nu de regulamentul intern, ci prin Hotarirea de Guvern nr.926 din anul 2002. Acesta e un moment.

Deci, daca sa vorbim de taxele de inregistrare, de sumele in ceea ce priveste bugetul Camerei, el este anual aprobat de Parlament, fiindca cuantumul si planul financiar pe anul respectiv se cuprinde in compartimentul financiar al Ministerului Dezvoltarii Informationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Cheltuielile. Eu vorbesc de acumulari.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Dati o cifra.

 

Domnul Andrei Seremet:

Este vorba de 14 milioane pe anul 2005.

 

Domnul Marian Lupu:

Aceasta-i cifra.

 

Domnul Alexandru Oleinic:

Bine, in orice caz, la mine informatia e putin altfel. Cred ca ne intilnim suplimentar si la aceasta tema.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Pentru lectura a doua.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule raportor,

Eu as vrea sa ma refer la articolul 12 alineatele (1) si (2), unde se vorbeste despre filiale si reprezentante.

Nu credeti  dumneavoastra ca nu e corect trimiterea la o alta lege in ceea ce priveste inregistrarea filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice?

Noi discutam astazi o lege noua, care tine de inregistrare, ea se numeste in felul urmator: “Lege cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali”. Deci, cred ca ar fi bine sa nu facem trimitere la aceasta lege, dar sa luam acel articol din legea aceea si sa-l introducem aici, poate pentru lectura a doua, si sa fie tot intr-o lege. Fiindca n-o sa schimbam legea in fiecare trimestru. Acesta e un moment.

Si al doilea moment. Totusi trebuie sa tinem cont de un lucru. 75 la suta din agentii economici sint concentrati in Chisinau, inca 13% – in Balti si restul – in celelalte localitati. Sint localitati unde nu este nici un agent economic in afara de
2 lideri si o dugheana sau, sa numim asa, un bar, mai mult nu este nimic.

Daca nu vom intreprinde ceva, eu ma refer in continuare la ceea ce a spus colegul Alexandru Oleinic, daca nu vom intreprinde niste masuri serioase in ceea ce priveste facilitarea inregistrarii si initierea unor afaceri, noi nu vom avea agenti economici in localitatile rurale. De sine statator nu se vor inregistra.

De aceea, cred ca ar trebui poate pentru viitor, nu acum, sa ne gindim pentru lectura a doua. Localitatile rurale, inregistrarea agentilor economici – gratuit.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Domnule raportor,

Ma intereseaza, in primul rind, daca puteti sa-mi raspundeti, cite intreprinderi sau cite persoane juridice inregistrate sint care, de exemplu, in decurs de 12 luni, cum prevede articolul 25, nu au prezentat dari de seama fiscale care, din cite stiu, se prezinta o data in trimestru. Daca aveti aceasta cifra.

Ma intereseaza de ce, pentru ca aici este prevazut ca aceste persoane juridice, care, in decurs 12 luni, nu sint inregistrate, se considera ca si-au incheiat activitatea.

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Noi insisi cunoastem foarte bine ca exista persoane juridice inregistrate care depuneau, pur si simplu, dari de seama fiscale absolut goale, pur si simplu, depuneau o data in trei luni. Si atunci rezulta... dar faceau acest lucru, pentru ca, in caz contrar, trebuiau sa plateasca penalitati, atunci cind veneau cu intirziere.

Si acum rezulta, asa cum prevedeti dumneavoastra, ca acei care 12 luni nu au facut nimic sint favorizati pentru ca si-au incheiat activitatea foarte simplu. Spre deosebire de acei care au dat dari de seama goale, adica, pur si simplu, cu semnatura, fara nici un fel de date acolo, acestia nu ar intra in aceasta categorie. Este adevarat sau nu?           

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Da. Deci, noi avem urmatoarele cifre: in 2004 – 14; in 2005 – 81; in
2006 – ...

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Inca o data, se aude rau,  mai tare.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Cifrele: in 2004 – 14; in 2005 – 81; 2006 – 170; 2007 – 233, in total avem 498 asemenea intreprinderi.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Si o alta statistica a acelora care au prezentat, dar prezinta, de fapt, dari de seama goale, neavind nici un fel de bani pe contul bancar, dar o data la trei luni merg, pur si simplu, ani la rind si depun aceste dari de seama fiscale.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

De acestia nu am.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Nu aveti o asemenea statistica.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Eu va voi prezenta.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Eu va solicit sa o faceti. Si poate sa va ginditi conceptual pentru lectura a doua, ca sa introduceti si acesti agenti economici, fiindca nu exista o mare diferenta intre acei care au respectat legea, dar nu au prezentat nimic, si acei care nu au respectat legea si acum ar fi favorizati.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

Domnul Vladimir Filat:

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Desigur, proiectul respectiv de lege este unul foarte important, cunoscind care sint obstacolele in calea celor care numai se gindesc sa inceapa o activitate de antreprenoriat in Republica Moldova. Insa, revenim la ideile pe care le-ati invocat prin prezentarea proiectului respectiv de lege. Uitati-va, pe parcursul legii apare notiunea de cum ar fi “autorizatie” s.a.m.d., care urmeaza sa fie eliberata in mod electronic.

Stimate domnule viceministru,

Eu cred ca pentru lectura a doua trebuie sa avem in vedere un lucru, acea semnatura digitala sau despre care noi tot vorbim ca urma sa fie instituita, eu nu cred ca, o data cu adoptarea legii respective, va fi posibil sa fie utilizata pe intreg teritoriul tarii. Si aici trebuie sa lasam posibilitatea macar pentru perioada de tranzitie ca sa se poata elibera autorizatii si in alt format, cum ar fi format in scris sau cum se practica. Este un lucru asupra caruia insist si pentru stenograma: in cadrul dezbaterilor pentru lectura a doua sa se ia in vedere. 

Momentul numarul doi: articolul 8 alineatul (6). Noi tot vorbeam in Parlament ca trebuie sa simplificam procedurile de inregistrare si procedurile in urma carora cetatenii trebuie sa acumuleze un sir de permisiuni s.a.m.d. Si daca citim atent cum este stipulat acest alineat (6), vedem ca nu prea raspunde dorintei noastre de a simplifica. Organul inregistrarii de stat nu este in drept sa refuze primirea cererii de inregistrare sau sa solicite reprezentarea altor acte decit celor prevazute de legislatie. Si aici iarasi pentru lectura a doua: sa instituim exact in lege acele cerinte care urmeaza sa le indeplineasca doritorul.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Propunerea mea este: poate, intr-adevar, este discutie de lectura a doua. Dar ca sa nu revenim, ca sa fie stipulat clar ca acele documente prevazute de prezenta lege, ca noi, prin legea respectiva, sa prezentam exact actele necesare pentru inregistrare. Sa nu alergam iarasi, hotariri de Guvern, ordine ale ministerelor s.a.m.d. Si atunci noi, cu adevarat, vom simplifica aceasta procedura.

Un lucru  foarte important, de altfel, asupra caruia se insista, este vorba de o notiune de felul acesta: “persoana juridica autohtona”. Va rog frumos, in legislatie noi sa folosim, totusi, notiuni de comun acord acceptate si care au caracter juridic, dar nu... a lansat cineva o idee de “producator autohton” si noi insistam deja sase ani de zile asupra ideii respective.

Si inca doua lucruri vreau sa mentionez. La articolul 11, alineatul (2) si alineatul (3) ar trebui inversate, fiindca intii persoana juridica se considera  inregistrata la data adoptarii deciziei de inregistrare, dupa aceea persoanei juridice inregistrate i se atribuie un numar de identificare. Este pentru lectura a doua si, de asemenea, pentru a clarifica. In rest, din punctul meu de vedere legea este bine ajustata cu observatiile respective si speram ca ea va imbunatati conditiile celor care au nevoie de asemenea act legislativ.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Da, microfonul nr.4 in continuare.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule viceministru,

Proiectul propus de dumneavoastra este un proiect destul de bun, decit in aceasta vom veni cu amendamente si propuneri pentru lectura a doua. Si acum vreau sa va dau o simpla intrebare. Spuneti, va rog, dupa implementarea legii veti schimba cumva formularele de inregistrare a organelor juridice?

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Nu.

 

Domnul Marcel Raducan:

Nu va fi.

 

Domnul Pavel Buceatchi:

Nu. Cu atit mai mult, caci noi tot mai activ ne straduim sa implementam tehnologii informationale in regim on-line.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, formularele vor ramine aceleasi care sint astazi si dupa implementarea legii.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Domnule viceministru,

Va multumesc.

Rog comisia.

 

Domnul  Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de Lege cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali, elaborat si prezentat de catre Guvern in conformitate cu Programul legislativ pentru anii 2005 – 2009, si raporteaza urmatoarele. Comisia a constatat ca proiectul de lege nominalizat este elaborat tinind cont de cerintele Legii nr.780 din decembrie 2001 privind actele legislative si este justificata de necesitatea perfectionarii si simplificarii procedurii de inregistrare a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali.

In acest scop, proiectul de lege prevede reducerea termenului si numarului de documente care urmeaza sa fie prezentate pentru inregistrare si care sint expres stipulate in proiectul de lege, precum si al documentelor pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de Stat. Un moment esential ce se refera la simplificarea procedurii de inregistrare este prevederea in proiectul de lege a posibilitatii de depunere a documentelor in forma electronica, respectind normele Legii cu privire la documentul electronic si semnatura digitala.

Proiectul de lege prevede o procedura simpla a inregistrarii din oficiu a datelor persoanei juridice pasive si stipuleaza expres ca persoana juridica, care a activat insa ulterior in decurs de 12 luni, nu a prezentat darile de seama fiscale, se considera, conform proiectului de lege, persoana juridica pasiva si se trece in Registrul de Stat in compartimentul “pasive”. Aceasta prevedere din proiectul de lege creeaza posibilitatea de a mentine Registrul de Stat intr-o permanenta actualizare si de a avea o evidenta cit mai completa si exacta a persoanelor juridice.

In proiectul de lege se propun prevederi ce se refera la simplificarea procedurii de radiere a persoanelor juridice din Registrul de Stat. Se prevede ca persoana juridica, care, de la momentul inregistrarii, nu a inceput activitatea in decurs de 12 luni, nu a prezentat darile de seama fiscale prevazute de legislatie si nu a efectuat operatiuni bancare, se considera ca acest agent economic si-a incheiat activitatea. Cele mentionate caracterizeaza si deosebirea actualului proiect de lege cu prevederile legii in vigoare. Comisia dispune de avizele pozitive ale comisiilor permanente si ale Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Propunerile care se contin in aceste documente, precum si amendamentele deputatilor care deja au fost facute si vor fi facute in cadrul sedintei Parlamentului, vor fi examinate in comisie si propunerile respective vor fi prezentate in cadrul examinarii proiectului de lege in a doua lectura. In temeiul celor relatate, comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul  Marian Lupu:

Eu va multumesc, domnule presedinte al comisiei.

Stimati colegi,

Intrebari pentru comisie? Nu sint.

Multumesc.

In conditiile raportului comisiei sesizate in fond, supun votului aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.3013. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.3013 este aprobat in prima lectura.

Si eu cred ca, daca va fi posibil acest lucru, stimate domnule Bondarciuc, avindu-se importanta si ca efecte, si ca continut al acestui proiect de lege, daca se reuseste pentru saptamina viitoare, e bine. Cel putin, daca nu, pe parcursul lunii octombrie se incercam sa-l  trecem in a doua lectura. De acord.

Stimati colegi, 

Sintem ajunsi la subiectul nr.5, raportul privind situatia in agricultura. Am discutat indelung acest subiect inainte ca sa-l invit la tribuna centrala pe domnul Gorodenco. Vreau sa coordonam, trebuie sa stabilim niste norme de procedura a dezbaterilor. Cred ca domnul ministru va avea nevoie de cit? De 20 – 30 de minute maximum pentru prezentarea raportului? 10 – 15. Cu atit mai bine.

Deci, cred ca ii oferim pina la 20 de minute in caz de necesitate. Dupa aceea runda de intrebari–raspunsuri, in modul in care, intr-un termen maxim de o ora si un sfert, o ora si astfel, sa incheiem dezbaterile. Dupa care, in mod evident, acelor care s-au inscris pe lista de luari de cuvint o sa le ofer spatiu de timp.

Domnule Gorodenco,

Va rog.

 

Domnul Anatolie Gorodenco – ministrul agriculturii si industriei
                                                                        alimentare:

Stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Bineinteles, efectele climaterice extreme ale anului 2007, care au cauzat pierderi majore sectorului agroalimentar, au demonstrat o data in plus ca agricultura reprezinta cel mai vulnerabil sector real, iar, pe de alta parte, ca acest sector in perspectiva vizibila, ramine sectorul-cheie al economiei nationale. Confirm lucrul acesta prin faptul ca pierderile ratate de aproape 1 miliard de dolari vor influenta negativ nu numai asupra micsorarii veniturilor celor 40 la suta din populatia activa economica, angajata in agricultura, dar si la diminuarea asigurarii securitatii alimentare a tarii, afectarea industriei alimentare si altor norme, ramuri conexe, vor influenta negativ, bineinteles, in sfirsit, la formarea bugetului de stat, va diminua exporturile si va majora importurile la produsele agroalimentare.

Consecintele anului curent ne solicita o viziune radicala si o abordare noua asupra analizei starii actuale a agriculturii, perspectivei si importantei acestui sector pe viitor. Aceasta isi va avea oglindire sau isi va gasi, de altfel, oglindire in strategia de dezvoltare durabila a complexului agroalimentar, care este elaborat in conformitate cu decretul Presedintelui tarii din 2 august curent. Asadar, care sint pasii intreprinsi de Guvern la etapa actuala?

