DEZBATERI
PARLAMENTARE
Parlamentul
Republicii Moldova de legislatura a XVI-a
SESIUNEA
a VI-a ORDINARA – DECEMBRIE 2007
Sedinta
din ziua de 6 decembrie 2007
(STENOGRAMA)
SUMAR
1. Declararea sedintei ca fiind deliberativa.
2. Dezbateri asupra ordinii de zi,
adoptarea ei.
3. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura
a proiectului de Lege nr.2297 cu privire la probatiune.
4. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3740 pentru
ratificarea Protocolului optional la Pactul international cu privire la
drepturile civile si politice, adoptat la New York la 16 decembrie 1966.
5. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3814 pentru
ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si
biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana, incheiat
la Strasbourg la 24 ianuarie 2002.
6. Dezbaterea si aprobarea in prima lectura,
dezbaterea si adoptarea in lectura a doua a proiectului de Lege nr.3974 cu
privire la prelungirea mandatului consiliului local si al primarului satului
Corjova, raionul Dubasari.
7. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.3841 pentru completarea Legii privind administratia publica locala
(art.15, 28).
8. Dezbaterea si remiterea in comisie a
proiectului de Lege nr.3350 privind protectia animalelor.
9. Dezbaterea si remiterea in comisie a
proiectului de Lege nr.3331 privind detinerea si protectia animalelor de companie.
10. Dezbaterea si respingerea proiectului de
Lege nr.4195 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr.1417- XIII din 17
decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III din Codul fiscal.
11. Intrebari.
12.Declaratia doamnei deputat Vitalia
Pavlicenco.
Sedinta incepe la ora 10.00.
Lucrarile sint conduse de doamna Maria
Postoico vicepresedinte al Parlamentului, asistata de domnul Iurie Rosca,
vicepresedinte al Parlamentului.
Domnul Maxim Ganaciuc – director general adjunct al Aparatului
Parlamentului:
Doamnelor si domnilor deputati,
Buna dimineata.
Va anunt ca la lucrarile sedintei de astazi
a plenului Parlamentului, din totalul celor 100 de deputati, si-au inregistrat
prezenta 89 de deputati. Nu s-au inregistrat deputatii: Marian Lupu, Nicolae
Bondarciuc, Leonid Bujor, Oleg Tulea, Igor Klipii – in delegatie; Alexandru
Oleinic – din motive de sanatate; Mihail Sidorov, Larisa Zimin, Nicolai Deatovschi,
Zoia Jalba, Gheorghe Musteata.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Buna dimineata. Sedinta este deliberativa.
Rog sa onoram Drapelul de Stat. (Se onoreaza Drapelul de Stat.)
Va multumesc.
La ordinea de zi.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Doamna Presedinte al sedintei,
Noi, la 7 februarie 2007, am inaintat initiativa
legislativa nr.498 referitoare la modificarea Legii cu privire la patentele de intreprinzator.
Se fac foarte multe speculatii in jurul acestei probleme in ultimul timp, dar,
oricum, problema nu se rezolva, nu se discuta in Parlament. De aceea, avind in
vedere ca, mai tirziu, au fost inregistrate, si din partea domnului Braghis, si
din partea domnului Urechean, initiative in acest sens, este rugamintea ca, pina
la sfirsitul anului, noi sa introducem in ordinea de zi, totusi, sa discutam
aceasta chestiune. Daca va fi respinsa de Parlament – bine, daca nu va fi
respinsa, sa fie rezolvata problema, fiindca oamenii pun aceste intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Comisia pentru agricultura si industria
alimentara propune ca proiectul de Lege cu nr.4 din 7 decembrie sa fie
transferat pe data de 14 decembrie, Legea cu privire la tutun si articolele din
tutun.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
De pe data de 7 decembrie, da?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Nr.4 din data de 7 decembrie sa fie
transferat pe data de 14 decembrie.
Doamna Maria Postoico:
S-a luat act.
