DEZBATERI  PARLAMENTARE

Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XVI-a

SESIUNEA a VII-a ORDINARA – FEBRUARIE 2008

Sedinta din ziua de 8  februarie 2008

(STENOGRAMA)

SUMAR

1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.

2. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4557 cu privire la arbitraj.

3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4558 cu privire la arbitrajul comercial international.

4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura a proiectului de Lege nr.4227 privind protectia marcilor.

 

Sedinta incepe la ora 9.00.

Lucrarile sint conduse de domnul Marian LUPU, Presedintele Parlamentului Republicii Moldova.

 

Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
                                                                 Parlamentului:

Doamnelor si domnilor deputati,

Buna dimineata.

Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi a Parlamentului, din totalul celor 101 de deputati, si-au inregistrat prezenta 90 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Maria Postoico, Veaceslav Untila, Vitalia Pavlicenco – in delegatie; Iurie Rosca, Angela Leahu, Valentina Serpul, Ion Varta, Iurie Bolboceanu, Nicolai Deatovschi, Valentina Cusnir, Ion Neagu.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

Buna dimineata. Sedinta este deliberativa. Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)

Va multumesc.

Astazi, vom avea o sedinta mai scurta. O parte din subiectele incluse pe ordinea de zi a primelor doua zile de sedinte ale plenului Parlamentului au fost examinate ieri. Am fost, la fel, informat ca unele dintre structurile parlamentare, aici ma refer mai mult la cele functionale, decit la cele politice, vor fi antrenate intr-un sir de actiuni care necesita implicarea nemijlocita a acestora.

Pe ordinea de zi sint patru proiecte, unul din ele, proiectul nr.3767, a fost retras de catre autori. Dar, inainte de a incepe examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi, vreau sa aduc la cunostinta dumneavoastra ca astazi isi sarbatoreste ziua de nastere colegul nostru, domnul Valeriu Calmatui. Sa il felicitam (aplauze) si sa ii dorim mult succes. Cred ca in acest context...

Microfonul... ba nu, pardon.

Deci avem doua proiecte: nr.4557 si 4558, ambele cu referinta la sistemul de arbitraj, Legea cu privire la arbitraj si Legea cu privire la arbitrajul comercial international. Ele sint legi conexe, pe care motiv vreau sa va propun urmatoarea modalitate. O sa rugam raportorul, reprezentantul Guvernului sa ne faca o prezentare atit a primului proiect, cit si, in egala masura a celui de al doilea proiect. Continuam cu runda de intrebari – raspunsuri, dupa care voi ruga Comisia de profil sa prezinte rapoartele pe marginea celor doua proiecte de lege. Cred ca e logic. Acceptati?

Va multumesc.

Proiectele de Lege nr.4557 si 4558.

Domnule Esanu,

Va rog.

 

Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentantul
                                                               permanent al Guvernului in Parlament:

Multumim.

Stimate domnule Presedinte,

Doamnelor si domnilor deputati,

Proiectele de lege supuse atentiei dumneavoastra, vin sa continue eforturile Republicii Moldova de racordare a legislatiei la standardele internationale. Dupa cum cunoasteti, actualmente, relatiile privind arbitrajul nu sint reglementate de legea adoptata in 1994, care nu mai corespunde in unele privinte standardelor internationale, tinind cont de faptul ca au avut loc evolutii si la acest capitol.

In acest context, proiectul de lege supus atentiei dumneavoastra nu aduce noutati conceptuale, ci vine doar sa concretizeze prevederi care exista deja in legislatia nationala si se refera la toate aspectele ce tin de arbitraj, inclusiv, incepind cu etapa incheierii conventiei arbitrale, se stabileste mai clar ce inseamna o conventie arbitrala, deoarece de existenta acesteia depinde faptul daca litigiul poate fi examinat de catre arbitraj, moment care exclude posibilitatea adresarii instantei judecatoresti in prezenta unei conventii arbitrale, se refera la componenta arbitrajului procedura de examinare si, cel mai important, concretizeaza cazurile care se refera la nerecunoasterea hotaririi arbitrale de catre instantele judecatoresti si, respectiv, neaplicarea, neexecutarea silita a acestuia.