In prim plan a fost aprobat un plan de actiuni vizavi de diminuarea consecintelor secetei in economia nationala si, in special, in complexul agroalimentar. La 16 iulie curent, Guvernul a adresat o solicitare organismelor internationale privind acordarea unui sprijin Republicii Moldova prin organizarea unor misiuni de evaluare a consecintelor negative ale secetei, precum si elaborarea unor propuneri concrete privind identificarea celor mai eficiente masuri vizind diminuarea pierderilor in agricultura Republicii Moldova.

O misiune speciala din sapte experti reprezentanti ai Organizatiei  Natiunilor Unite pentru agricultura si alimentatie, precum si ai Programului Mondial pentru Alimentatie, au elaborat si au definitivat un raport catre data de 20 septembrie despre starea de lucruri in complexul agroalimentar al Republicii Moldova, despre unii pasi care ar putea fi infaptuiti pentru diminuarea pericolelor, hazardurilor naturale in republica.

Un alt compartiment tine de elaborarea si remiterea in adresa institutiilor internationale de catre Guvern, precum si ambasadelor acreditate in Republica Moldova a unei solicitari de initiere a unor programe speciale de ajutor, de suport in ceea ce priveste diminuarea consecintelor secetei. O alta activitate tine de intensificarea activitatii comisiei republicane pentru situatii exceptionale, care, in cadrul sedintelor saptaminale, au audiat mai multe rapoarte ale ministrilor si conducatorilor administratiei publice centrale, administratiei publice locale vizavi de actiunile intreprinse pe diferite compartimente si ramuri in ceea ce priveste atenuarea consecintelor secetei.

O alta problema care a fost discutata. Cu membrii Consiliului National al bancilor comerciale s-a discutat despre diminuarea duritatii influentei asupra acelor agenti economici care au credite de la bancile comerciale. In acest context, vreau sa va spun ca, pina la momentul de fata, circa 31 milioane de credite luate de catre agentii economici au fost prelungite, iar 31 milioane de lei, de asemenea credite, sint in stadiul de examinare pentru reesalonare in continuare.

Totodata, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca se afla spre examinare inaintari sau solicitari de o suma de circa 35 de milioane pentru credite noi pentru perioada urmatoare de timp.

De asemenea, au fost infaptuite, de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, un sir de actiuni, de seminare in teritoriu, ma refer la cele din raioane si din zonele Republicii Moldova, prin unele aducind la cunostinta producatorilor, in aspect practic, unele recomandari de activitate, de masuri agrotehnice in contextul anului de seceta 2007. Bineinteles, au fost elaborate, de catre savanti, si unele recomandari scrise vizavi de aspectele care trebuie infaptuite in ceea ce priveste lucrarile agrotehnice la etapa actuala.

Impreuna cu dumneavoastra am suplimentat fondul pentru subventionarea producatorilor agricoli cu circa 200 de milioane, inclusiv, dumneavoastra va amintiti, 84 milioane de lei au fost directionate la subventionarea lucrarilor de prelucrare a solului, de pregatire catre semanatul de toamna si insamintat.

Bineinteles, au fost suplimente, inclusiv din aceste 200 milioane, la irigare sau la extinderea suprafetelor de irigare, la protectia antigrindina, precum si la restituirea taxelor pe valoarea adaugata de la realizarea produselor agroalimentare pe teritoriul Republicii Moldova si, bineinteles, returnarea taxei pe valoarea adaugata la realizarea produselor de uz fitosanitar si fertilizantilor.

Una din problemele majore aflate in atentia Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare a fost aprovizionarea cu seminte a producatorilor agricoli, dat fiind faptul ca... chiar daca si sint aprovizionati la nivel de 97 la suta din necesar, dar erau 70 de mii de hectare de suprafete care trebuiau insamintate, ai caror destinatari nu aveau surse financiare pentru a-si procura aceste seminte. Si, in acest context, au fost infaptuite mai multe actiuni vizavi de schimbul  semincer si de griu alimentar. Plus la aceasta, au fost incheiate un sir de contracte pentru achitarea din contul roadei anului viitor.

Mai mult decit atit, au fost alocate, din partea Guvernului, circa 12 milioane pentru achizitia de seminte suplimentare si distribuirea lor ulterioara  acestor agenti economici. Mai mult ca atit, impreuna cu Organizatia Natiunilor Unite si cu un program elaborat de catre FAO, se implementeaza, de asemenea, suplimentarea unor cantitati de seminte, orientate la semanatul de toamna  la mai mult de 20 de mii de producatori agricoli.

Si inca o chestiune care a fost in aspect legata de aprovizionarea cu seminte: suporturile sau ajutoarele materiale care au parvenit din partea USD-ului, Statele Unite ale Americii, precum si din partea Guvernului Elvetiei si Cehiei, lucru care, intr-un aspect oarecare, ne-a permis sa amortizam insuficientele de seminte pentru semanatul culturilor de toamna.  

Datorita acestora si altor actiuni intreprinse de Guvern, vreau sa raportez Parlamentului ca la ziua de astazi, din cele 420 de mii de hectare care trebuiau sa fie prelucrare pentru semanatul de toamna, toate au fost prelucrate, ba avem si un supliment, avem pregatite 430 de mii de hectare. Jumatate din ele sau mai mult de jumatate, 55 la suta, sint de acum insamintate.

A fost finisata insamintarea rapitei de toamna pe o suprafata de 56 mii de hectare si 160  mii de hectare de griu de toamna. Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca aceasta este sarcina de urgenta sau prima chestiune care trebuie solutionata la etapa actuala. Si ne punem drept scop ca pina la 10, maximum
15 octombrie, deci, semanatul culturilor de toamna sa fie finisat.

Referitor la aratul de toamna. La momentul dat vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca sint efectuate aceste lucrari de baza pentru semanatul culturilor de primavara pe o suprafata de circa 220 mii de hectare sau 27 la suta din suprafata care trebuie sa fie lucrata. Citeva informatii referitor la decursul recoltarii. 

In acest moment vreau sa va aduc la cunostinta ca roada la hectar la majoritatea culturilor este in concordanta cu cele preconizate de noi anterior si cu cele preconizate de catre expertii de la SAO. Din cele 260 mii hectare de porumb pina in momentul de fata au fost recoltate 50 la suta, roada medie este de circa
730 kilograme la hectar.

Deci, avem o diminuare de circa 3 ori, chiar si de 4 ori, comparativ cu anul trecut. Avem o diminuare si la floarea-soarelui. Din suprafata totala de 232 mii de hectare, care aproape ca este recoltata completamente pe o suprafata de 95 la suta, roada este de circa 163 mii de hectare, comparativ cu ceea ce noi preconizam sa avem pina la 240 – 250 mii tone de pe aceasta suprafata. Din nou avem o recolta sau o productivitate de circa 700 kilograme la hectar.

Fructele sint recoltate pe o suprafata de 75 la suta din suprafata preconizata. Vom avea o diminuare, comparativ cu anul trecut, asa cum am mai relatat-o, de circa 100 mii tone. Deci, vom avea o recolta globala de 280 – 290 mii de tone. Strugurii au fost la ziua de astazi recoltati pe o suprafata de circa 85 la suta din total. Aici avem o situatie, as spune eu, mai imbucuratoare, comparativ cu anul precedent, dat fiind faptul ca avem si o productivitate la hectar mai majora. Se preconizeaza sa fie recoltate circa 560 mii tone de struguri din roada respectiva.

Bineinteles, au fost intreprinse si unele masuri ce tin de atenuarea consecintelor secetei si in cadrul sectorului zootehnic. In primul rind, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca, din cauza secetei, vom avea insuficiente de aprovizionare cu nutreturi, in proportie, pe diferite compartimente de furaje, de la 30 pina al 50 la suta. Si in acest context, bineinteles, avem si o diminuare a septelului. Pina la momentul de fata avem o diminuare comparativ cu 1 ianuarie 2000 – inceputul anului 2007 – 7% la porcine si la pasari si, totodata, este, as spune eu, destul de impunatoare cifra de 25 la suta diminuare la septelul de bovine si inclusiv la vacile productive.

In acest context, bineinteles, noi am facut recomandari Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, vizavi de optimizarea septelului de animale, pentru ca sa diminuam din efectele negative, care ar putea influenta acest sector pe perioada de iarna.

Totodata, printr-o hotarire de Guvern, au fost aprobate in jur de 11 milioane de lei pentru subventionarea, as spune eu, partiala suplimentara la intretinerea sectorului zootehnic, ma refer, in primul rind, la fermele de prasila in perioada de iarna. Plus la aceasta, vreau sa va zic ca acele modificari legislative pe care le-am facut impreuna cu dumneavoastra vizavi de scutirea de TVA la importul furajelor, ne-a permis ca, intr-o masura oarecare, sa distensionam situatia legata pe pietele furajere din tara si sa diminuam din preturile respective. La acest compartiment, au fost importate de acum 13 mii tone de porumb si 6 000 tone de orz.

Bineinteles, aceste modificari legislative, pe care le-am semnificat, au influentat intr-o masura oarecare, as spune eu, si atenuarea consecintelor asupra asigurarii securitatii alimentare a tarii. La compartimentul respectiv vreau sa va zic ca de la 10 august, de cind a fost implementata aceasta modificare legislativa, au fost importate in tara circa 19 mii tone de faina la preturi de 4 000 – 4 500 lei, deci, categoria superioara si prima categorie.

Lucrul acesta a micsorat, a diminuat din preturile de piata ale fainii si, bineinteles, a stabilizat, intr-un aspect oarecare, preturile la piine. Totodata, vreau sa aduc la cunostinta domniilor voastre ca, pina la momentul de fata au fost achizitionate in Fondul de rezerva al statului circa 36 mii tone, lucru care, intr-un aspect oarecare, este suficient, la viziunea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, pentru asigurarea securitatii alimentare a tarii.

Acum un compartiment, care ne priveste pe toti, este vorba de ajutoarele umanitare. Ajutoarele umanitare parvenite pina la momentul de fata sint in suma de aproximativ 41 milioane de lei, care includ inclusiv materialul semincer circa
3 195 tone, 1 200 tone de fertilizati, restul fiind mijloace financiare si motorina. Aceste suporturi au parvenit din partea a 12 donatori si din partea organizatiilor internationale donatoare. Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca sunt declarate de acum suporturi sau initieri de ajutor din partea a 15 tari si parteneri de dezvoltare. Lucrul acesta, bineinteles, va fi perceput sau perceptat in continuare.

Vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca de distribuirea ajutoarelor respective umanitare este preocupata o comisie speciala republicana in frunte cu domnul viceministru al economiei si comertului Viorel Melnic. Din componenta respectivei comisii, pentru a asigura transparenta si obiectivitatea in distribuirea ajutoarelor respective, fac parte conducatorii organelor centrale republicane, precum si reprezentantii organizatiilor neguvernamentale atasate agriculturii si, bineinteles, reprezentantii din partea donatorilor.

Totodata, aduc la cunostinta dumneavoastra ca ajutoarele care parvin vin in trei aspecte sau in trei scenarii. Deci, un scenariu sint ajutoarele pe care ni le ofera donatorii si le distribuie singuri, conform propriilor criterii in cadrul regional.

Un alt tip de ajutoare sint ajutoarele donatorilor care parvin prin implementarea unor proiecte initiate de catre PNUD si de catre FAO. Si al treilea tip sau a treia varianta de ajutoare sint ajutoarele care parvin direct in adresa Guvernului Republicii Moldova si care sint distribuite conform unui Regulament special aprobat de catre Guvern si prin comisia respectiva, pe care am mentionat-o.

Onorati membri ai Parlamentului,

Cele raportate pina la momentul de fata sint sau tin de actiunile de prima urgenta, pe care le-a infaptuit Guvernul. In urmatoarea faza sau la etapa a doua vor fi intreprinse masuri de sustinere a lucrarilor la pregatirea solului catre semanatul de primavara, sustinerea intretinerii septelului de animale si pasari, aprovizionarea cu material semincer catre semanatul de primavara, precum si pentru alte suporturi. Sursele de suport vor fi atit ale donatorilor, cit si ale bugetului, bineinteles, dupa posibilitatile bugetare pe care le vom avea.

La a treia faza, ma refer la etapa de perspectiva, se preconizeaza un sir de actiuni de lunga durata, care vor permite o dezvoltare, zic eu, durabila a sectorului agroindustrial in Republica Moldova si de aceste actiuni tin urmatoarele. In primul rind, vom implementa... proiectul este elaborat, vom aproba si vom implementa Strategia de dezvoltare durabila a complexului agroindustrial in republica.

Un alt compartiment, o alta actiune tine de elaborarea si implementarea unei Strategii de tolerare sau de diminuare a riscurilor in agricultura Republicii Moldova, si, fireste, stimularea si accelerarea in continuare a crearii unui sistem de asigurare a riscurilor in agricultura Republicii Moldova.

O alta actiune tine de revizuirea Programului de extindere a suprafetelor de irigare si aducerea lor la o suprafata de circa 600 000 de hectare. Bineinteles, acest lucru il vom infaptui in doua etape. La prima etapa vom reanima cele 120 000 de hectare, revizuite si care sint disponibile spre reanimare cu surse mai minore. Iar la a doua etapa, bineinteles, care va decurge pina in anul 2020, extinderea ariilor irigate pe suprafata mentionata.

Un alt moment este extinderea suprafetelor protejate de grindina. In anul 2008 preconizam ca aceasta suprafata sa atinga cifra de 2 milioane de lei, anul curent am avut, am protejat 700 000 de hectare. Aceasta va extinde suprafetele protejate inclusiv in raioanele care au fost afectate cel mai mult in anul acesta, ma refer la raioanele: Edinet, Donduseni, Briceni. Bineinteles, vor fi extinse si in raioanele Riscani, Glodeni, Falesti si Hincesti.