Multumesc.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî. Ó÷èòûâàÿ âàæíîñòü ýòîãî
çàêîíîïðîåêòà è òî, ÷òî îí âõîäèò â ïëàí ìåðîïðèÿòèé «Ðåñïóáëèêà Ìîëäîâà –
Åâðîïåéñêèé Ñîþç», à òàêæå ó÷èòûâàÿ áîëüøèå âîïðîñû, êîòîðûå ïîñòàâëåíû íàì â
ïèñüìå Ïðåçèäåíòà, êîòîðûé íàïðàâèë åãî íà ïåðåñìîòð, ôðàêöèÿ ïðåäëàãàåò
çàêîíîïðîåêò ¹1962 ïîä íîìåðîì 4 íà 6 äåêàáðÿ ñíÿòü äëÿ äîðàáîòêè.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Vreau sa le multumesc colegilor din Comisia
juridica, pentru numiri si imunitati ca mi-au trimis un raport de expertiza asupra
proiectului nr.1887 cu privire la notariat. Vreau sa spun, ca nu am cerut. A
fost colegul nostru Alexandru Oleinic, care s-a referit la acest raport de
expertiza.
Eu stiu site-ul Parlamentului si examinez
toate rapoartele de expertiza anticoruptie. Din aceste motive eu i-am intrebat
daca au examinat raportul de expertiza privind proiectul nr.1826, domnule presedinte
al comisiei, dar nu v-am cerut raportul. Va rog, sa nu cheltuiti hirtia, ci sa
examinati si sa trimiteti cui trebuie. Va remit inapoi acest raport de expertiza,
sa-l dati domnului Alexandru Oleinic.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Dumitru Prijmireanu:
Multumesc.
In virtutea unor noi circumstante, care
necesita examinare suplimentara, fractiunea propune ca proiectul de Hotarire
nr.4150 din 7 decembrie sa fie transferat pe urmatoarea saptamina.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi deputati,
Nu inteleg de ce un proiect de lege destul
de important pentru societatea moldoveneasca, Legea cu privire la prevenirea si
combaterea violentei, se intilneste cu atita opunere din partea nu stiu cui?
Doi ani de zile am lucrat la aceasta lege,
sint implicate ministere, structuri internationale, am promis Parlamentului
european anul trecut, in cadrul actiunii “Parlamentele europene unite impotriva
violentei”, ca vom adopta aceasta lege in termene rezonabile.
In comisie nu o data s-a examinat. Deputatii
comunisti au avut tot dreptul si posibilitatea sa isi expuna obiectiile. Am
luat din nou o decizie unanima in comisie si astazi aceasta lege este exclusa
din ordinea de zi deja nu stiu a cita oara.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Neagu:
Multumesc.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Inca la 16 noiembrie a fost depusa, la
Cancelaria Parlamentului o initiativa legislativa semnata de 6 deputati,
privitor la formarea unei Comisii de ancheta privind cazul disparitiei
deputatului Vlad Cubreacov in perioada 21 martie –
25 mai 2002. Am inteles ca ieri au fost careva discutii referitoare la acest
proiect in sedinta Biroului permanent. Ati putea sa ne spuneti, cumva, care
este soarta acestui proiect?
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
In primul rind, comisia... trebuie sa vedem
ce...
Domnul Stoicov.
Microfonul nr.3.
Domnul Iurie Stoicov:
Anterior, am vorbit referitor la aceasta intrebare,
cind au fost si alte initiative din partea altor deputati, ca aceasta intrebare,
in primul rind, se refera la Procuratura Generala. Noi, intr-adevar, avem incredere
in Procuratura Generala, dar consider ca Parlamentul si ieri Biroul permanent
al Parlamentului, de asemenea, a iesit la aceasta concluzie ca ar fi binevenita
aceasta informatie in Parlament, ca noi sa ne apreciem, in final, cum procedam
cu aceasta initiativa de hotarire.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Este clar.
Multumesc.
In continuare microfonul nr.3. Deci,
domnule Neagu, ieri a avut loc sedinta Biroului permanent, unde s-a discutat
proiectul, pe care dumneavoastra l-ati depus. Deci, s-a ajuns la concluzia ca, in
primul rind, sa detinem o informatie de la Procuratura Generala si dupa aceea sa
revenim iarasi la Biroul permanent ca sa ne apreciem ce facem mai departe.
Fiindca, in acest caz, dumneavoastra cunoasteti
foarte bine ca numai fractiunile parlamentare au acest drept de a inainta in
componenta acestei comisii de ancheta. Deci, in acest caz, nu putem ca sa depasim
aceasta norma a Regulamentului.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Din partea Comisiei juridice, pentru numiri
si imunitati se propune ca proiectul de Lege nr.4860 si proiectul de Hotarire
nr.4150 de pe ordinea de zi din
7 decembrie sa fie transferate pentru perioada de 13 – 21 decembrie.