Existenta a doua legi separate cu privire la arbitrajul intern si arbitrajul international este un moment controversat. In lume exista diferite conceptii. Noi am prezentat comisiei respective informatia cu privire la practica statelor. Decizia privind existenta a doua legi separate sau a unei singure legi, tinind cont de faptul ca, in principiu, nu exista deosebiri conceptuale intre arbitrajul international si arbitrajul national, ramine sa fie adoptata de catre Parlament. Rugam sa sustineti aprobarea proiectelor prezentate in prima lectura.

Va multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Esanu.

Stimati colegi,

Intrebari pe marginea proiectelor de lege nr.4557 si 4558?

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Domnule Esanu,

Primul proiect de lege pe care il supunem dezbaterilor are un aviz amplu, semnat de domnul Ion Creanga, seful Directiei juridice. Si concluziile sint absolut descurajatoare. Suna categoric sentinta verdictul, pe care o da aceasta directie. Citez: generalizind obiectiile invocate, proiectul de Lege cu privire la veterani si varianta in care este propus nu poate fi adoptat, deoarece prezinta erori juridice, semnificative de continut, structura, cit si greseli stilistice.

Si in continuare, datorita erorilor juridice, care au fost mentionate in cadrul avizului, aproape la fiecare articol este insuficienta o simpla revedere sau completare a prezentului proiect. Deci aprecierile sint grave. Dumneavoastra le-ati luat in calcul, cind? Cum procedam, daca o comisie care este abilitata, o directie care este abilitata cu expertizarea proiectului de lege da asemenea calificative si noi urmeaza sa adoptam ceva imperfect, ceva care nu cadreaza cu rigorile.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Deci, am citit atent avizul Directiei juridice. Desigur ca exista unele obiectii pertinente. Cu parere de rau, concluzia nu prea rezulta din argumentele aduse. Este o opinie, as spune eu, bazata pe emotii. As putea sa intru intr-o analiza a obiectiilor. Vin cu una, spre exemplu, ca arbitrajele pot fi constituite doar pe linga un numar limitat de organizatii. Imi pare rau sa spun, dar autorul avizului este intr-o eroare fundamentala, pentru ca exista un principiu care spune: arbitrajul este o institutie absolut liberala, poate fi constituita institutional pe linga orice subiect de drept. Mai mult decit atit, in calitate de arbitru poate sa se produca absolut orice persoana, arbitrajul putind fi constituit si ad-hoc. Deci opinia respectiva cu privire la faptul ca noi trebuie sa limitam in legislatia nationala cercul de subiecte pe linga care poate fi constituit un arbitraj, dupa mine, este eronata conceptual. Si alte obiectii.

 

Domnul Ion Varta:

Bine.

Domnule ministru,

Dumneavoastra polemizati doar pe marginea unei obiectii, dar ele sint multiple. Sint zeci de obiectii, sint trei pagini doldora cu observatii. Chiar pe toate le contestati? Poate unele sint judicioase si merita a fi luate in consideratie?

 

 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca ati sesizat, eu am inceput cu faptul ca exista opinii pertinente, care merita sa fie luate in consideratie, si am spus ca consider doar concluzia finala cu privire la faptul ca proiectul de lege este gresit conceptual si inacceptabil drept emotiva. Dar, in rest, exista obiectii care trebuie sa fie luate in consideratie pentru lectura a doua. Mai mult decit atit, eu nu pot sa vin cu absolut toate detaliile. In principiu, noi am lucrat si dupa aceasta am prezentat in Comisia juridica, pentru numiri si imunitati o varianta definitivata a proiectului pe baza caruia consideram ca Comisia poate, pentru lectura a doua, sa propuna un proiect care va corespunde…

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Presedinte,

Cu permisiunea dumneavoastra. Poate sa se pronunte si domnul Creanga, care a semnat acest aviz destul de amplu. Sa ne spuna care este.