In baza Programului national de producere a semintelor va fi instituit, conform unui regulament, care va fi aprobat in timpul apropiat, un fond de risc semincer, care tot va fi un suport pentru sectorul agroalimentar si, fireste, un indicator, pe care noi dorim ca sa-l implementam, tine de managementul integrat al culturilor, care include un sistem cu totul deosebit de lucrare agrotehnologica a terenurilor agricole, de practicare a bunelor experiente agricole in agricultura mondiala, precum si implementarea celor mai rezistente soiuri la secete si la alte conditii climaterice, lucru care trebuie sa-l infaptuim de acum in perioada anului 2008.

Acestea ar fi informatiile pe care am vrut sa le aduc la cunostinta dumneavoastra in ceea ce priveste activitatea si actiunile intreprinse de Guvern. Vreau sa zic ca probleme sint majore, ceea ce am raportat ca am indeplinit, este realitatea. Dar problemele care sint inca persista si ele se vor amplifica, zic eu, in prima jumatate a anului 2008, mai ales ceea ce tine de sectorul zootehnic. Dar am toata speranta si toata increderea ca, in comuna colaborare cu dumneavoastra, cu administratiile publice centrale si locale in actiuni, as spune eu, de coeziune, toate aceste impedimente vor fi inlaturate si, bineinteles, vom putea trece demn prin aceasta perioada de criza nu numai pentru complexul agroalimentar al Republicii Moldova, dar si pentru intreaga economie nationala a republicii.

Va multumesc frumos pentru atentie.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumim si noi, domnule ministru.

Stimati colegi,

Incepem dezbaterile, intrebari – raspunsuri. As ruga foarte mult fiecare deputat, conform Regulamentului, pina la doua intrebari. Am pornit.

Microfonul nr.5.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:  

Multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule ministru,

Totusi, care sint pierderile estimate de minister, in general, pe ramura la momentul actual in urma calamitatilor pe care le-am avut anul curent? O cifra concreta avem?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Deci noi, daca va amintiti, am expus careva previziuni la sedinta parlamentara inainte de vacanta. Si noi ceea ce am preconizat, in jurul la un miliard de dolari americani, vor fi pierderile ratate in complexul agroalimentar. In principiu, aceasta cifra este confirmata si in raport, desi ea nu este stipulata concret, dar este, in principiu, confirmata si in raportul expertilor …

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Deci, cifra pe care noi o avem astazi este un miliard de dolari?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

In jurul la un miliard de dolari.

 

Domnule  Alexandru Oleinic:

Care astazi sint necesitatile ramurii? Mai bine zis, de ce suma de interventie avem nevoie ca sa putem reanima sistemul agrar astazi in tara?

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Pentru ca noi sa... daca va referiti la linii generale...

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

La linii generale. Nu vreau pe ramuri, fiindca dumneavoastra aveti linii generale.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Eu vreau sa va zic, daca vorbim despre acele sarcini de urgenta puse in fata sectorului agroalimentar, ce tin de semanat sau de trecerea peste iarna a sectorului zootehnic, bineinteles, noi am avea necesitati in jur de un miliard de lei aproximativ. Asa? Deci, niste surse, as spune eu, modeste. Niste solicitari modeste.

Dar daca e sa vorbim de relansarea sau reanimarea sectorului agroalimentar la indicatorii pe care i-am avut in perioada anilor 1980. Vreau sa va zic ca noi avem nevoie, conform unor calcule, pe care le-am infaptuit, de la  2 la 3 miliarde de dolari.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Domnule ministru,

Taman asupra acestui moment eu am vrut sa atrag atentia. Fiindca, avind pierdere de un miliard de dolari, un miliard de lei e cam putin ca sa acoperim. De aceea, a doua parte a raspunsului a fost foarte corecta.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Domnule deputat,

Daca imi permiteti, ca sa va explic. Eu am vorbit despre pierderi ratate.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Ratate, da.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Fiindca, daca luam preturile pe care le-am avut anul curent, comparativ cu preturile din anul precedent, bineinteles, aceasta diminuare este cu mult mai mica, deoarece chiar daca roada in medie este mai mica la hectar, dar este, as spune eu, o apropiere de rezultatele pe care le-am avut globale in aspect financiar ale anului trecut. De aceea, vorbesc de pierderi ratate.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Si a doua intrebare ce tine de... taman e in contextul cistigului ratat, fiindca, pina la urma, toate creditele bancare, luate de agentii economici din agricultura, erau bazate, in primul rind, pe cistig. Si daca cistigul a fost ratat si dumneavoastra, ati estimat o cifra de un miliard de dolari, cam acesta este si cistigul ratat. Are Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare o cifra: cite credite au fost alocate agentilor economici pentru anul 2007? Aceasta este prima intrebare.

Si cu referinta la meritele Guvernului ce tin de prelungirea termenului de rambursare a creditelor 31 si 31. Care sint mecanismele si metodele pe care le aplica Guvernul catre bancile comerciale ca sa fie prelungite aceste termene? Mai bine zis, care este cifra creditelor? Aceasta este cel mai important. Va rog.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Deci, la 1 septembrie curent creditele sumare, acordate celor circa 1 700 de agenti economici din agricultura se estimeaza la 900 milioane de lei. Dar aceste 900 milioane de lei sint distribuite pe anul 2007, 2008 si in continuare 2009–2010. Deci, ceea ce se refera la anul 2007, care trebuie restituite, este o cifra de circa
350 de milioane, daca nu ma insel.

Acum ceea ce tine de activitatile sau actiunile Guvernului orientate spre ceea ce prevede reeasalonarea creditelor. Vreau sa va zic ca noi am avut mai multe intrevederi cu Consiliul bancilor comerciale, am expus pozitia Guvernului.

Deci, in urma acestor discutii, 30 milioane au fost reesalonate sumar din credite. Asupra la 31 de milioane se duc discutii, fiindca bancile ne-au propus ca ele sa lucreze in mod diferentiat cu agentii economici. Cunoasteti dumneavoastra de ce lucrul acesta are loc. Si, plus la aceasta, sint spre examinare inca circa 50 milioane in ceea ce priveste prelungirea termenului de reesalonare. Totodata, dar deocamdata cifrele acestea inca nu le avem, deci, se lucreaza in ceea ce priveste anularea penalitatilor si a amenzilor la credite.

 

Domnul  Alexandru Oleinic:

Dupa informatia noastra, 600 milioane de lei credite deja sint expirate ale agentilor economici din sectorul agrar. Noi vorbim de 60 de milioane, aceasta este de 10 ori mai putin. De aceea, noi am solicita, totusi, ca Guvernul sa intervina foarte serios, fiindca in alt caz, daca nu gasim solutii cu bancile comerciale, acesti 1000 de agenti economici vor da faliment. Bancile n-au sa astepte, avind in gaj pusa proprietatea, paminturile s.a.m.d., cind o sa vina termenul de rambursare. De aceea, aici  este o problema foarte serioasa pentru agentii economici.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna  Valentina Stratan: 

Domnule ministru,

As vrea sa va adresez doua intrebari scurte. As vrea sa-mi spuneti care este raportul dintre numarul de persoane care au beneficiat si numarul de persoane care inca nu au beneficiat de aceste sustineri financiare in cazul in care s-a prelucrat pamintul, ma refer la acele 200 de lei? Pentru ca, doar saptamina trecuta televiziunea nationala publica reflecta un reportaj din raionul Rezina, unde taranii se plingeau ca, desi lucrarile s-au incheiat, ei nu au beneficiat. Pentru ca si ei sa cunoasca care este modalitatea ca sa obtina acesti bani.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Vreau sa va raspund in felul urmator. Pina la momentul de fata au fost acordate  45 milioane de lei agentilor economici corporativi, fiindca in cazul acesta a fost mai operativ prezentata informatia din teritoriu. Deci, dumneavoastra cunoasteti Regulamentul, sint comisiile locale la nivel de primarie, consiliile raionale, ele examineaza si ne furnizeaza datele respective.

Iar la compartimentul ce tine de agentii economici individuali sau persoanele fizice. Aici a fost mai greu, dat fiind faptul ca aceste liste citeodata constituie circa 5 000 – 6 000 – 4 000 de persoane fizice din cadrul unei localitati. Iata de ce la subventionarea acestor categorii de persoane fizice au fost orientate pina in prezent numai 4 milioane.

Dar vreau sa va zic inca un lucru: din toata suprafata de 410 000 de hectare care vor fi semanate cu culturi de toamna doar 20 – 25 la suta sint ale persoanelor fizice, restul sint... De aceea, si suma respectiva o sa fie, as spune eu, diferentiata. Dar in timpul apropiat, urmatoarea transa va fi transferata, dat fiind faptul ca parvin documentele de acum in ceea ce priveste finisarea semanatului.

 

Doamna  Valentina Stratan:

Multumesc.

Si a doua intrebare, domnule ministru. Beneficiind de prezenta dumneavoastra aici, vreau sa va rog foarte mult sa va referiti la problema achizitionarii in acest an a strugurilor. Cunoastem ca aceasta productie a fost afectata, slava Domnului, mai putin de consecintele secetei, dar populatia se plinge in continuare ca leul, pretul la care au fost achizitionati sau a avut posibilitate... este unul, nu stiu, pur si simplu, foarte durut acest compartiment. Ce a intreprins Guvernul, ce intreprindeti in continuare, totusi, pentru a estima munca taranului corespunzator?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

La compartimentul respectiv vreau sa va zic ca au fost intreprinse un sir de masuri curente de Agentia “Moldova-Vin” vizavi, as spune eu, de o optimizare a preturilor de achizitie la struguri. Si, in principiu, conform datelor pe care le avem de la aceasta agentie, strugurii tehnici de categorie superioara abia au fost achizitionati in proportie sau in limita de preturi de 2,50 pina la 3 lei si mai mult.

Strugurii rosii de calitate au fost achizitionati, conform informatiilor pe care le avem, in proportie de pina la 3 si 3,50 lei. Au fost probleme la soiurile hibride, dat fiind faptul ca dumneavoastra cunoasteti lucrurile acestea, dar, in acest context, au fost scoase toate restrictiile la exportul strugurilor si, pina in momentul de fata, au fost incheiate contracte de export pe circa 100 mii tone. Au fost exportate circa 35 mii de tone, asa.

Totodata, vreau sa va zic ca, la momentul actual, conform informatiei de care dispun, daca dumneavoastra aveti alta informatie, poftim... conform acestei informatii producatorii sau agentii economici, persoanele fizice, daca ati observat, realizeaza de acum strugurii hibrizi chiar in stare proaspata si la un pret, as spune eu, ca solicit de acum pina la 3 lei. Cam aceasta ar fi situatia pe care noi o cunoastem.

In continuare, care ar putea sa fie modalitatile. Cind vorbim noi de extindere de suprafete, nu vorbim de extindere in ansamblu, dar vorbim de renovarea suprafetelor de struguri, dat fiind faptul, ca trebuie sa plantam soiurile solicitate pe piata.

Si pe piata strugurilor de masa, si pe piata vinurilor. Si in acest context, ceea ce se infaptuieste in momentul de fata, eu consider ca o sa aiba rezultatele ei peste citiva ani.

 

Doamna Valentina Stratan:

Multumesc, domnule ministru.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Stimate domnule ministru,

Intrebarea mea este adresata dumneavoastra mai mult in calitate de reprezentant al Guvernului, decit de ministru al agriculturii si industriei alimentare.

Vorba ca mai multi diplomati acreditati la noi si-au exprimat nedumerirea in legatura cu faptul ca Republica Moldova, care este o tara saraca, in acelasi timp are un excedent bugetar si in acelasi timp Republica Moldova, in situatii cum s-au intimplat in aceasta vara, de seceta, solicita ajutor extern.

Cum se face ca, avind un excedent bugetar, noi cersim ajutoare in asemenea situatie, cu atit mai mult ca seceta la noi este un fenomen previzibil. A facut Guvernul tot ce depinde de el ca sa gaseasca posibilitatile interne de inlaturare a consecintelor secetei inainte de a solicita ajutor extern. Pentru ca donatorii externi ar trebui sa compenseze cumva doar eforturile Guvernului in acest sens, si nu lipsa de planificare bugetara, sa zicem, atunci cind este vorba de seceta.

Poate ar trebui ca aceste surse suplimentare care vin la buget sa fie redistribuite, sa revedem bugetul pe 2007 sau sa aminam chiar anumite activitati pentru 2008 cind este vorba de inlaturarea aceste consecinte.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Va multumesc.

Secetele in cadrul Republicii Moldova, dat fiind faptul ca noi sintem intr-o zona de trecere de la clima continentala la clima maritima, bineinteles, le avem in proportii, si mai ales in sudul si in centrul tarii.

Dar ceea ce am avut noi anul curent este incomparabil cu tot ceea ce am avut pina in momentul de fata, deoarece este o situatie, as spune eu, in contextul a ceea ce are loc pe globul pamintesc, legata de chiar incalzirea globala.

Acum, la compartimentul ce tine de suporturile sau ajutoarele pe care noi le primim. Ajutoarele pe care le primim vin la adresa, nu a bugetului, dar la adresa unui fond special, daca vorbim de ajutoarele financiare, care este deschis de catre Ministerul Finantelor si este distribuit nu prin buget, dar prin Comisia pentru situatii exceptionale si Comisia speciala a Guvernului, care este preocupata de aceasta distribuire.

Ceea ce se refera la ajutoare in aspect material, ele vin la adresa, asa cum s-a stipulat in adresarea Guvernului in privinta solicitarii suporturilor, ajutoarelor, la adresa Agentiei Rezerve Materiale, Achizitii Publice si Ajutoare Umanitare si, in acest context, iarasi distribuirea lor are loc conform regulamentului respectiv.

In ceea ce priveste activitatea noastra de perspectiva, dumneavoastra v-ati referit si la unele, as spune eu, poate suporturi, asa am inteles eu. In ceea ce priveste dezvoltarea in continuare, adica nu la consumul imediat acum, da, la lucrarile de toamna, la insamintare, la pregatirea pentru primavara, sint, se negociaza niste suporturi financiare, credite vizavi de unele activitati care ar prevedea o dezvoltare stabila, o dezvoltare durabila, inclusiv extinderea suprafetelor de irigare, daca vorbim ca mecanism de atenuare a consecintei secetelor.