Doamna Maria Postoico:
S-a luat act.
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Doamna Postoico,
Va rog sa ma inscrieti pentru o declaratie
la sfirsitul sedintei.
Doamna Maria Postoico:
Declaratie, da?
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Stimati colegi,
Vreau sa va aduc la cunostinta dumneavoastra
ca dispuneti de un supliment la ordinea de zi a sedintei pentru data de 7
decembrie, care a fost, la fel, discutat in cadrul sedintei Biroului permanent si
este propus pentru ziua de miine.
Cu acele propuneri inaintate, care se refera
la excludere, se accepta. Si referitor la propunerea domnului Diacov privind
proiectul de Lege nr.498, revenim la discutie in cadrul Biroului permanent, sa
ne apreciem pe ce data va fi introdus. Deci, miine, la fel, va fi adoptata
ordinea de zi pe urmatoarele doua saptamini si in acest caz vom pune in discutie
si aceasta propunere. Cine este pentru a adopta ordinea de zi si suplimentul propus,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.2297 cu privire la
probatiune.
Prezinta Guvernul.
Domnul Nicolae Esanu – viceministru al justitiei, reprezentant permanent
al Guvernului in
Parlament:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Doamnelor si domnilor deputati,
Proiectul supus atentiei dumneavoastra vine
sa reglementeze raporturile juridice de probatiune care, in principiu, se
deruleaza si astazi in societatea noastra si se refera la controlul asupra
persoanelor fata de care, in urma savirsirii infractiunilor, au fost aplicate
pedepse privative, nonprivative de libertate. Si, de asemenea, categoria
persoanelor asupra carora au fost aplicate pedepse privative de libertate in
perioada aflarii in penitenciare in scopul pregatirii acestora pentru eliberare
sau in perioada postpenitenciara. Proiectul respectiv de lege nu va necesita
cheltuieli suplimentare si va fi implementat in limita alocatiilor care sint
curente pentru sistemul penitenciar si sistemul de executare. Rugam sa sustineti
proiectul de lege prezentat.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Va multumesc.
Comisia.
Domnul Iurie Stoicov:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati deputati,
Onorata asistenta,
Comisia pentru securitatea nationala, aparare
si ordinea publica a examinat proiectul de Lege cu privire la probatiune, inaintat
de Guvernul Republicii Moldova. Necesitatea elaborarii acestui proiect de Lege
este dictata de faptul ca Republica Moldova, la momentul actual, se afla in proces
de reformare a sistemului de justitie penala, care presupune crearea unor conditii
prevazute de legislatie, cum ar fi probatiunea.
Probatiunea este un termen care defineste o
institutie a justitiei penale si se refera la mentinerea infractorului in cadrul
comunitatii, cu aplicarea strategiilor de integrare sociala si promovarea ideii
de siguranta sociala. Probatiunea este o forma a alternativelor de detentie.
Argumentul principal este ca inchisoarea nu poate solutiona sarcina principala:
reabilitarea sociala si integrarea persoanei in societate.
Guvernul Republicii Moldova, in ianuarie
2007, a completat Regulamentul Ministerului Justitiei, prin care ministerul a
fost abilitatea cu dreptul de a exercita activitatea de probatiune.
Regulamentul Departamentului de executare a deciziilor judiciare a fost
completat cu o structura noua – Directia de probatiune in aparatul central si
oficii de executare in toate sectoarele raionale.
Prin aceasta hotarire, Guvernul a alocat
suplimentar pentru Directia probatiune 5 unitati, iar pentru oficiile
teritoriale – 120 de unitati pentru efectuarea controlului asupra
execuitarii corecte si oportune a pedepselor penale neprivative de liberate,
prezentarii referatelor presentintiale de evaluare psihologica a personalitatii,
indeplinirii cerintelor de evidenta, supraveghere si probatiune a persoanelor
eliberate de pedeapsa penala si a celor eliberate din penitenciar, precum si a
executarii masurilor de constringere cu caracter educativ, aplicate de instanta
de judecata. Aceste obligatiuni sint puse in sarcina Serviciului de Probatiune.
In momentul de fata, la evidenta Serviciului
se afla 9248 de persoane, dintre care 1085 de minori. Activitatea de probatiune
la momentul actual este implementata atit in spatiul european, cit si in spatiul
postsovietic.