 

Domnul  Marian Lupu:

Stimati colegi,

De fapt, sintem astazi la etapa dezbaterilor la nivel de concept. In momentul in care exista acest aviz al Directiei juridice eu propun sa mai ascultam  si raportul Comisiei sesizate in fond. Nici pe departe nu exclud ca Comisia la fel o sa vina cu un sir de obiectii, propuneri si va propun sa nu ne lansam acum discutia pe detalii sau pe elementele situatiei, care, de fapt, sint sau formeaza subiectul dezbaterilor pentru lectura a doua. Dar daca stimatul coleg Ion Varta insista, bine, eu am sa rog Directia. Dar succint, o expunere generala a pozitiei.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Ion Creanga – seful Directiei juridice a Aparatului
                                                               Parlamentului:

Domnule Presedinte,

Stimati deputati,

Intr-adevar, dupa ce am dat avizul respectiv, am avut o discutie destul de ampla cu reprezentantii, cu autorii, cu ministerul si cu Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, in cadrul careia am inlaturat majoritatea amendamentelor sau propunerilor noastre, care au facut sa ne pronuntam asa categoric. Si astazi confirmam ca am putea sa examinam in prima lectura si pentru a doua lectura  varianta care am convenit-o.

 

Domnul Ion Varta:

Nu era mai bine ca sa ne parvina si noua o versiune usor redactata, ca sa avem o varianta cit de cit lizibila.

 

Domnul  Marian Lupu:

Domnule Varta,

Bine, poate e si corecta obiectia dumneavoastra, nu exclud, dar avem rezerva de timp pentru lectura a doua, ca sa facem acest lucru. Si rog sa acceptam aceasta propunere.

Multumesc.

Microfonul nr.4. In continuare.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Va multumesc, domnule Presedinte.

Stimate domnule Presedinte, ma scuzati,

Stimate domnule viceministru,

Aveti sanse mari. Considerati-o emotiva sau neemotiva afirmatia mea. Insa, stimate domnule Esanu, spuneti va rog frumos, normele care, in sfirsit, au venit dupa ce de trei ori Parlamentul a intors proiectul de lege la Guvern si, practic, s-a venit in aceeasi forma, va fi functional fara modificarile legislatiei per ansamblu, ce tine, in general, de sistemul judecatoresc in Republica Moldova.

Noi vorbeam de multe ori la aceasta tema, fiindca efectuam modificarile respective, vorbim ca aderam la valorile europene, internationale. Lasam norme sovietice inca in cadrul legal al Republicii Moldova in sistemul judecatoresc si dupa care avem situatii foarte simple, cu care se intilneste cetateanul care ajunge in instanta de judecata, cind judecatorul aleatoriu, pe alocuri, alege norma de care urmeaza sa se conduca. Eu va spun in cunostinta de cauza si daca se poate aceasta luati-o ca o constatare. Acum vizavi de calitatea de arbitru. Am vorbit atunci cind discutam Legea privind medierea. Nu considerati ca totusi arbitrul urmeaza sa aiba o asa-numita calificare, asa o anumita calitate? Este o intrebare.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Referitor la prima parte cu schimbarile in justitie.

 

Domnul Vladimir Filat:

Nu in justitie, in legislatie. In legislatia care reglementeaza activitatea.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, si legislatia in domeniul justitiei, deci arbitrajul este o institutie care functioneaza separat de justitie si unicul moment cind se intersecteaza justitia cu arbitrajul este momentul recunoasterii hotaririi arbitrale si asigurarea exercitarii silite a acesteia. Deci in lege noi trebuie sa stabilim foarte clar in ce conditii instanta judecatoreasca poate sa nu recunoasca hotarirea arbitrajului si deci sa nu accepte executarea silita a acestora. In rest, nu exista probleme ce tin de functionarea sistemului judecatoresc din alt …

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Esanu,

Eu nu vreau sa intru cu dumneavoastra in polemica, numai ca dumneavoastra ati abordat o parte a problemei vizavi de recunoastere. Mai este o alta problema, de neacceptare a discutarii sau a examinarii in instanta de judecata a unei cauze la decizia, spre exemplu arbitrara, in cazul in care participa statul, vreau sa va spun ca parte atrasa in proces s.a.m.d.