Iata acesta ar fi raspunsul la intrebarea dumneavoastra, daca eu v-am inteles corect.

 

Domnul Stefan Secareanu:

Multumesc mult.

Vorba era despre corectitudinea noastra in raport cu partenerii europeni. In asemenea cazuri solicitarea de ajutor trebuie sa fie insotita exact de niste planificari, de niste eforturi, de niste masuri interne pe care trebuie sa le ia Guvernul in situatii critice, inclusiv felul in care este gestionat fondul de rezerva al Guvernului, care este destinat pentru asemenea situatii.

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, la etapa actuala, eu vreau sa va zic ca suma totala a suporturilor, da,  ca sa vedem care este si aportul Guvernului, daca v-am inteles corect, este de circa 41 de milioane. Bineinteles, in continuare vor mai parveni.

Noi am facut impreuna cu dumneavoastra suplimentari si ceea ce tine de subventionarea directa a agriculturii pentru anul curent suma se estimeaza la
256 milioane de lei. Si daca mai suplimentam inca aceste 23 de milioane, pe care le-am expus ca a fost primita o asemenea hotarire de Guvern pentru sustinerea sectorului zootehnic, animalelor, fermelor de prasila, precum si la semanatul, procurarea semintelor de toamna, deci, aceasta suma subventionata este de circa 478 milioane de lei la momentul actual, comparativ cu cele 41, pe care le avem din cadrul suporturilor internationale.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

E suficienta informatia.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Mihail Pop:

Eu cred ca colegul, domnul ministru Gorodenco, in principiu, a dat raspuns. Trebuie de mentionat faptul ca Guvernul a venit cu rectificarea bugetului in vara, inaintea vacantei parlamentare, a dublat, practic, fondul de subventionare a agriculturii si pina in momentul de fata, practic, toate solicitarile pentru agricultura au fost finantate integral pe masura prezentarii solicitarilor.

De aceea, de spus ca nu este aportul bugetului pentru sustinerea agriculturii, cred ca este incorect. Suportul este destul de, sa spunem asa, considerabil.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine.

Microfonul nr.4.

 

Domnul Vladimir Filat:

Multumesc, domnule Presedinte.

Mie mi se pare ca un pic paralel s-a inteles ceea ce a invocat domnul presedinte Secareanu si raspunsurile care au parvenit de la microfonul nr.1.

Stimate, domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Eu personal, citind nota informativa sau raportul, asa cum a fost prezentat, vreau sa va spun ca am din nou o senzatie nu prea placuta. Eu personal, ca cetatean al Republicii Moldova, am obosit sa fiu scos in evidenta ca fiind cetatean al celei mai sarace tari, cit de saraci sintem, cit de ajutorati trebuie sa fim s.a.m.d.

Efectuati o suma, cit reprezinta ajutorul pe care l-a primit Republica Moldova in cazul secetei si o sa vedeti ca este vorba de una, pina la urma banala. Este simplu, sa ne uitam la cheltuielile bugetare pe anul 2007 si gasim lejer suma respectiva care s-a acordat pentru edificii diferite, pentru investitii absolut neimportante pe anul 2007 pentru cetatenii acestei tari.

In schimb, noi foarte plingacios, asa, ne-am adresat catre comunitatea internationala sa fim ajutati. Eu sustin integral cele spuse de domnul Secareanu si consider ca a fost si este vorba de o greseala, daca vreti, chiar si care o sa aiba impact asupra imaginii Republicii Moldova. Aceasta este ca o constatare.

In continuare.

Stimate domnule ministru,

Eu nu va adresez dumneavoastra intrebarea, sinteti ca raportor, intrebarea, de fapt, este adresata catre Guvernul Republicii Moldova. Sa incercan, o data si o data, sa ne intelegem in Parlamentul Republicii Moldova, ca atunci cind apare o problema care se vede ca este una importanta pentru tara, sa incepem s-o discutam la momentul aparitiei. Nu inteleg care este sensul discutarii acestui raport, acestei probleme care, de fapt, este una epuizata.

Stimate domnule Presedinte al Parlamentului,

Stimati colegi,

Deja ceea ce a avut sa se intimple s-a intimplat, ceea ce a avut sa se faca s-a facut s.a.m.d. Mie imi pare foarte rau ca in acest raport n-a fost prezentat un domeniu, cel ce tine de zootehnie, care a fost impactul acestei secete asupra detinatorilor de animale s.a.m.d., cu ce s-a venit in ajutorarea lor s.a.m.d.

Stimate domnule ministru,

In concluzie, din punctul meu de vedere, este important ca, la discutarea bugetului pe anul 2008 este absolut necesar sa se vina cu o analiza, dar o analiza in detalii asupra situatiei din agricultura. Si eu inteleg cum are loc procesul bugetar in Republica Moldova, unde Ministerul Finantelor taie si spinzura acolo tot si stabileste bugetul in baza unor parametri pur contabili.

Dar daca e sa vorbim de prioritati, ar trebui de inclus capitole intregi intru revigorarea si a zootehniei, si a agriculturii in general. Eu revin inca o data la interventia mea initiala. Din pacate, semnatura din partea a 34 de deputati la sfirsitul sesiunii, a fost, de fapt, o premiera pentru a convoca o sedinta extraordinara in cadrul careia deputatii sa-si expuna problema intr-o situatie foarte si foarte concreta si foarte serioasa.

Acum noi, de fapt, ne ocupam de anumite constatari si de anumite reflectii asupra unor lucruri si asupra unor lucruri pe care noi nu putem sa le mai influentam.

Eu va multumesc frumos pentru atentie.

 

Domnul Marian Lupu:

Stimati colegi,

Va atrag atentia, este runda de intrebari – raspunsuri. Cine doreste sa se expuna pe marginea acestei intrebari, va inscrieti si va ofer spatiu de timp la sfirsit.

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare, dar cred ca nu este o intrebare directa pentru domnul ministru Gorodenco, dar este o intrebare catre Guvern si cred ca chiar catre noi toti deputati in Parlament. Cind am discutat alocarea celor 83 de milioane de lei Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare si 145 de milioane de lei in fondul de rezerva al Guvernului, au fost mai multe propuneri ca aceasta suma sa fie marita.

Deci, astazi in societate noi am introdus o contradictie intre tarani, cind acei care seamana culturi de toamna vor primi ajutor, deci aceste  83 de milioane, cite 200 de lei sint numai pentru acei care vor semana acum toamna. Ce vor face acei care pregatesc solul pentru primavara? Si ei se intreaba: bine, domnilor deputati, ati hotarit intrebarea partial, dar noi ceilalti ce facem, ce fac acei care cresc legume, ce vor face acei care au crescut si cresc diferite fructe, ce fac acei care se ocupa de sfecla de zahar s.a.m.d.?

De aceea, eu cred ca acum, inainte de a finisa acest an, trebuie sa ne gindim si la aceasta categorie de persoane, fiindca solamentul nu permite ca toti sa se ocupe, toate ogoarele sa fie semanate cu semanaturi de toamna. Nu se permite acest lucru si specialistii din agricultura stiu.

Deci, sa nu iasa in asa fel ca da, noi am stimulat acest moment si ne vom trezi anul viitor cu surplus de cereale, deci, cum a fost si mai inainte. La noi totdeauna asa se intimpla: un an nu ajunge, al doilea an avem mai mult. Deci, eu vreau sa pun intrebarea cred ca mai mult domnului ministru al finantelor: se prevede, s-a discutat aceasta intrebare in cadrul Guvernului pentru ceilalti tarani si ceilalti producatori agricoli un ajutor sau nu? Si tot aceea ce priveste si pentru sectorul zootehniei.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Daca imi permiteti mie, domnule Presedinte.

 

Domnul Marian Lupu:

Bine. Da, va rog.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Domnule deputat Banari,

Daca dumneavoastra ati observat, eu am mentionat faptul ca prima sarcina de urgenta care sta in fata Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare este insamintarea celor 420 mii de hectare. De aceea, la etapa oportuna noi am si cazut de acord ca sa venim cu 84 de milioane, subventionarea pentru acest gen de activitate. Aceasta este la prima faza.

Definitivam activitatea respectiva, dupa aceasta venim, pornind de la ceea ce vom avea ca suporturi internationale si din capacitatile bugetare cu o a doua etapa de subventionare a lucrarilor de baza a solului pentru pregatirea si semanatul lor in primavara. Iata aceasta va fi o a doua etapa sau o a doua faza.

 

Domnul Ivan Banari:

Deci este.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Aceasta este in activitatile si actiunile noastre.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

In raportul pe care ni l-ati prezentat de la tribuna Parlamentului v-ati referit si la reducerea septelului cu 7% in urma consecintelor acestor calamitati naturale. Vreau sa va intreb: pe cit de exacta este aceasta cifra si care a fost metodologia evaluarii acestor pierderi inregistrate in sectorul zootehnic. Este o cifra obiectiva sau poate este una mai mare care v-a scapat?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, dumneavoastra ati observat, eu am zis 7% diminuarea septelului, dar nu a septelului, ci a capetelor de porcine si a pasarilor. La bovine este vorba de
25 la suta si, in acest context, noi preconizam in viitor sa subventionam sectorul anume de bovina, fiindca este mai, as spune eu, problematic de a-l revitaliza.

La porcina si la pasare acolo este o situatie mai benefica in ceea ce priveste reanimarea, revitalizarea. La bovine este mai complicat. Acestea sint date operative, colectate de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare.

 

Domnul Ion Varta:

Deci, ati constatat ca pierderile inregistrate la capitolul “bovine” este echivalent cu un sfert din...

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Este mai majora, da.

 

Domnul Ion Varta:

Sint niste pierderi considerabile, extraordinar. Ce a intreprins Guvernul pentru ca sa preintimpine sacrificarea in masa a animalelor? Ati incercat cumva sa determinati detinatorii de animale sa nu cada prada acestor circumstante si sa-si pastreze calmul pentru a nu suporta asemenea pierderi mari pe care le-am inregistrat noi in urma acestei secete?

Care a fost politica Guvernului pentru a diminua aceste pierderi in domeniul sectorului zootehnic?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, politica Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare a fost orientata la recomandarea fata de producatorii agricoli, ca sa faca tot posibilul in ceea ce priveste intretinerea animalelor, fiindca, la etapa actuala, bovinele, practic, se mai pot intretine, dat fiind faptul ca am mai avut si niste depuneri atmosferice, iar in continuare, deci, cu propunerea de a fi sustinuti din cadrul Guvernului la etapa de acum de toamna – iarna.

Si la lucrul acesta noi o sa revenim. Dumneavoastra ati observat ca eu am pronuntat o cifra de 11 milioane, care va fi orientata, in primul rind, la septelul animalului de prasila, dat fiind faptul ca, daca noi deterioram acest sector, atunci vom avea nevoie de circa 564 de milioane pentru a-l reanima, revitaliza. Daca agentul economic, care detine septel obisnuit de animal, de exemplu l-a predat, deci, comercializat, in primavara, daca noi o sa facem suporturile corespunzatoare si o sa apara conditiile respective, el poate sa-l procure.

Dar in cadrul septelului de prasila aici este mai complicat. Insa o sa venim si cu niste suporturi, ajutoare pentru sectorul-marfa, as spune eu.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Din pacate, mi se creeaza impresia ca n-ati inteles corect intrebarea formulata. Eu v-am intrebat: ce ati intreprins dumneavoastra pina la declansarea acestor sacrificari in masa a vitelor ca sa diminuati acest impact negativ? Cum ati procedat dumneavoastra in calitatea de responsabil al Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci eu v-am spus.

 

Domnul Ion Varta:

Ca sa nu admiteti asemenea pierderi uriase, enorme? Si a doua intrebare. In legatura cu aceasta sacrificare in masa, cunoasteti dumneavoastra la ce s-au dedat acesti escroci care au descins in sate si au indus in eroare taranii, proprietari de animale, si au procurat la preturi absolut derizorii, bataie de joc, si in felul acesta acesti oameni, sarmanii, au fost jecmaniti de acesti escroci?

Ce ati intreprins dumneavoastra, pentru ca sa diminuati aceste efecte negative? Ce masuri a intreprins Guvernul, pentru ca sa nu admita acest jaf cumplit la care au fost supusi detinatorii de animale?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, in primul rind, dumneavoastra stiti ca noi am facut niste actiuni sau activitati din partea Guvernului legate de reglementarea importurilor. Lucrul acesta, intr-o masura oarecare, a majorat preturile de achizitie in interiorul tarii. A fost o perioada cind dumneavoastra spuneti si aceasta este corect in ceea ce priveste achizitia de catre intermediari, deci, animalelor la preturi foarte, as spune eu, mici.

La momentul actual acest lucru s-a aplanat si cunoasteti ca preturile de acum s-au majorat pina la 25, 26, 28 de lei pentru un kilogram. Bineinteles, este cu intirziere. Dar sint niste actiuni pe care noi le vom infaptui in continuare o data cu adoptarea de catre Parlament a Legii cu privire la serviciul veterinar, dat fiind faptul ca atunci acest segment intermediar va fi exclus in ceea ce priveste intreaga  circulatie sau trasabilitate a produsului de la cel care realizeaza si pina la comercializare.