Proiectul a fost avizat pozitiv de toate
comisiile permanente ale Parlamentului si de catre Directia juridica a
Aparatului Parlamentului. In temeiul celor expuse, comisia propune adoptarea
proiectului de lege in prima lectura.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte al
comisiei.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule Stoicov,
Intr-adevar, este o lege cu care avansam la
acest capitol. La articolul 23 se propune ca aceste persoane sa fie cuprinse in
asigurare de stat, prin efectul legii, din contul mijloacelor bugetului de
stat. Ce cuprinde aceasta asigurare de stat pentru persoanele nominalizate? Si
cam cit este costul acestei asigurari?
Domnul Iurie Stoicov:
In privinta costului cred ca mai bine cunoaste
Guvernul Republicii Moldova, care a inaintat. Desi dumnealor, anterior, au
invocat, ca nu vor fi careva surse financiare suplimentare.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1, este ceva?
Domnul Nicolae Esanu:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Proiectul de lege nu prevede costuri
directe pentru implementarea acestor prevederi. Aceasta este o masura de
asigurare. Cu Ministerul Finantelor inca nu s-a ajuns la acord, daca acestea
vor fi asigurari in cadrul companiilor private sau acestea vor fi din contul
bugetului de stat, in scopul de a asigura plata primelor de asigurare. Dar,
referitor la acest subiect, exista opinia Guvernului privind posibilitatea
implementarii acestora in practica.
Doamna Valentina Buliga:
Va multumesc.
Si a doua intrebare referitoare la
articolul 2, alineatul (5): “Cu persoanele eliberate din locurile de detentie
se incheie un contract de acordare a ajutorului corespunzator. Conditiile si
forma contractului sint stabilite de ministrul justitiei.” Este o norma intilnita
si in alte state sau doar la noi, in Republica Moldova, ministrul justitiei? Si
de ce anume ministrul justitiei, dar nu ministerul, Guvernul?
Domnul Iurie Stoicov:
Este o propunere pentru lectura a doua, o vom
examina. Intr-adevar, trebuie de referit la organul care va efectua acest
control, dar nu la persoana.
Doamna Valentina Buliga:
Multumesc.
Am inteles.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Alexandru Lipcan:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule presedinte al comisiei,
Eu am luat cunostinta de avizul Comisiei
juridice, pentru numiri si imunitati si conchid ca acesta nu este un aviz
pozitiv. Deci, in primul rind, comisia s-a expus asupra lipsei statutului bine
definit al organelor de probatiune si al consilierilor de probatiune in acest
proiect, pe care noi il discutam. In al doilea rind, comisia mentioneaza ca
prevederile proiectului de lege nu vor solutiona problemele probatiunii,
deoarece nu ofera cadrul necesar cu referire la activitatea organelor de probatiune.
In al treilea rind, comisia nu este de
acord cu argumentul cuprins in nota informativa, precum ca, pentru inceput, nu
vor fi necesare mijloace financiare, la ceea ce s-a referit si domnul Esanu,
deoarece unele prevederi ale legii solicita mijloace financiare importante si
vor fi de nerealizat. Noi despre aceasta am vorbit si in cadrul Comisiei pentru
securitatea nationala, aparare si ordinea publica.
Si in concluzie. Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati considera oportun imbunatatirea semnificativa a proiectului
de Lege cu privire la probatiune. Noi nu am examinat acest aviz in comisie si
acum iesim cu un proiect de lege, inteleg, nu bine pregatit.
Domnul Iurie Stoicov:
Noi tot am discutat cu domnul Turcan si
dumnealui nu este de parerea ca acest proiect de lege trebuie respins sau
retras. Intr-adevar, asupra proiectului trebuie de lucrat considerabil. Dar pornind
de la situatia strict necesara care trebuie pentru Republica Moldova in acest
domeniu, este necesar astazi sa il aprobam in prima lectura, cu conditia ca vom
reveni. Ceea ce tine de partea financiara, este o chestie discutabila. Acum sint
120 de persoane in teritoriu si 5 persoane in oficiu. Deci, 125 de persoane
lucreaza deja in acest domeniu. Vor fi necesare suplimentar, este greu de
presupus acuma.
Domnul Alexandru Lipcan:
Eu propun, doamna Presedinte al sedintei, sa
puneti la vot respingerea acestui proiect de lege.