Fiindca aceste lucruri urmeaza sa fie reglementate in legislatie per ansamblu. Si eu cred ca este un lucru absolut necesar in momentul in care venim cu asemenea proiecte de legi complexe, sa venim paralel sau in acelasi timp si cu modificarea actelor legislative. Ca in momentul in care intra in vigoare un document, o lege, sa intre in vigoare si sa aiba posibilitatea ca aceasta lege sa fie functionala. Aceasta am vrut sa va spun ca idee.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Imi pare rau ca trebuie sa insist in problema, dar in Codul de procedura astazi este stipulat foarte clar: in cazul in care exista o conventie arbitrala, instanta nu are dreptul sa examineze litigiul. Deci, nu mai este necesar sa schimbam nimic in Codul de procedura. Este problema ca instantele trebuie sa interpreteze conventia … si sa aplice. Putem vorbi, eventual, de buna-sau rea-credinta a judecatorului si de capacitatea lui de a interpreta o conventie arbitrala. Prin amendari in legislatie problema respectiva nu poate fi solutionata.

Cit priveste la calitatea de arbitru la a doua parte a intrebarii noastre, desigur, Republica Moldova nu va putea fi condamnata pentru faptul ca a stipulat, ca poate sa se produca in calitate de arbitru doar persoana care dispune de anumite studii. Desi nu este o conditie proprie pentru practica internationala, dar trebuie sa avem in vedere un fapt, ca aici noi sintem in prezenta limitarii dreptului persoanelor de a-si alege arbitru, pentru ca dreptul de a alege arbitru apartine partilor, in masura in care noi vom stipula in lege ca poate fi ales in calitate de arbitru.

 

Domnul Vladimir Filat: 

Domnule Esanu,

Eu inteleg aceasta, nu pierdeti timpul cu mine. Eu inteleg foarte bine ce spuneti. Numai ca in acest caz cetateanul are dreptul sa-si aleaga medicul. Aceasta nu inseamna ca daca el vrea sa se trateze poate sa mearga sa aleaga pe oricine sa-l trateze. Nu duceti ingust discutia in aceasta problema. Eu sint de acord, pentru lectura a doua o sa discutam, insa pentru lectura a doua foarte important eu am sa vin cu amendamentele respective pentru legea respectiva si am sa va arat cite modificari urmeaza sa fie facute in legislatie ca aceasta lege sa fie functionala. Si o spun din practica, nu din teorie.

Multumesc.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Spuneti, va rog, care sint diferentele dintre arbitrajul intern si arbitrajul comercial international la nivel de procedura, regim juridic si altele?

Domnul Nicolae Esanu:

Conceptual, nu exista divergente. Exista unele diferente de nuante si nu in zadar foarte multe tari au o singura lege cu privire la arbitraj, in care se include un capitol separat in care se stabilesc particularitati doar pentru procedura. Dar deosebiri conceptuale intre arbitrajul national si arbitrajul international nu exista.

 

Domnul Valeriu Guma:

Eu nu as fi de acord, domnule ministru, cu dumneavoastra si in privinta aceasta este o pozitie, pe care pot si s-o argumentez, avind in vedere ca multe tari in dezvoltare s-a optat pentru doua legi, unde este o lege-cadru privind arbitrajul si alta unde este o lege privind arbitrajul international comercial, fiindca, pina la urma, totusi diferenta exista si dumneavoastra nu puteti sa spuneti ca nu exista.

Fiindca una cind este o problema ce tine de arbitrajul intern, unde tine, ma rog, sa spunem asa de procesele civile ale familiei, unde sint, ma rog, este poate necesar si un control mai riguros al statului. Si alta este internationalul comercial, arbitrajul. Unde sint riscurile personale. Sint alte libertati, sa spunem asa. Din acest principiu noi cred ca consideram ca ar trebui modificat putin si de mai lucrat asupra legii. Noi nu putem sustine in asa mod aceasta lege. 