Acest lucru eu cred ca va parveni in timpul apropiat, cred ca pe parcursul anului de acum 2008.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule ministru,

Ati spus ca s-a aplanat acest lucru. El, de fapt, nu s-a aplanat, fiindca aceste persoane nu au fost despagubite. Nu va ginditi dumneavoastra, ca responsabil in cadrul ministerului, sa intreprindeti ceva pentru a acorda acestor oameni sarmani care si-au sacrificat vitele si le-au vindut la preturi de nimic, niste compensatii financiare.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da, bineinteles, este o propunere destul de nobila. Dar va zic ca este inca o data, deci as spune eu, ca posibilitatea si imposibilitatea sau capacitatea bugetara pe care o avem in momentul de fata.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Stimate domnule ministru,

In informatia pe care ati prezentat-o deputatilor, in lista tarilor care au manifestat interes si initiativa de a trimite ajutoare umanitare Republicii Moldova, citez de aici: Armenia – asistenta sub forma de substatii electrice, plapume si medicamente.

Nu stiu, de ce avem nevoie la seceta de plapume? Adica este, nu va solicit sa-mi raspundeti la aceasta, este o intrebare retorica.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu o sa va raspund, o sa incerc sa va raspund.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Si in continuare Guvernul Bielorusiei a exprimat disponibilitatea sa de acordare a unei partide de medicamente in calitate de ajutor umanitar. Acelasi lucru la Armenia, deci, medicamente. Vreau sa va intreb: in urma calamitatilor naturale, am avut sinistrati sau s-au declansat oarecare epidemii, ca solicitam medicamente in calitate de ajutor umanitar?

Doi. Cine a fost solicitantul medicamentelor? Cine vor fi beneficiarii si daca nu cumva aceste medicamente ar putea fi comercializate pe viitor in reteaua de farmacii private?

Multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Da, va multumesc.

Noi, in adresarea catre toti ambasadorii tarilor acreditate in cadrul Republicii Moldova, am subliniat anume de ce tip de ajutoare avem nevoie, adica ajutoare care merg la reproducere in sectorul agroalimentar, asa? Dar, bineinteles, ceea ce expuneti dumneavoastra este din lista declaratiilor de ajutor. Tara respectiva intervine in cazul acesta cu ce are posibilitate. Si iata dumnealor ne adreseaza, ne declara ca ne vor ajuta cu urmatoarele lucruri. Fireste, noi avem dreptul sa le refuzam si, in contextul acesta, sa propunem ce anume am dori. Acesta ar fi raspunsul.

 

Doamna Adriana Chiriac:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Dumitru Diacov:

Stimati colegi,

Este clar ca tari mai bogate ca Republica Moldova apeleaza la ajutoare umanitare in cazuri cind exista astfel de fenomene ca seceta s.a.m.d. Dar este tot atit de clar ca problemele cu care se confrunta agricultura moldoveneasca si oamenii care sint implicati in acest sector depasesc competentele Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare. Problemele sint mai complexe, mai serioase.

De aceea, noi propunem ca astazi, avind in vedere ca si informatia a parvenit destul de operativ in Parlament, sa adoptam o decizie, poate din doua puncte: se ia act de informatia prezentata de catre domnul ministru si sa stabilim un termen, timp de doua sau trei saptamini de zile Guvernul sa vina cu un program concret, care, desigur, implica actiuni si legislative, si ale Executivului, dar nu numai ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare pentru redresarea situatiei din agricultura moldoveneasca, fiindca noi vorbim si inregistram o situatie de facto.

Dar noi intelegem foarte bine ca seceta o sa aiba consecinte si pentru anul viitor. Vine bugetul in Parlament. Noi trebuie sa luam niste lucruri in considerare si in bugetul care va fi adoptat. De aceea, ar fi foarte bine ca acest program complex sa prevada si modificari de legislatie, crearea poate a unor facilitati  pentru lucratorii din agricultura, sa fie expuse in acest program foarte sobru, sa spunem asa, pe doua–trei pagini, dar sa fie unul foarte concret.

Multumesc. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.  

 

Domnul Alexandru Lipcan:

Imi dau seama ca intrebarile pe care eu vreau sa le adresez nu apartin domnilor ministri, dar, intrucit a fost respinsa propunerea de a-l invita in sala pe domnul Prim-ministru, sint nevoit sa ma expun in acest context.

Domnilor ministri,

Spuneti, va rog, din care fonduri domnul Prim-ministru ia tichete de benzina si motorina si le da in teritoriu si aceasta este prezentat la Radio si Televiziune  drept un oarecare cadou din partea domnului personal? Si anul trecut au fost difuzate pe post mai multe reportaje de publicitate in acest sens si anul acesta continue. La adresarile mele pe care le-am facut si catre Procuratura Generala, si catre Ministerul Finantelor si catre Guvern deci, nu am primit nici un raspuns concret pina in ziua de astazi.

Va multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu consider ca lucrul acesta este benefic. De am avea posibilitate sa-i suportam si sa-i ajutam pe toti producatorii.

 

Domnul  Marian Lupu:

Cred ca ministrul nu are informatia.

Microfonul nr.4, va rog.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc frumos.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Doua intrebari pentru domnul ministru. Incep cu urmatoarea constatare pentru stenograma. In ordinea de zi care a fost repartizata deputatilor cu citeva zile pina la sedinta de astazi, pozitia a patra suna in felul urmator. Raport privind situatia creata in agricultura si masurile intreprinse de Guvern pentru depasirea urmarilor secetei din anul curent. Raportul prezentat astazi dimineata, care este, de fapt, un lucru rusinos si arata incompetenta Guvernului, suna in felul urmator: raport privind situatia actuala in sectorul agroalimentar.

De aceea, nu trebuie sa se supere nimeni ca numarul intrebarilor este foarte mare, fiindca acest raport pe care il detinem fiecare dintre noi, poarta un caracter pozitivist si triumfalist. Doar in ultima propozitie se spune ce urmeaza a se intreprinde si acolo sint doua pozitii: conlucrarea cu structurile internationale s.a.m.d. Deci, lipseste o analiza reala a situatiei in conditiile in care noi ne aflam in situatie de seceta si ne-am adresat structurilor internationale, multor tari din lume sa ne ajute.

Deci, noi ne incomodam, domnule Presedinte al Parlamentului, sa discutam obiectiv si sincer in Parlamentul Republicii Moldova o situatie iesita din comun pentru tara noastra. Ramine pe constiinta Guvernului si a Primului-ministru aceasta problema.

Acum urmeaza doua intrebari. Cu aceasta atitudine atit de grijulie fata de Guvern, o sa avem surprize si mai dificile si urmarile o sa fie nu in defavoarea imaginii Primului-Ministru, a Guvernului sau a unui deputat concret. Urmarile vor fi in detrimentul cetatenilor Republicii Moldova. Deci, intrebarea numarul 1.

Da, multumesc, domnule X. Nu mai numesc numele.

Prima intrebare. Spuneti, va rog, domnule ministru: in textul raportului de zeci de ori se opereaza cu procente, cu hectare, cu sume de lei, dolari, euro. As vrea  sa stiu citi cetateni ai Republicii Moldova au beneficiat pina astazi, 4 octombrie, de ajutor concret pentru a-si lichida urmarile secetei, fiindca doar la pagina 4, va atrag atentie, doar o singura data dumneavoastra spuneti, adica operati cu numarul de cetateni si, in acelasi caz, nu spuneti ca au beneficiat de ajutor, dar spuneti asa: urmeaza sa beneficieze in 18 raioane. Intrebarea mea: in afara de acei 200 de lei pe care-i primesc taranii, citi cetateni ai Republicii Moldova, antrenati in sectorul “agricultura” au beneficiat de ajutor concret?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Pina in momentul de fata de ajutorul respectiv din partea Guvernului au beneficiat circa 1800 de agenti economici, care sint incadrati in sectorul agroalimentar. Totodata, din suporturile care au parvenit  din partea Statelor Unite, din partea Elvetiei si din partea Cehiei de circa 1300 de tone de seminte au beneficiat circa 1400 de agenti economici – persoane fizice. Totodata, din programul pe care eu l-am mentionat, care este in derulare in implementare vor beneficia circa 20 de persoane fizice, care sint preocupate de prelucrarea solului si pregatirea lui catre semanatul de toamna.

 

Domnul Leonid Bujor:

Deci, totusi care este numarul total pe republica?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

V-am zis 20 de mii si cu 1700, si cu 1800 de agenti economici.

 

Domnul Leonid Bujor:

Aceasta-i tot? 

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Aceasta-i la momentul actual, caci noi toate ajutoarele acestea le folosim nu ca ajutor pentru consum, dar ca ajutor pentru reproducere, pentru insemintare si pentru roada anului viitor.

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine, eu nu comentez aceasta cifra. Fiecare intelege ca acesta este un ajutor insuficient, nesatisfacator.

Intrebarea a doua.

Oameni buni,

Dumneavoastra umblati nu mai rar ca Leonid Bujor prin satele Republicii Moldova. Discutati cu taranii. Stiti care este reactia taranilor? Si va intreaba si pe dumneavoastra ca si pe mine, cum se aduc ajutoarele? De ce Tarlev a interzis ministrilor sa vorbeasca despre aceste ajutoare? Si nu reactionati asa de dureros, fiti calmi, linistiti.

 

Domnul  Marian Lupu:

Continuam.

 

Domnul Leonid Bujor:

Cel putin, ca Leonid Bujor. Intrebarea numarul 2.

Domnule ministru,

Este stiuta atitudinea taranilor din Republica Moldova si aprecierile referitor la suma de 200 de lei alocata lor. Deci, as vrea sa stiu, domnule ministru, cite mijloace financiare au fost alocate in raioanele unde presedinti de raioane sint reprezentanti ai altor partide, decit Partidul Comunistilor din Republica Moldova? Cu siguranta aveti aceasta analiza la minister.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Daca dumneavoastra doriti, eu pot sa va mentionez sumele pe raioane, daca doriti. Din suma de 45 de milioane despre care eu am vorbit sint, dupa raioane, va mentionez: 1 milion 595 de mii – Anenii Noi, Basarabeasca – 657 de mii.

 

Domnul Leonid Bujor:

Domnule ministru,

N-o sa  cititi 32 de raioane?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Cahul? Nu? Apoi eu va spun ca...

 

Domnul Leonid Bujor:

Bine.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Eu va spun ca vor fi repartizate in conformitate... nu-i cu aspectul despre care dumneavoastra vorbiti, dar.

 

Domnul Leonid Bujor:

Tare ma intereseaza, domnule Prijmireanu...

Domnule ministru,

Va rog respectuos.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Sint repartizate in conformitate cu Regulamentul aprobat.

 

Domnul Leonid Bujor:

Va multumesc. 

Va rog respectuos.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

De catre Guvern. Doleantele respective sint in conformitate cu comisiile.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,...

 

 

 

Domnul Leonid Bujor:

Pentru ca cetatenii Republicii Moldova sa cunoasca adevarul acestui subiect, eu va rog respectuos pe dumneavoastra, pentru a economisi din timp sa-mi prezentati  o informatie in scris, care, ulterior, va fi transmisa mai multor mijloace de informare in masa, ca cel putin pe aceasta cale, cetatenii sa cunoasca in cite raioane, cine si in ce masura beneficiaza de acest ajutor, din momentul in care la Guvern nu este transparenta si domnul Tarlev a interzis ministrilor sa discute aceste subiecte cu cetatenii tarii, pe care ei trebuie sa-i apere.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Am convenit.

Microfonul nr.4.

Ultima interventie.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule ministru,

As vrea sa ma opresc la sectorul zootehnic, care, cu parere de rau, din informatia pe care ati prezentat-o dumneavoastra  este un pic de neintelegere. Deci, va referiti la sectorul de prasila, care are nevoie, conform datelor FAO, de
6 milioane. Dumneavoastra le repartizati ajutor sau le-ati repartizat, as vrea sa stiu, de 11 milioane de lei. Deci, care este?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Deci, ceea ce este expus in raportul FAO, intr-adevar, pentru acest sector sint necesare circa 64 de milioane de lei. Cifra de 11 milioane lei, eu am expus punctul de vedere, ca este doar o subventionare partiala pentru intretinerea pina la perioada de la 1 august 2008. Deci, aceasta va acoperi, sa zicem noi, in aspect de circa 10 – 15 la suta, in dependenta de denumirea fermelor.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

Deci, trebuie de inteles ca in continuare, din lipsa furajelor, noi nu vom putea sa avem 44 de mii tone de carne si 107 mii tone de produse lactate. Cum credeti dumneavoastra care va fi procentul de import ca sa indeplinim aceasta cifra pentru Republica Moldova, pentru cetateni?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Pentru anul curent noi preconizam sa importam 25 mii de tone de carne, ceea ce nu ne este suficient in cadrul producerii Republicii Moldova. Da. Dat fiind faptul ca, pina in momentul de fata a avut loc, as spune eu, o sacrificare, asa cum am mentionat-o. Noi am importat 11 mii. Deci, ne ramine ca, pina la sfirsitul anului, sa mai importam.

 

Domnul Marcel Raducan:

Deci, 50 la suta din necesitati.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

5 – 6 mii de tone, dat fiind faptul ca o sa mai aiba loc sacrificari, care ne vor intretine sau ne vor asigura securitatea din punct de vedere alimentar.

 

Domnul Marcel Raducan:

Dar spuneti, va rog, cine va face aceste importuri? Deci, statul nemijlocit sau agentii prin intermediul... statul prin agentii lor economici sau achitiziile publice, sau altcineva?

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Agentii economici.

 

Domnul Marcel Raducan:

Numai agentii economici.

 

Domnul  Anatolie Gorodenco:

Da, bineinteles.

Va multumesc.

 

Domnul Marcel Raducan:

Domnule Presedinte,

As vrea sa puneti la vot propunerea Fractiunii Partidului Democrat. Domnul Diacov propune, pentru saptamina viitoare sau peste doua saptamini, sau cind va fi gata Guvernul, sa vina cu un plan de masuri. Deci, nu numai cu un raport, cum a fost acum propus si l-am audiat pe domnul ministru, sau o nota informativa, cum ar fi cred, mai bine de spus, cu un plan de masuri concret, ce va fi pina la finele anului respectiv. Va rog sa puneti propunerea fractiunii la vot.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu: 

Stimati colegi,

Imi este greu, eu am ascultat cu multa atentie propunerea sefului grupului parlamentar, care se referea la adoptarea unui proiect de document.