Doamna Maria Postoico:
E clar.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Va multumesc.
Eu ii multumesc domnului coleg ca face
referinta la avizul Comisiei juridice, pentru numiri li imunitati, dar, totodata,
atrag atentia ca nu este vorba de un aviz negativ in sensul acela care
dumnealui, in sfirsit, a tras concluzie. Este un aviz critic, o critica, eu consider,
sanatoasa in sensul acela ca noi toti trebuie sa lucram foarte activ si, in
primul rind, Guvernul, pentru ca, pregatind acest proiect de lege pentru
lectura a doua, sa il imbunatatim, inclusiv la capitolul ce tine de mecanismul
implementarii acestei legi.
Si iata aici taman va fi necesar de a
stabili la concret, anume de care surse financiare noi avem nevoie? Si pe etape
de a stabili care prevedere va intra in vigoare de la data cutare sau cutare, pornind
de la existenta resurselor financiare? Aceasta s-a avut in vedere in avizul
comisiei noastre.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Multumesc.
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule presedinte al comisiei,
De ce am iesit? Pentru ca autorul a afirmat
ca nu este nevoie de careva surse financiare. Iar apoi, iesind la microfon, a
zis ca nu s-au inteles inca cu Ministerul Finantelor de unde vor fi achitate
aceste surse.
Dumneavoastra afirmati in raport ca deja
lucreaza 5 persoane in minister si 120 in teritoriu. Dar autorul ne prezinta
noua, in nota informativa, ca pentru anul 2007 cifra persoanelor constituie
450. Iata aici as vrea sa... Este nota informativa prezentata noua, domnule Esanu,
si trebuie sa purtati raspundere pentru ceea ce prezentati. De unde s-a luat
aceasta cifra? Si dumneavoastra afirmati ca nu este nevoie de bani. Daca deja
oamenii lucreaza la acest capitol. Din acest motiv si eu propun nu de a respinge,
dar de a remite in comisie, sa se lucreze si dupa aceasta sa revenim cu un
proiect bine pregatit.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu:
Da, multumim, doamna Presedinte.
Nota informativa reflecta numarul
persoanelor angajate in Departamentul de executare. Si, daca vedeti, proiectul
este prezentat in Guvern, toate procedurile au mers pina la finele anului 2007.
Dar inca in luna februarie a fost adoptata o hotarire de Guvern, prin care au
fost introduse modificarile despre care a vorbit domnul Stoicov. Intr-adevar,
persoanele respective deja functioneaza. In bugetul pentru anul 2008 este
inclusa de acum finantarea Departamentului de executare in limitele suficiente
pentru a asigura si finantarea acestor unitati.
Deci, nemijlocit pentru implementarea
acestei legi, nu este nevoie in prezent absolut de nici o finantare. Unica
problema pe care am invocat-o si la iesirea anterioara, tine de acel mecanism
de asigurare care prevede ca in cazul in care vor fi decese sau vatamari
corporale ale persoanelor care activeaza in acest sens, in legatura cu activitatile
de serviciu sa fie supuse asigurarilor de stat. Dar acest lucru este prevazut
astazi in legislatie pentru o categorie de persoane. Si noi sintem siguri ca, in
limita alocatiilor bugetare, noi vom putea asigura implementarea acestei legi,
fara a solicita pentru anul 2008 surse suplimentare.
Multumim.
Doamna Valentina Cusnir:
S-a incurcat si mai tare. Aici, in proiect,
se vorbeste despre directia de probatiune, pe cind domnul ministru deja imi
spune despre finantarea Departamentului executare. Nu exista aici ceva cu
Departamentul executare. Noi vorbim clar, de Directia de probatiune din cadrul
Ministerului de Interne. Asa am inteles eu. Inca mai tare ne incurcam. Si inca
o dovada ca trebuie.
Domnul Nicolae Esanu:
Deci, dumneavoastra ati incurcat,
Departamentul de executare are 450 de persoane. Noi vorbim despre aceasta
structura de probatiune care are 120 de persoane. Deci, sa fie stipulat.
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu nu pot sa incurc decit sa citesc ceea ce
este scris in nota informativa. Si daca cineva nu poarta responsabilitate
pentru ceea ce scrie si ma induce pe mine in eroare si pe toti ceilalti, nu
trebuie sa ma invinuiti pe mine.