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu stiu care este obiectul discutiei, pentru ca Guvernul a venit cu doua legi separate. Dumneavoastra m-ati intrebat din punct de vedere profesionist si eu repet inca o data ca deosebiri conceptuale intre aceste doua institute nu exista. Chiar daca putem accepta argumentul privind existenta in interior a unor materii, nu cred ca cineva va putea veni cu argumente foarte convingatoare ca exista diferente conceptuale intre litigiile comerciale strict nationale si litigiile comerciale internationale.

Si daca acesta ar fi argumentul, ca exista unele materii cu niste reguli speciale, atunci am putea face arbitraj comercial si arbitraj, spre exemplu, familial. Deci aceasta este o discutie in care nimeni nu poate pretinde ca detine adevarul absolut. Daca dorim sa argumentam ca sint necesare doua legi separate, ne ducem la experienta unor tari. Daca vrem sa avem o singura lege, ne ducem la experienta altor tari. Deci nu exista adevar unic in aceasta situatie. Din cele ce cunosc eu, tendinta moderna, cu exceptia statelor sa spunem asa ex-sovietice, care copie in mare parte legislatia acelui care l-a adoptat primul. Majoritatea tarilor occidentale au adoptat o singura lege, dar eu nu pot intra in polemica. Eu reprezint opinia Guvernului care spune ca sint necesare doua legi separate. Noi am venit in Parlament cu doua legi separate. Decizia urmeaza s-o adopte Parlamentul.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Valeriu Guma:

Domnule ministru,

Pina la urma, eu v-am pus o intrebare simpla. Mi-ati raspuns intr-un fel, pe urma ati argumentat altfel. Este diferenta sau nu este? Dumneavoastra ati spus ca nu este. Pe urma ati argumentat ca totusi este. Nu estei? Consideram...

 

Domnul Nicolae Esanu:

Eu chiar din start am spus ca diferenta exista, de nuanta. Nu exista diferente conceptuale. Si tarile care au o singura lege, oricum au un capitol separat in care sint reglementate acele diferente.

 

Domnul  Marian Lupu:

Microfonul nr.4.

 

Domnul Ion Varta:

Multumesc, domnule Presedinte.

Intrucit am inteles ca purcedem la discutii pe marginea celor doua proiecte concomitent si urmeaza a fi perfectate, imbunatatite, am si eu citeva obiectii cu referire la articolul 9 alineatul (4) din primul proiect de lege. Este un punct care contine mai multe contradictii. Se contrazic reciproc mai multe sintagme.

De pilda, citez, se spune ca daca partile nu au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de trei arbitri, cite unul numit de fiecare din parti, iar al treilea supraarbitru, presedintele completului desemnat de cei doi arbitri, complet de arbitraj. Iar in continuare va contraziceti si spuneti asa: partile sau arbitrii pot decide ca in calitate de supraarbitru sa fie desemnat unul dintre arbitrii numiti de parti. Deci in prima fraza spuneti ca doar acei doi arbitri il desemneaza pe supraarbitru, iar in fraza a doua spuneti ca si partile sau arbitrii, sau partile. Deci, sa fie univoc, domnule Esanu, fiindca sint contradictii aici.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Daca imi permiteti.

 

Domnul Ion Varta:

Si apare o intrebare in legatura cu acest punct. In cazul in care acei doi arbitri au intrat intr-un impas si nu pot decide, nu pot atinge un compromis, cine le face parte dreapta, cum ii impaca?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, nimeni nu va face. In acest caz, va fi in imposibilitatea constituirii arbitrajului si arbitrajul nu va fi ales. Dar nu cred ca in practica aceasta se poate intimpla.

Cit priveste faptul ca considerati ca exista o contradictie, eu mi-asi permite sa nu fiu de acord cu aceasta. Prima parte se refera la faptul ca, principiul general, partile desemneaza cite un arbitru sau cite mai multi daca, eventual, ei pot sa decida sa fie mai multi decit 3 arbitri, dar totdeauna este necesar sa existe o parte neutra, adica nedesemnata de catre una dintre parti.