 

Domnul Marcel Raducan:

Exact.

 

Domnul  Marian Lupu:

Dar ma gasesc in incapacitate sa supun votului un document inexistent. Eu va aduc aminte ca noi, in acest mod ad-hoc, am lucrat doar pe marginea unor declaratii, care erau elaborate pe durata desfasurarii sedintei si, in sfirsit, votam declaratia. Dar daca este vorba de un proiect de hotarire de Parlament sau de un document de alt calibru, este greu sa facem acest lucru, el nu exista propriu-zis, pe care motiv, daca nu aveti nimic impotriva... Stati putin. Nu este pe ordinea de zi, dragii mei.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pot sa inteleg ca...

 

Domnul  Marian Lupu:

Deci, eu propun urmatoarele. Noi, oricum, pentru data de 4, ma iertati... pentru data de 11 – 12 octombrie, sint sigur ca Biroul permanent se mai intruneste o data ca sa complementam propunerile pentru acele zile, caci nu avem decit
4 – 5 pe ordinea de zi. Si eu deja astazi pot sa va spun ca fixam acest subiect si vedem cum ne descurcam: sau il punem in hotarirea Biroului permanent, sau gasim alta modalitate pentru a solicita o asemenea actiune din partea Guvernului. Eu am inregistrat acest lucru.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci eu pot sa inteleg ca miine nu putem veni cu acest document ca sa-l punem la vot. Asteptam data de...

 

Domnul  Marian Lupu:

Nu, deci, vedeti ca el nu exista.

 

Domnul Marcel Raducan:

Pai miine va exista.

 

Domnul  Marian Lupu:

Sa discutam momentul acesta la sedinta Biroului permanent, pe care o convoc inainte de 11 – 12.

Domnule ministru,

Eu va multumesc.

 

Domnul Marcel Raducan:

Va multumesc.

 

Domnul Anatolie Gorodenco:

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si in continuare au fost inregistrate doua solicitari pentru luari de cuvint, pentru expunere de pozitie, domnul Ion Varta. Si a fost o solicitare, da, din partea grupului parlamentar “Alianta «Moldova Noastra»”.

Domnule Varta,

Eu va invit la tribuna centrala. Regulamentul va este cunoscut – pina la
7 minute.

 

Domnul Ion Varta:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Seceta care a afectat agricultura tarii noastre in acest an are, in mod evident, consecinte deosebit de grave asupra agriculturii. Dar, desi aceasta seceta a fost mai severa decit cele anterioare, totusi ea nu reprezinta pentru conditiile climaterice ale Republicii Moldova un fenomen de exceptie, ci unul frecvent si previzibil. Pornind de la aceasta realitate, un guvern responsabil si competent ar fi trebuit sa aiba in vedere un set de masuri, care sa poata fi luate imediat ce aceasta calamitate se abate asupra tarii.

Atunci cind Guvernul a facut apel la ajutorul tarilor lumii, s-ar parea ca a intreprins un pas pozitiv, cautind in acest fel sa amelioreze situatia taranilor. Dar aici apare o serie de nedumeriri, provocate de maniera in care este solicitat acest ajutor de catre tara noastra care afiseaza aspiratiile europene si doreste sa aiba o imagine buna pe continent si in lume.

In acest sens, este cazul sa stabilim care este natura relatiilor noastre cu Uniunea Europeana. Daca ne convine faima de cel mai sarac stat din Europa, atunci apelam la toata lumea sa ne doneze produse alimentare si le mai si prezentam o lista in acest sens: faina, cartofi si altele de acest fel. Cu o astfel de abordare, europenii ne vor privi cel mult cu compasiune, ne vor da ceva pomeni ca unei tari subdezvoltate si vor lua distanta fata de o imagine a statului atit de deplorabila si aceasta ne indeparteaza in mod dramatic de Uniunea Europeana.

Republica Moldova, o tara nu foarte bogata, care a avut in anul 2007 o seceta mult mai dura decit de obicei, dar care este un partener al Uniunii Europene si mai pretinde ca in viitor sa fie primita in acest club select, trebuie sa cunoasca o dezvoltare continua si sa gestioneze cu multa pricepere aceste crize, mai ales avind in vedere aspiratiile noastre europene.

Aceasta ar presupune un alt comportament, diferit de cel manifestat de Guvern anul curent. In cazul de fata, donatorii ar fi trebuit doar sa vina cu un sprijin suplimentar la eforturile depuse de Republica Moldova, dar in nici un caz sa inlocuiasca sau sa compenseze integral lipsa unei politici adecvate de planificare pentru situatii exceptionale, mai ales o data ce seceta este un fenomen atit de frecvent in Republica Moldova. Dar, stimati colegi, sa fim de acord ca o tara moderna cu vocatie europeana nu poate cere in astfel de situatii produse in natura, acest procedeu fiind caracteristic pentru tarile subdezvoltate. Sa ne imaginam pentru o clipa ca o tara membru al Uniunii Europene ar veni cu astfel de solicitari catre parteneri.

Fireste, o astfel de tinuta mineaza autoritatea si prestigiul international al tarii respective, singura exceptie admisibila, in acest sens, fiind cutremurile de pamint sau inundatiile, care sint dezastre naturale de o frecventa mai rara si cu consecinte deseori mai grave decit urmarile secetei. Mai trebuie sa se tina cont si de faptul ca distribuirea fainii si a cartofilor, de exemplu, necesita cheltuieli suplimentare de livrare, transport, combustibil, pastrare. Si este si mai important, sporeste considerabil riscurile unor fraude si furturi de proportii greu de descoperit, dat fiind faptul ca este foarte costisitor si anevoios de verificat, daca donatiile facute ajung la destinatie si nu incap in mina elementelor corupte in scopul comercializarii, cel putin partiale.

Ca sa depasim sindromul de tara saraca si suspiciunea ca s-ar urmari deturnarea unor bunuri, este mult mai potrivit, in astfel de cazuri, sa facem uz de pirghiile caracteristice unei economii de piata liberale, cum ar fi, de exemplu, compensatiile monetare, ceea ce ar permite o riguroasa monitorizare a procesului de distribuire a ajutoarelor.

O alta problema o constituie creditele excesive care se iau in asemenea situatii. Dar de ce am avea nevoie de credite pe care oricum, la un anumit moment, va trebui sa le rambursam, mai ales cind se inregistreaza un excedent bugetar semnificativ. Guvernul a convenit cu Banca Mondiala sa ia, in legatura cu nevoile de lichidare a consecintelor secetei, un credit de 10 milioane de dolari. Cu atit mai mult ca nu se stabilise cum anume vor fi utilizati acesti bani. Prin urmare, nici nu era prea clar daca se merita luarea acestui credit si daca exista un mecanism transparent de distribuire a ajutorului financiar respectiv.

Am dori sa ni se explice din partea Guvernului, oare suportul semnificativ de la Fondul Monetar International si din partea tarilor membre ale Uniunii Europene nu este suficient? Am dori sa trecem de la constatarile si parerile de mai sus la unele propuneri concrete pentru Guvern si Parlament. Datorita nivelului in crestere continua a remitentelor, bugetul de stat este in continuare excedentar. Iar daca avem venituri publice suplimentare semnificative, atunci le putem utiliza pentru compensarea efectelor secetei. Suplimentar, propunem o reregizare urgenta a bugetului pentru 2007 si chiar aminarea unor proiecte prevazute in acesta pentru 2008, ceea ce ne-ar permite sa identificam sume suplimentare pentru lichidarea consecintelor acestui fenomen negativ, cum este seceta.

Se impune si revizuirea critica a nivelului creditelor si a altor programe de suport macroeconomic. Aceasta ca sa ne convingem daca, intr-adevar, avem nevoie de toate transele de creditare. Este bine sa reducem la un minim necesar volumul acestora, pentru ca banii ce urmeaza a fi returnati cindva de cetatenii Republicii Moldova, vor fi adunati prin intermediul unor impozite destul de impovaratoare.

Este cazul, de asemenea, sa recunoastem, chiar in timpul verii Guvernul a luat niste masuri salutabile ce tin de facilitarea importurilor de griu si scutirea acestora de taxele vamale si TVA. In acest sens, venim cu propunerea sa fie extinse aceste facilitati pentru alte produse alimentare, ceea ce ar contribui la reducerea preturilor la produsele alimentare importate pe piata noastra interna.

Intentiile Guvernului de a oferi compensatii si ajutoare agricultorilor sint salutabile, dar insuficiente. Ca, de exemplu, cei 200 de lei pentru fiecare hectar si distribuirea semintei din donatii. In acelasi timp, Guvernul nu vorbeste nimic despre necesitatea ajutorului pentru alte categorii de populatie afectata de seceta.

In special, este necesar sa asiguram compensatii financiare suplimentare pentru pensionari, familiile cu multi copii, care suporta cheltuieli mai mari pentru produsele alimentare. Pentru unele categorii putem oferi scutiri suplimentare de impozit pe venit sau pentru plata anumitor taxe. Pentru altele se impune acordarea unor compensatii speciale. In final, trebuie sa recunoastem ca bugetul de stat, de obicei, este insuficient de pregatit pentru a face fata cazurilor de seceta.

Iata de ce consideram ca este necesar sa facem un efort solidar si sa includem pentru bugetul de stat pentru anul viitor, in mod obligatoriu, un Fond de rezerva pentru lichidarea consecintelor cataclismelor naturale, care sa aiba si o destinatie clara de alternativa. De exemplu, in cazul in care nu va fi nevoie sa utilizam aceste sume, sa fie indreptate pentru a acorda suplimente la salarii pentru angajatii din sectorul bugetar, compensatii pentru familiile cu multi copii, pentru pensionari sau alte proiecte cu caracter social sau investitional.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

In continuare luare de cuvint domnul Serafim Urechean.

 

Domnul  Serafim Urechean: 

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Trebuie sa recunoastem ca asa-numitul raport despre situatia din agricultura si actiunile Guvernului au avut doar scopul de a arunca praf in ochii deputatilor si sutelor de mii de tarani din Republica Moldova.

Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»” a abordat frecvent acest subiect si a avut multiple propuneri pentru sectorul agrar si pentru imbunatatirea situatiei social-economice a populatiei rurale. Am sa amintesc astazi unele dintre ele, pentru a demonstra ca motivul de baza al crizei actuale este refuzul actualei guvernari de a le adopta si promovarea intereselor de tip mafiot in sectorul agrar, ca si in alte domenii.

Ultima noastra initiativa legislativa dateaza chiar din 19 iulie 2007, dar conducerea Parlamentului nu s-a grabit sa includa in ordinea de zi proiectul de Hotarire nr.2722, desi el este menit sa oblige Guvernul anume la luarea unor masuri reale de remediere a efectelor secetei in acest an.

De fapt, Fractiunea “Alianta «Moldova Noastra»”  a propus Parlamentului sa se implice in solutionarea problemei si a venit cu citeva solutii: compensarea pierderilor cauzate de seceta, subventionarea lucrarilor agricole si a extinderii irigarii, suplimentarea compensatiilor nominative acordate persoanelor socialmente vulnerabile pentru cresterea preturilor, subventionarea comercializarii griului alimentar in Fondul de rezerva national si cel local si a procurarii nutreturilor, reducerea nivelului de contributie la Fondul asigurarilor sociale de stat din partea persoanelor juridice din agricultura. Dar in cadrul dezbaterii parlamentare aceste propuneri pot fi perfectionate cu contributia tuturor fractiunilor.

Deci, concluzia e aceeasi: grupul majoritar al comunistilor continua sa blocheze implicarea Parlamentului in trasarea sarcinilor pentru Guvern, inclusiv pentru redresarea situatiei din agricultura. Iar situatia este dezastruoasa si acest lucru trebuie sa-l recunoastem.

Intii de toate, in aspect social, salariul mediu in sector ramine de sub
1000 de lei pe luna. Ca sa inteleaga si majoritatea comunista ce inseamna aceasta, am sa citez ministrul muncii si protectiei sociale, care anunta, recent, ca o luna pentru o persoana la azilul de batrini costa statul  2000 de lei. De peste doua ori mai mult decit cistiga in medie un taran care are de intretinut o familie si de investit in prelucrarea pamintului.

In zonele rurale, saracia este in crestere, fapt remarcat de catre grupul donatorilor, care, pe 12 decembrie 2006, la Bruxelles, a comis un suport financiar substantial Moldovei, dar a propus, printre conditii, si cererea clara, ca Guvernul sa continue reformele inghetate in sectorul agrar.

Ce-a facut, insa, intre timp, actuala conducere a tarii? A marit taxa pe valoarea adaugata la importul pieselor de schimb pentru tehnica agricola si a ingrasamintelor, la exportul de produse fitotehnice si alimentare, a blocat si a oferit doar protejatilor sai dreptul la exportul de cereale, iar mai apoi si la exportul vinului in vrac, atunci cind aceasta era o ultima solutie a vinificatorilor.

A pus si alte interdictii si poveri fiscale pe seama producatorilor agricoli, a micilor fermieri. In schimb, a scutit de taxa de stat pe acei care efectueaza tranzactii multiple de cumparare a pamintului. Deci, se stimuleaza procesul de deposedare a taranilor de pamint, cumparind de la ei la preturi de nimic, fara nici o protectie de stat la preturi, bineinteles, destul de joase.

Un paradox pentru o guvernare comunista: au aparut deja latifundiari cu proprietati de zeci de mii de hectare si oameni la sate rupti cu miile de la acest pamint. Oare aceasta politica a actualei puteri nu confirma refuzul ei de a ajuta taranii si promovarea intereselor exclusive ale unor clanuri bogate in acest domeniu? Guvernul dicteaza preturi joase la achizitionarea produselor agricole locale pentru rezerva de stat si scuteste in schimb de taxe importul acelorasi produse. Subventionarea in agricultura ofera un sprijin financiar marunt, ceea ce face productia agricola in Moldova nerentabila si necompetitiva in raport cu cea din alte tari, in care subventiile sint de sute si mii de euro la hectar.