Domnul Nicolae Esanu:
Nu este vorba de Ministerul de Interne. Acesta
nu are nici o atributie.
Doamna Valentina Cusnir:
Dumneavoastra ati spus. Citim stenograma pe
urma si vedeti ca dumneavoastra ati spus in cadrul Ministerului de Interne.
Doamna Maria Postoico:
Doamna Cusnir,
Este clar. Deci, pentru lectura a doua, daca
dumneavoastra aveti propuneri, bine. Daca dumneavoastra ati inaintat propunerea,
ea va fi pusa la vot.
Multumesc.
Doamna Valentina Cusnir:
Eu am spus. Da, iata aceasta.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte,
Va multumesc.
Stimati colegi,
In ordinea in care au fost inaintate propunerile
pentru proiectul de Lege nr.2297. Comisia a propus pentru a fi acceptata in
prima lectura. Deci, am sa pun la vot in ordinea in care a fost inaintata. Si
colegii nostri au inaintat propuneri pentru a fi respinsa sau remisa in
comisie. Cine este pentru a aproba in prima lectura proiectul de Lege nr.2297,
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Celelalte propuneri care au fost inaintate
sint. Dar, oricum, cine este pentru a fi remis in comisie, va rog sa voteze.
Doi. In rest – zero voturi. Este clar lucru ca respingem, dumneavoastra ati
votat pentru remisie.
Deci, proiectul de Lege nr.2297 este
aprobat in prima lectura.
Proiectul de Lege nr.3740 pentru
ratificarea Protocolului optional la Pactul International cu privire la
drepturile civile si politice.
Va rog, domnule Esanu.
Domnul Nicolae Esanu:
Stimata doamna Presedinte,
Doamnelor si domnilor deputati,
Prin proiectul supus atentiei dumneavoastra,
Guvernul Republicii Moldova propune fortificarea mecanismelor de protectie a
drepturilor civile si politice, instituindu-se posibilitatea pentru cetatenii
Republicii Moldova in cazurile in care se vor epuiza toate caile interne de
protectie a drepturilor civile si politice, garantate de Pactul international sa
depuna o cerere individuala catre Comitetul pentru drepturile omului.
In proiectul de Lege privind ratificarea Pactului
international se propun anumite rezerve, tinind cont de faptul ca Republica
Moldova, in prezent, nu poate, cu parere de rau, asigura aplicarea legislatiei
pe intreg teritoriul sau si al doilea tine de concretizarea momentului de la
care cererile vor putea fi examinate, stipulindu-se ca Comitetul pentru
drepturile omului va fi competent sa examineze doar acele cereri, care vor fi
depuse dupa data la care Republica Moldova va finaliza procedurile de
ratificare al acestui Pact international. Rugam sa sustineti proiectul de lege
prezentat.
Multumim.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari?
Va multumesc, domnule viceministru.
Comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca
Protocolul optional la Pactul international cu privire la drepturile civile si
politice se incadreaza in categoria tratatelor internationale, supuse examinarii
si ratificarii de catre Parlament. Protocolul optional la Pactul respectiv are
drept scop instituirea unui mecanism de examinare a comunicarilor individuale,
parvenite de la persoanele fizice privind violarea drepturilor civile si
politice stipulate in Pact.
Acest mecanism de examinare a cazurilor
individuale vine sa completeze mecanismul universal de monitorizare periodica a
situatiei in domeniul drepturilor omului prevazut in Pact. La momentul ratificarii
Protocolului optional este necesara formularea a trei rezerve despre care a
vorbit si reprezentantul Guvernului. Comisiile permanente au prezentat avizele
pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea Protocolului mentionat.
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana propune excluderea din titlul legii a sintagmei “adoptat la
New-York la 16 decembrie 1966”. Luind in considerare cele expuse, comisia
propune aprobarea in prima si in a doua lectura a proiectului de Lege privind
ratificarea protocolului sus mentionat.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte.
Intrebari?
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Domnule presedinte al comisiei,
Respectarea prevederilor Protocolului optional
la Pactul drepturilor civile si politice, sint sigura, necesita o monitorizare si
o cercetare suplimentara. Ati discutat cumva in comisie care vor fi costurile
de personal sau daca astazi Republica Moldova dispune de personal calificat
pentru a monitoriza respectarea acestui Protocol, se va respecta acest Protocol
in Republica Moldova? De cit personal este nevoie si care vor fi costurile
suplimentare in bugetul pentru anul 2008?