Si atunci acesta este desemnat fie de catre acei care i-au desemnat partile, fie partile desemneaza o alta modalitate. Spre exemplu, daca este arbitraj institutionalizat, se desemneaza de catre instanta arbitrara. Ma scuzati.

 

Domnul Ion Varta:

Domnule Esanu,

N-ati inteles ce am spus, ce am avut in vedere.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Cit priveste...

 

Domnul Ion Varta:

Eu am avut in vedere ca se contrazic doua asertiuni. Prima asertiune: spuneti ca cei... supraarbitrul este desemnat de cei doi arbitri, iar in urmatoarea fraza spuneti ca si partile participa la acest proces. Deci uniformizati ca sa fie clar cine totusi, pina la urma.

 

Domnul Nicolae Esanu:

Nu, am vrut sa va explic. In prima parte se stabileste regula, daca partile au desemnat arbitrul, cel care este desemnat de catre arbitri este supraarbitru. Aceasta este regula. Propozitia a doua stabileste o exceptie, ca acel desemnat de catre arbitri nu este obligatoriu sa fie supraarbitru, fie partile, fie insusi acei care au desemnat al treilea arbitru vor decide ca in calitate de supraarbitru. Dar supraarbitru, din logica legii, inseamna ca este persoana care conduce lucrarile arbitral, el n-are mai multe voturi sau mai mare decizii asupra litigiului. (Rumoare in sala.)

Pai, am fost solicitat sa raspund de ce este exceptia in propozitia a doua, pentru a nu fi imperativa. Daca ar ramine numai prima propozitie ar rezulta ca supraarbitrul nu poate fi decit acel desemnat de arbitri, ceea ce nu este corect.

 

Domnul Ion Varta:

Si ultima obiectie. Chiar in raspunsul pe care l-ati acordat acum, ati utilizat notiunea “arbitral” si cele doua proiecte abunda de aceasta notiune care nu exista, dictionarul limbii romane nu atesta acest cuvint. Deci, spuneti-i cum vreti, eu ii spun...

 

Domnul Nicolae Esanu:

In drept.

 

Domnul Ion Varta:

Deci arbitrar, cred ca ati avut in vedere. Ar fi bine sa excludem acest  lucru care ii jeneaza, fiindca “arbitral” aproape e “arbitrar” si atunci, ceea ce inseamna abuziv, deci dumneavoastra trebuie sa utilizati notiunea, cred ca ar fi corect “de arbitraj”. Nu comisia arbitrala, dar de arbitraj, asa ar fi corect, probabil.

Multumesc.

Domnul Marian Lupu:

De acord?

 

Domnul Nicolae Esanu:

Da, de acord.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Cum, chiar deloc?

Domnule Esanu,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Vladimir Turcan:

Stimati colegi,

Comisia juridica, pentru numiri si imunitati a primit aceste proiecte de legi in noiembrie 2006, va atrag atentia. Si e clar ca, pe parcursul acestei perioade, noi am examinat toate obiectiile, amendamentele, inclusiv avizul Directiei juridice, impreuna cu dumnealor ne-am adresat la Guvern cu rugamintea de a explica unele pozitii, inclusiv ceea ce tine de necesitatea sau posibilitatea comasarii acestor doua proiecte intr-un proiect.

Totusi, la sfirsit, Comisia a ajuns la concluzia ca va fi binevenit pentru tara noastra ca sa fie adoptate doua proiecte de legi, doua legi separate, deci cu privire la arbitraj si cu privire la arbitrajul comercial international.

As vrea sa atrag atentia ca aceste doua proiecte de legi au fost elaborate inclusiv intru realizarea prevederilor Planului de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” si anume asa si a fost stipulat, de fapt, fiind acceptat si de partea Uniunii Europene ca sa fie aceste doua proiecte de legi separate.