E o problema si orientarea subventiilor spre prioritatile politice agrare, lucru dificil in lipsa unor asemenea politici. Chiar si fondurile prevazute au o acoperire incompleta de la buget, dar si asa ele sau sint foarte greu de accesat din cauza birocratiei si a blocajelor create artificial.

De exemplu, pentru a asigura de riscuri productia agricola, fermierul are la dispozitie o singura companie clientela “Moldasig”. A cui este aceasta companie, nu mai vreau sa dau vreo caracteristica, stiti nu mai rau decit mine. Si trebuie sa depuna toata suma pentru care incepe calvarul pentru a recupera de la stat subventia de 80 la suta, prevazuta in acest caz. Evident, putini au banii pentru a face asigurarile, iar subventiile ramin doar pe hirtie, desi ele ar fi fost o pirghie serioasa in compensarea efectelor secetei din anul acesta.

Un alt instrument propus de Fractiunea AMN consta in crearea fondului de interventie a statului pe piata cerealiera, pentru a cumpara la preturi mici, in anii cu roada bogata, rezerve de griu, care sa fie vindute in anii secetosi, echilibrind piata si garantind securitatea alimentara a tarii. Insa Guvernul e interesat de altceva – de monopolizarea operatiunilor de import–export la cereale. Nu intimplator tovarasul Tarlev ne linistea saptamina trecuta la televizor ca, in orice caz, cereale pina la Anul Nou ajunge.

Domnilor guvernanti,

Ori voi nu stiti, situatia din tara, ori sinteti incompetenti, lamuriti-va si informati populatia asa cum este ea la ziua de astazi.

Un substrat de interes personal are si declaratia Presedintelui Voronin, cum ca in Rusia vor exporta vin sau toate companiile moldovenesti, sau nici una. Adevarul este ca doua dintre fabricile protejate de Seful statului sint respinse de autoritatile sanitare ale Rusiei, ceea ce afecteaza interesele financiare ale clanului de la putere si-l determina sa blocheze in general exporturile de vinuri. In asemenea conditii este de inteles de ce tarile straine sunt rezervate in acordarea de ajutoare Republicii Moldova pentru depasirea consecintelor secetei. Ele stiu ca aceste consecinte se datoreaza mai mult unei guvernari incompetente si corupte, iar sistemul guvernamental de distribuire a ajutoarelor poate conduce la deturnarea lor. Se vede ca in lume sint putini doritori de a compensa sau de a finanta incompetenta si politicile corupte ale actualei conduceri de virf din Republica Moldova.

Si ultima. Se poate de constatat faptul ca aceasta criza din anul curent nu este, sa zicem, numai din cauza cataclismelor naturale, dar si din cauza incompetentei Guvernului, care n-a facut tot posibilul pentru a prelucra si cele peste 30% din terenurile agricole neprelucrate, pentru a fi insamintata roada 2007.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stimati colegi,

Acestea au fost interventiile pentru subiectul 5.

Microfonul nr.3.

 

Doamna  Eugenia Ostapciuc:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Vreau sa multumesc domnului ministru ca a venit cu aceasta informatie in Parlament. Fractiunea, intr-adevar, avem nevoie de aceasta informatie ca sa lucram cu alegatorii si sa raspundem la intrebarile adresate la intilnirile cu alegatorii.

Astazi, inca o data ne-am convins ca, intr-adevar, in agricultura sint foarte multe neajunsuri si ele vin din anii cind am implementat Programul “Pamint” in modul in care a fost implementat. Si cind am distrus irigarea, sistemul de irigare din Republica Moldova, si cind am distrus cota valorica si multe alte neajunsuri care au fost implementate o data cu implementarea Programului “Pamint”. Vreau sa spun ca noi am adoptat astazi ordinea de zi in timp de o ora si mai mult am vorbit referitor la informatia care a fost audiata astazi.

Domnule Presedinte,

Acum, acordati atentie la sala, cine este in sala. Din opozitie, care au fost cointeresati si au  vorbit ca sa vina tot Guvernul, Tarlev sa vina, in sala sint 21 din 45 de deputati.

Domnul  Marian Lupu:

Bine.

Stmati colegi,

Suntem la ora 13.35. Ora intrebarilor. Rog sa le adresati de la microfoanele respective.

Microfonul nr.4.

 

Domnul  Vladimir Filat: 

Multumesc, domnule Presedinte. 

Daca imi permiteti, 5 secunde ca sa se auda. Interpelarea este adresata catre Guvernul Republicii Moldova. Avind in vedere problema pe care o are Republica Moldova in migratia excesiva si, se poate de spus, fara nici un fel de control.

As vrea sa fie prezentata o informatie din partea Guvernului vizavi de situatia celor peste 5000 de studenti, care, in aceasta vara, au fost in Statele Unite in cadrul Programului “Work and Travel” cu o informatie complexa. Care a fost interventia statului sau a institutiilor statului in pregatirea si asistarea plecarii acestor copii in Statele Unite? Care a fost implicarea ambasadei Republicii Moldova in Statele Unite ale Americii intru monotorizarea si sesizarea, si autosesizarea in cazurile care s-au intimplat cu acesti copii? Si o problema foarte importanta: care vor fi deciziile, pina la urma, ale Guvernului vizavi de acesti copii, vizavi de toate acele insinuari, zvonuri, lansate in Republica Moldova vizavi de neprelungirea contractelor in cadrul institutiilor de invatamint sau exmatricularilor?

Domnule Presedinte,

Rog ca aceasta informatie sa fie prezentata la tribuna centrala, fiindca in cadrul dezbaterilor, in urma raspunsului, vom veni cu date concrete asupra la aceea ce se intimpla in cadrul acestui program cu copiii, cetateni ai Republicii Moldova. Este prima interpelare.

A doua interpelare, nu indraznesc s-o adresez Guvernului, fiindca este... evident ca n-o sa vina cu raspuns, catre Agentia “Moldova-Film”, de fapt, ca deja ceea ce se intimpla cu vinul din Republica Moldova este demn de un film artistic. Vreau ca sa se vina in Parlamentul Republicii Moldova sau cer, mai binespus, cu o informatie ampla despre ceea ce se intimpla in acest domeniu. Noi auzim informatii diverse. Ba ca incepind de la Anul Nou se va bea sampanie la Moscova, ba, ca uitati-va, mai vine o inspectie, ba ca nu mai primim inspectii s.a.m.d. Deci, intrebarea directa este sa primim un raspuns foarte clar: care este situatia la ora actuala in acest domeniu? Cind poate fi reluat exportul in Federatia Rusa din partea producatorilor autohtoni?

Si o mica precizare. Ca raspuns, in aceeasi ordine de idei, masurile intreprinse vizavi de recoltarea strugurilor. Eu am fost foarte mirat cind de la postul de televiziune “Moldova – 1” ni s-a anuntat ca Guvernul a depus eforturi suficiente ca sa asigure ca strugurii din Republica Moldova sa poata fi exportati atit in Romania, cit si in Ucraina. Parerea mea este ca trebuia de depus eforturi considerabile ca vinul sa plece din Republica Moldova in Ucraina si in alte destinatii. Deci, in aceastea ordine de idei, o informatie ampla, bazata pe cifre, analize s.a.m.d. asupra situatiei din domeniul respectiv.

Eu va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.3.

 

Domnul  Victor Stepaniuc:

Multumesc, domnule Presedinte.

O interpelare pentru Guvern. Vreau sa aduc la cunostinta deputatilor lucruri, de fapt, stiute. Noi nu avem un acord politic cu Romania, nu avem un acord de granita cu Romania. Totodata, unii deputati romani, inclusiv domnul Petru Movila, insista sa vina la Chisinau si vrea vesnic sa faca intilniri cu asa-numitii cetateni romani.

Ma gindesc eu ca exista un bun simt, inclusiv in tarile Uniunii Europene, si deputatii dintr-o tara nu se duc in alta parte sa faca asemenea trucuri, nu stiu, electorale sau de imagine. As solicita opinia Guvernului Republicii Moldova. Noi nu sintem o colonie, inca nu sintem o colonie, desi romanii ne deschid centre NATO aici, mai fac si alte lucruri. As insista o pozitie absolut principiala a Guvernului Republicii Moldova in problema respectiva. 

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.2.

 

Domnul  Anatolie Onceanu:

Multumesc, domnule Presedinte.

Eu am o intrebare la trei adrese: Procuratura Generala, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei si Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

La 27 septembrie curent, in cadrul ultimului concurs de frecventa, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, raspunzind solicitarii Ministerului Dezvoltarii Informationale, a decis sa acorde unei firme nou-create cu fondator cipriot reteaua a doua nationala de televiziune, pentru care are licenta valabila de emisie Societatea Romana de Televiziune. In acest fel, consider ca apar un sir intreg de probleme de legalitate.

Prima. In conditiile in care postul “Romania – 1” se retransmite in Republica Moldova pe baza unui acord interstatal in vigoare, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a incalcat articolul 39, alineatul (2) din Codul audiovizualului, care prevede: aceasta autoritate, adica Consiliul Coordonator al Audiovizualului, este responsabila pentru, deschid ghilimele, “implementarea si respectarea tuturor tratatelor internationale in domeniul audiovizualului, la care Republica Moldova este parte.” Este apriori, ilegal un concurs pentru o retea de frecventa aflata sub incidenta unei licente de emisie in vigoare, bazata pe un acord interstatal nereziliat de nici o parte semnatara.

A doua. Consiliul Coordonator al Audiovizualului a scos la concurs reteaua a doua la interventia directa a unei structuri guvernamentale, ceea ce este o incalcare extrem de grava a principiului autonomiei CCA, prevazut la articolul 39 alineatul (1) din Codul audiovizualului. In acelasi timp, implicarea Consiliului Coordonator al Audiovizualului in relatiile financiare-economice intre doi subiecti economici este, la fel, o depasire de competenta si, prin urmare, un abuz de serviciu.

A treia. Chiar si in conditiile in care autoritatile comuniste au dorit sa mearga peste acordul interstatal, CCA ar fi fost in drept sa anunte concursul pentru reteaua a doua numai, repet, numai dupa ce ar fi retras licenta de emisie a Societatii Romane de Televiziune cu respectarea articolelor 27 si 38 din Codul audiovizualului, care impun o serie intreaga de conditii si proceduri si nici una dintre aceste prevederi legale nu a fost intrunita si respectata.

In aceste conditii, solicit si rog raspuns la urmatoarele intrebari. Procuratura Generala sa dea o apreciere oficiala, conform competentelor, incalcarilor sesizate mai sus si sa intreprinda masuri concrete pentru readucerea situatiei in legalitate.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei sa investigheze cazul de oferire a retelei a doua nationale de televiziune unui agent economic creat recent, absolut anonim, pe piata mediateca in Republica Moldova cu fondator dintr-o zona off-shore si cu capitaluri de provenienta indoielnica, aparute peste noapte.

Si Consiliul Coordonator al Audiovizualului sa prezinte acordul cu Societatea Romana de Televiziune si sa informeze opinia publica despre masura in care decizia vizata se justifica in raport cu prevederile Codului audiovizualului si a actelor internationale semnate de Republica Moldova, relevate in acest caz.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna  Vitalia Pavlicenco:

Eu adresez intrebari si luare de atitudine, precum si raspunsuri Procuraturii si Guvernului. “Ziarul de Garda” din 23 august 2007 scrie, in articolul “Mor caprioarele in capcana lui Oleg Voronin”, ca circa 7 kilometri de plasa metalica ingradeste astazi padurea care se afla pe teritoriul comunelor Geamana si Puhoi din raionul Anenii Noi. In total, peste 1000 de hectare de padure urmeaza a fi izolate in urmatoarele luni.

Desi autoritatile spun ca lucrarile sint legale, fiind efectuate in temeiul unui contract, satenii sustin ca animalele mor de sete si de izolare. Firma care a arendat aceasta padure este actionar la “FinComBank”, banca lui Oleg Voronin, fiul Presedintelui Republicii Moldova.

Reprezentantii “Moldsilva” nu au oferit ziarului contractul si alte date despre firma care a primit dreptul de folosinta asupra acestei paduri si nici date despre firma care a ingradit padurea. El a aflat totusi ca firma “Biotexcom” este unul dintre principalii actionari ai “FinComBank”-ului, banca condusa de Oleg Voronin.

De aceea, solicit Procuraturii sa verifice legalitatea actiunilor desfasurate in padurea de pe teritoriul comunelor Geamana si Puhoi din Anenii Noi, iar Guvernului sa-mi puna la dispozitie actele si contractele ce dovedesc acest drept de folosinta asupra padurii si acceptul consiliului local, consiliilor locale.

Astept raspuns in scris.

A doua este o intrebare adresata ministrului educatiei si tineretului Victor Tvircun. Un grup de parinti avind copii in licee cu clase bilingve din orasul Cahul isi exprima nedumerirea in legatura cu o problema, a carei rezolvare o solicita prin intermediul meu, Ministerului Educatiei si Tineretului.

Este vorba ca ai lor copii nu au dreptul sa participe la olimpiadele republicane de limba franceza. Reprezentantii ministerului au motivat ca acesti copii “ar avea prea multe ore de limba franceza pe saptamina si o cunosc prea bine, promovind si motivindu-i astfel doar pe copii”, deci sint promovati si motivati astfel doar copiii de la sat si din clasele obisnuite.

Parintii isi pun intrebarea: de ce acesti copii nu pot participa la olimpiade ca si, de exemplu, elevii de la liceul moldo-turc? Si acolo se predau obiecte in cursuri intensive, bunaoara matematicile. De ce altor copii li se lezeaza dreptul de a participa la olimpiadele republicane?