 Scopul, dupa cum deja a expus domnul Esanu, este dezvoltarea cailor de alternativa a solutionarii conflictelor de gen economic. Eu sint sigur ca pentru lectura a doua, de fapt, noi deja am examinat majoritatea acestor amendamente si sintem disponibili ca in lectura a doua sa va prezentam, posibil, saptamina viitoare. De aceea, eu va propun ca toti acei care au careva obiectii, amendamente suplimentare sa le prezinte, pentru ca Comisia sa le examineze miercuri.

Deci concluzia Comisiei, proiectele de lege nr.4557 si nr.4558 sa fie aprobate in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule Turcan.

Stimati colegi,

Intrebari?

Multumesc.

Voi chiar insistati, da, ca astazi sedinta nu doar sa fie scurta, dar sa fie una ad-hoc.

Bine. Proiectul de Lege nr.4557, in mod evident, la vot. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4557 este aprobat in prima lectura.

Proiectul nr.4558. Cine este pentru aprobarea acestui proiect in prima lectura, la fel, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4558 este aprobat in prima lectura.

Am sa rog foarte mult Comisia de profil, toti colegii care o sa vina cu propuneri pentru lectura a doua sa faceti un efort in modul in care aceste doua proiecte de legi sa le dezbatem si sa le adoptam in lectura a doua pina la 21,
22 februarie curent.

Va multumesc.

Proiectul de Lege ne.4227 privind protectia marcilor.

Guvernul.

 

Domnul Dorian Chirosca – director general al Agentiei de Stat pentru
                                                            Proprietatea Intelectuala:

Mult stimate domnule Presedinte,

Onorat Parlament,

Se propune pentru prima lectura proiectul de Lege privind protectia marcilor, un proiect de lege care vine sa armonizeze legislatia nationala cu legislatia Uniunii Europene. Este necesar sa mentionam ca in acest proiect de lege si-au gasit reflectarea mai multe directive europene, inclusiv Directiva europeana privind aplicarea drepturilor, proiectul, deci Directiva europeana privind marca comunitara si astfel venim cu acest proiect de lege intru armonizarea cu legislatia europeana.

De mentionat, la fel, ca acest proiect de lege sau domeniul respectiv este reglementat miercuri de Legea privind protectia marcilor si denumirea de origine a produselor. Actualmente, in Parlament se afla al doilea proiect privind denumirea de origine a produselor si indicatiile geografice, deci un proiect distins. Si, prin urmare, este evidenta promovarea proiectului de Lege privind protectia marcilor in sensul acordarii unei protectii eficiente titularilor marcilor pe teritoriul Republicii Moldova.

La fel, proiectul de lege stabileste reglementari, ceea ce se refera la depunerea cererii internationale privind obtinerea unei protectii a marcilor in strainatate si la fel distinge motivele absolute si motivele relative de refuz. In acest sens, vin cu rugamintea ca Parlamentul sa sustina acest proiect de lege.

Multumesc.

 

Domnul Marian Lupu:

Multumesc.

Intrebari? Nu sint.

Domnule raportor,

Va multumesc.

Rog Comisia.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Stimate domnule Presedinte,

Stimati colegi,

Onorata asistenta,

Comisia pentru politica economica, buget si finante a examinat proiectul de lege nominalizat in sedinta sa din 16 ianuarie curent, dispunind de avizele comisiilor permanente si a Directiei juridice a Aparatului Parlamentului.

Proiectul de lege a fost elaborat de catre Guvern si prezentat Parlamentului spre examinare si adoptare in conformitate cu angajamentele statului prevazute in Planul de actiuni “Republica Moldova – Uniunea Europeana” care, printre altele, prevede si armonizarea legislatiei nationale cu legislatia comunitara.

Comisia considera necesar sa mentioneze ca proiectul de Lege privind protectia marcilor este unul din cele 4 proiecte de acte legislative care, actualmente, sint in proces de examinare in Parlament si anume.

Proiectul de Lege supus examinarii in actuala sedinta a Parlamentului; proiectul de Lege privind protectia inventiilor, care a fost discutat ieri si aprobat in prima lectura; proiectul de Lege privind protectia soiurilor de plante si  proiectul de Lege privind protectia indicatiilor geografice, denumirilor de origine si specialitatilor traditionale garantate.

In cadrul examinarii in sedinta Comisiei a proiectului de Lege privind protectia marcilor, s-a constatat ca acesta urmareste scopul stabilirii prin lege a unui sistem eficient de protectie a marcilor, precum si garantarii drepturilor conferite de inregistrarea marcii, prevede masuri de reglementare ce tin de insusi obiectul protectiei, de procedura de inregistrare, de elaborarea titlului de protectie, de conditiile pentru protectia marcilor, stabileste drepturile conferite de marca, precum si alte norme de reglementare care urmeaza a fi stabilite prin lege.

Proiectul de lege este structurat in 9 capitole care contin 87 de articole. Comisia considera necesar sa mentioneze faptul ca proiectul de lege contine prevederi noi pentru legislatia nationala ce se refera la motivele absolute si relative de refuz la inregistrarea marcii, la decaderea din drepturile asupra marcii si la efectele decaderii din drepturi si ale nulitatii lor absolute sau relative, precum si alte reglementari ce nu se contin in Legea nr.588 din 22 septembrie 1995 privind marcile si denumirile de origine a produselor.

Tinind cont de faptul ca proiectul de lege a fost avizat pozitiv de catre comisiile permanente ale Parlamentului si de catre Directia juridica a Aparatului Parlamentului, precum si de faptul ca la elaborarea acestuia s-a tinut cont de prevederile cadrului legislativ de protectie a marcilor in comunitatea europeana, Comisia propune adoptarea proiectului de lege in prima lectura.

 

Domnul Marian Lupu:

Va multumesc, domnule presedinte.

Intrebari? Nu sint. Ba, da, una.

Microfonul nr.4.

 

 

Domnul Ivan Banari:

La articolul 84 – taxele. Toate taxele se vor varsa in buget sau este o deviere? Fiindca aici sint si niste servicii care urgente, neurgente, pe jumatate urgente. Adica inregistrarea in regim de urgenta sau nu?

Deci cum se vor varsa aceste taxe, unde ele se vor acumula, fiindca sint foarte mari?

 

Domnul Marian Lupu:

Microfonul nr.1.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Eu cer scuze, nu s-a auzit aici clar. Care este intrebarea?

 

Domnul Ivan Banari:

Deci am vorbit, taxele de inregistrare si reinregistrare a marcilor. Deci, articolul 84, pagina 43. Aceste taxe la inregistrarea unei marci sint foarte mari si sint niste servicii de urgenta sau pe jumatate urgentate, adica cu 50% mai mult, cu 100% mai mult. Unde se vor varsa aceste taxe si unde se va duce contul acestor taxe? In buget, pe contul AGPI sau unde?

 

Domnul Marian Lupu:

E clar.

Microfonul nr.1.

 

Domnul Dorian Chirosca:

Daca imi permiteti. Deci aceste taxe vor fi varsate in bugetul Agentiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuala. Ele sint, deci ele sint.

 

Domnul Ivan Banari:

Am inteles.

Multumesc.

 

Domnul Nicolae Bondarciuc:

Trebuie sa avem in vedere ca agentia este intreprindere de stat si se afla la autofinantare.

 

Domnul Marian Lupu:

Alte intrebari? Nu sint.

Multumesc, domnule Bondarciuc.

Proiectul de Lege nr.4227. Cine este pentru aprobarea in prima lectura a acestui proiect, rog sa voteze. Majoritatea.

Va multumesc.

Proiectul de Lege nr.4227 este aprobat in prima lectura.

Acestea au fost subiectele pentru ziua de astazi, stimati colegi. Urmatoarea sedinta va avea loc saptamina viitoare, in ziua de joi, 14 februarie, ora 10.00.

Va multumesc si va doresc o zi buna in continuare.

Sedinta este inchisa.

 

Sedinta s-a incheiat la ora 9.33.

 

Stenograma a fost pregatita spre publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.