Parintii sint gata sa se adreseze, daca nu vor gasi rezolvarea in Republica Moldova, la Consiliul Europei. Astept raspuns conform legii si insist asupra unor discutii purtate cu rabdare de reprezentantii Ministerului cu pedagogii si parintii elevilor din liceele cu clase bilingve din orasul Cahul. Astept raspuns in scris.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Marcel Raducan:

Multumesc, domnule Presedinte.

Deci, adresez interpelarea doamnei Furculita, Director General al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Stimata doamna director,

Solicit o informatie ampla referitor la importul in Republica Moldova a deseurilor de la producere si menaj de diferit tip, cum ar fi: cioburi de sticla, rumegus de lemn, tuburi foste in folosinta si multe altele, indiferent de starea lor fizica – lichida, solida sau gazoasa.

Rog ca informatia sa-mi fie prezentata in scris in termenele prevazute de legislatia in vigoare.

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Doamna Zoia Jalba:

Multumesc, domnule Presedinte.

Am o intrebare pe care o expediez atit ministrului culturii, domnul Cozma, cit si ministrului justitiei, domnul Pirlog. In unul din apelurile pe care le-am primit, vreau sa aduc la cunostinta ca la 1 august 2006 a fost incheiat un contract de arenda intre Centrul de Cultura Arta “Ginta Latina” si Societatea cu Raspundere Limitata “Vitlen-Lux”, care este situata in incinta acestui centru si care arendeaza incaperea cu aprobarea Ministerului Culturii.

Astfel, un tinar antreprenor care, dupa ce si-a facut studiile aici, in Republica Moldova, a muncit peste hotare si a hotarit ca sa-si investeasca banii facuti intr-o afacere. Dupa ce a trecut prin toate chinurile deschiderii unei afaceri in Republica Moldova, deci a inceput aceasta activitate.

Toate bune si moi, insa pina in momentul in care, conform Conventiei de la Haga, in Republica Moldova se aplica apostila sau supralegalizarea. Anterior, toate legalizarile actelor de stare civila erau facute la mai multe ministere. O data cu introducerea acestei apostile, uitati-va, ca nu stiu cum s-a facut ca celor de la Ministerul Justitiei le-a cazut tronc la inima biroul care era situat chiar in preajma celui care... biroul acesta de traduceri este situat chiar in preajma biroului in care sint eliberate aceste apostile.

Si din acel moment a inceput silirea directorului de la “Ginta Latina”, pentru ca sa fie reziliat cit mai urgent acest contract de arenda, chiar i-a fost pus un ultimatum ca, pina la 30 septembrie 2007, arendasul sa elibereze acest spatiu, deci fara nici un motiv.

Sint constienta de faptul ca aceasta este o chestiune de judecata, ulterior poate fi chiar un caz rusinos al Republicii Moldova la CEDO. Dar vreau sa-l intreb pe domnul ministru al culturii, care, de fapt, sint necesitatile urgente, caci asa se exprima, ale Centrului “Ginta Latina”, caruia i se impune rezilierea acestui contract.

Iar ministrului justitiei o intrebare, dar si o sugestie. De ce nu-si construieste un birou de traduceri personal acolo, in incinta, sau nu stiu unde, daca tine asa de mult la valorile democratice, cum ar fi concurenta libera.

Iar pe ambii as vrea sa-i intreb: de care principiu se conduc in administrare – cetateanul pentru stat, ori statul pentru cetatean?

Raspunsurile le astept in scris.

Si a doua intrebare ar fi expediata Guvernului Republicii Moldova, dar si Procuraturii Generale. Am nevoie de un raspuns la urmatoarea intrebare: cine este arendasul si in baza carui act legislativ i s-a dat in arenda mai multe hectare in codrii Orheiului, in apropierea orasului, satului Trebujeni, pentru ca cunosc foarte bine aceasta situatie.

Dar si in “Ziarul de Garda” a fost publicat un material foarte amplu, scris chiar de un consilier raional, pentru ca nici administratia publica locala a satului Trebujeni, nici comisia specializata din Consiliul raional Orhei nici un fel nu pot primi raspuns la aceasta intrebare, iar in codrii Orheiului a crescut un conac de toata frumusetea, cu toate acareturile in jurul lui, cu drum asfaltat dinspre Holercani, ingradit si cu paza extraordinara.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Cusnir:

Multumesc.

Adresez prima intrebare Primului-ministru al republicii Vasile Tarlev si-l intreb: in ce masura este asigurata cu cadre didactice Universitatea de Stat din Republica Moldova si cum apreciaza domnul Prim-ministru situatia, ca dupa ce
5 familii de profesori au emigrat recent in Canada, 16 familii de profesori relativ tineri sint alungati acum in prag de iarna in strada din caminul pentru profesori si doctoranzi din strada Gheorghe Casu nr.30. Multi au unul sau mai multi copii, locuiesc de zeci de ani in camin. In schimb, nu sint atinsi instalatorii, secretarele si alte categorii, decit profesorii. Raspunsul il solicit in scris.

Si a doua intrebare, o adresez Guvernului republicii caruia ii solicit o informatie in scris despre activitatile consulare ale Ambasadei Republicii Moldova in Italia in comparatie cu alte ambasade ale republicii. Cite persoane au fost primite in anul curent la ambasada, care sint preturile pentru actele solicitate de cetatenii nostri si sumele acumulate pe contul ambasadei in Italia  compartimentata pe luni, iar pe lunile iulie si august pe zile?

Pentru celelalte ambasade informatii sumare. Citi angajati are ambasada Republicii Moldova in Italia, citi din ei indeplineau activitati consulare in iulie–august anul curent?

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.5.

 

Domnul Ivan Banari:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Presedinte al Parlamentului,

Vreau sa mentionez un fapt, eu am adresat de doua ori in scris o interpelare Ministerului Justitiei referitor la un grup de cetateni care nu-si pot primi salariul pe anii 2005–2006 de la Societatea cu Raspundere Limitata “Moldsemporumb” si de fiecare data primesc raspuns ca a fost dat in judecata directorul sau altceva.

Deci, pentru ca Ministerul Justitiei sa aiba informatie suplimentara si sa hotarasca aceasta intrebare pozitiv, deci comunic ca aceasta intreprindere a luat credite de la banca si a achizitionat porumb de la tarani, de la fermieri. Aceasta intreprindere, pe tot parcursul anului 2007, achita salariul curent al angajatilor, insa nu-si poate onora obligatiunile fata de acei fosti lucratori care se judeca cu directorul acestei intreprinderi de doi ani de zile.

Deci eu pun o intrebare scurta: este in stare Ministerul Justitiei sa hotarasca aceasta intrebare si sa aduca despagubiri oamenilor sau nu? Deci sa fie executata decizia in vigoare a judecatoriei.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Doamna Valentina Serpul:

Adresez prima interpelare ministrului educatiei. Urmare a multiplelor adresari din partea studentilor din familii cu situatii vulnerabila, de cele mai multe ori chiar critica, privind asigurarea cu spatiu locativ in caminele studentesti drept consecinta a incapacitatii financiare si imposibilitatii efective de a suporta cheltuielile pentru gazda excesiv de costisitoare pentru bugetele modeste ale acestor familii, solicit Ministerului Educatiei si Tineretului, domnului ministru al educatiei si tineretului Victor Tvircun o informatie privind asigurarea studentilor din familii socialmente vulnerabile cu spatiu in camin din cadrul institutiilor universitare si medii de specialitate, structurata conform urmatoarelor repere: institutia de invatamint, numarul total de studenti, numarul de locuri disponibile in camine, numarul de cereri depuse de persoanele cu o situatie vulnerabila, numarul de cereri aprobate cu titlul separat, rog sa fie specificate institutiile de invatamint care nu dispun de camine proprii si care este perspectiva acestora de a dispune intr-un viitor previzibil de camine studentesti.

De asemenea, as vrea sa stiu cite camine predestinate pentru studenti au fost privatizate?

A doua interpelare o adresez Guvernului Republicii Moldova. Urmare a raportului privind situatia actuala in sectorul agroalimentar audiat astazi in sedinta plenara a Parlamentului, solicit o informatie privind modul de distribuire a produselor alimentare si a partidelor de medicamente, parvenite din partea mai multor tari.

Rog sa se specifice: cine sint beneficiarii, care sint criteriile de distribuire, cine este abilitat sa distribuie ajutoarele umanitare primite, care este mecanismul de gestionare si verificare a distribuirii acestor ajutoare.

La ambele interpelari solicit informatie in scris.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Prima interpelare o adresez domnului Prim-ministru Vasile Tarlev si domnului ministru al finantelor Mihail Pop. In legatura cu aceste credite pe care le acceptati sa le ia Guvernul de la Banca Mondiala in conditiile in care situatia pe piata interna este una favorabila, avem un excedent bugetar semnificativ.

Care sint explicatiile, care sint motivatiile, argumentarea in favoarea luarii acestor credite? Care sint sumele, fiindca am inteles astazi si din raportul prezentat de domnul ministru al agriculturii ca urmeaza sa fie luate si alte credite in afara de cel care echivaleaza cu 10 milioane de dolari de la Banca Mondiala? Care sint conditiile de rambursare a acestor credite, rata dobinzii, termenele rambursarii si mecanismul distribuirii acestor sume, transparenta, licitatia, care vor fi beneficiarii care vor profita de pe urma utilizarii acestor credite?

Raspunsul la aceasta interpelare o solicit in versiune scrisa.

Si a doua interpelare o adresez domnului Valeriu Gurbulea, Procuror General al Republicii Moldova, si domnului Prim-ministru Vasile Tarlev. Solicit sa fie verificata legalitatea actiunii responsabililor pentru editarea Monitorului Oficial, care au refuzat sa publice in termen de o luna decizia adoptata prin vot democratic a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la confirmarea in functia de presedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului a domnului Vlad Turcanu.

Despre masurile intreprinse si sanctiunile aplicate celor ce se fac vinovati de incalcarea flagranta a legislatiei in vigoare, rog sa fiu informat in versiune scrisa. 

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Si eu la fel.

Doamna Vitalia Pavlicenco,

Declaratia, va rog la tribuna centrala.

 

Doamna Vitalia Pavlicenco:

Declaratia se intituleaza “Declaratia Partidului National Liberal privind afirmatiile iresponsabile ale Presedintelui Vladimir Voronin dupa alegerile locale”. Dupa alegerile locale, Partidul National Liberal a adoptat o atare declaratie. PNL isi exprima profunda ingrijorare in legatura cu evidentele derapaje antidemocratice la care s-a dedat si se deda in continuare Presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, cind profereaza amenintari iresponsabile la adresa autoritatilor locale, unde comunistii au ramas in opozitie dupa ultimul scrutin.

De fapt, presedintele comunist, in numele administratiei centrale, a declarat un razboi total administratiilor regionale in care PCRM nu a obtinut majoritatea in consiliile raionale. O asemenea abordare a actului politic este inadmisibila intr-un stat membru al Consiliului Europei si aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene. Guvernarea comunista a si inceput aplicarea indicatiilor Presedintelui Voronin.

Asistam pretutindeni la sabotarea majoritatii noilor administratii locale. Puterea centrala le priveaza de dreptul de a-i numi si destitui pe conducatorii institutiilor bugetare din subordine, pun sub control central fondul de sustinere a populatiei, centralizeaza finantarea politiei locale, refuzind sa aloce teritoriilor fonduri pentru compensarea efectelor secetei in agricultura. Prin acesti pasi, guvernarea comunista incearca sa impiedice la maximum activitatea administratiei locale necomuniste, facid dezbinare in societate.

Amenintarea de catre autoritatile centrale a celor locale cu boicotul financiar si administrativ echivaleaza cu rasturnarea ordinii de drept constitutional.

PNL il acuza pe Presedintele Voronin de declansarea si amplificarea acestei campanii anticonstitutionale ce se poate solda cu regrese semnificative in procesul inceput de modernizare a institutiilor statului si de pregatire a Republicii Moldova pentru a initia, in sfirsit, reformele cerute de angajamentele in fata Uniunii Europene.

PNL este de parere ca multe dintre actiunile Presedintelui Voronin, inclusiv frecventele ingerinte in activitatea puterii executive, nimeresc sub incidenta acuzatiilor de uzurpare a puterii in stat, unul dintre delictele anticonstitutionale cele mai grave.

PNL cheama fortele democratice din Republica Moldova sa examineze oportunitatea declansarii procedurii de inlaturare de la putere a Presedintelui Voronin pentru incalcarea Constitutiei.

PNL atrage atentia opiniei publice din interior si exterior asupra agresivitatii fara precedente de care da dovada guvernarea comunista in dialog sau la adresa opotizitiei democratice. Noi explicam acest fapt prin lipsa performantelor economice ale actualei guvernari cu esecul Planului de actiuni “Uniunea Europeana – Republica Moldova”, ceea ce duce la scaderea dramatica a nivelului si a calitatii vietii populatiei.

Cetatenii incep sa vada tot mai clar, dupa 6–7 ani de conducere comunista in frunte cu Presedintele Voronin, ca acesta nu are nimic in comun cu democratia si prosperitatea, generind doar minciuna, instabilitate si mizerie.

Consecintele la care se poate ajunge prin comportamentul necivilizat, nedemocratic si neeuropean al Presedintelui Voronin sint discreditarea suveranitatii, destabilizarea situatiei politice interne si periclitarea aspiratiilor proeuropene ale populatiei celui de-al doilea stat romanesc.

PNL considera ca numai unirea eforturilor formatiunilor democratice este de natura sa contracareze isteria postelectorala a liderilor PCRM si sa pregateasca accelerat conditiile pentru curmarea definitiva a dezmatului comunist din societate.

Va multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Sedinta o declar inchisa.

Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la ora 10.00.

Va multumesc.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 14.00.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.