Domnul Grigore Petrenco:
Va multumesc pentru intrebare.
Eu, cred ca Republica Moldova dispune de
personal calificat pentru monitorizare. In privinta cheltuielilor suplimentare,
daca ati citit atent si nota informativa anexata la acest proiect de lege,
deocamdata este greu de calculat costurile suplimentare. Eu cred ca nu sint atit
de mari, dar daca reprezentantul Guvernului poate sa completeze si sa spuna
date concrete...
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.1.
Domnul Nicolae Esanu:
Multumim, stimata doamna Presedinte.
Doamnelor si domnilor deputati,
Prin ratificarea acestui Protocol,
Republica Moldova nu trebuie sa constituie mecanisme la nivel national. Aceste
mecanisme deja exista. Deci, noi vorbim de faptul ca se accepta ca cetatenii
Republicii Moldova sa depuna cereri la un organ international. In aceste conditii,
noi nu putem vorbi despre costuri suplimentare pentru Republica Moldova, despre
costuri financiare.
Desigur, putem discuta despre costuri
politice sau de imagine in masura in care un numar foarte mare de cetateni vor
depune asemenea cereri si vor fi constatate ca, la nivel national, nu exista
mecanisme eficiente de protectie a drepturilor politice si civile.
Dar, tinind cont de toate amendamentele
care se aduc in legislatie, inclusiv de perspectiva, deschiderea asa-numitului
recurs constitutional, prin care se va institui dreptul cetatenilor de a se adresa
Curtii Constitutionale a Republicii Moldova cu cereri privind constatarea violarii
drepturilor sale, noi speram ca nu o sa fie asa de mare numarul cererilor
depuse la acest Comitet pentru drepturile omului.
Multumim.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc.
Multumesc, domnule presedinte.
Supun votului, in prima lectura, proiectul
de Lege nr.3740. Cine este pentru a aproba acest proiect in prima lectura, rog
sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3814 pentru
ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si
biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana.
Bine, daca se solicita in lectura a doua,
putem sa revenim. Bine, am inteles, domnule Urechean. Deci, supun votului,
pentru lectura a doua, proiectul de Lege nr.3740 pentru ratificarea Protocolului
optional la Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.
Cine este pentru lectura a doua, rog sa voteze si va rog rezultatele.
Numaratorii:
Sectorul nr.1- 28.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 15.
Doamna Maria Postoico:
73 de voturi “pro”. Cine este impotriva?
Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3740 este adoptat in
lectura a doua.
Continuam. Proiectul de Lege nr.3814.
Domnul Mircea Buga – viceministru al sanatatii:
Mult stimata doamna Presedinte,
Stimati doamne si domni deputati,
Se propune atentiei dumneavoastra
ratificarea Protocolului aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina
vizind transplantul de organe si tesuturi de origine umana, adoptat la
Strasbourg la 24 ianuarie 2002.
Vreau sa va informez ca Republica Moldova a
ratificat Conventia pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii umane
privind aplicatiile in biologie si medicina la 19 iulie 2002, asa-numita Conventie
privind drepturile omului si biomedicina, care are drept scop protectia demnitatii
si identitatii fiintei umane si garanteaza fara discriminare integritatea
persoanei, precum si respectarea celorlalte drepturi si libertati fundamentale
fata de aplicatiile in biologie si medicina.
Ulterior, la 8 februarie 2007, Republica
Moldova a semnat Protocolul aditional la aceasta Conventie si ratificarea
acestui Protocol la Conventia privind drepturile omului si biomedicina va putea
asigura un cadru juridic necesar protectiei persoanelor si solutionarea
problemelor de ordin etic, psihologic si social in domeniul transplantului de
organe si tesuturi de origine umana.
Ratificarea acestui Protocol aditional la
Conventia privind drepturile omului si biomedicina va contribui si la
executarea actiunilor prevazute de Planul de actiuni “Republica Moldova –
Uniunea Europeana”.
Doamnelor si domnilor deputati,
In contextul celor mentionate, solicitam
sustinerea dumneavoastra privind ratificarea acestui Protocol aditional la
Conventia privind drepturile omului si biomedicina.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Va multumim.
Intrebari catre raportor? Nu sint.
Rog comisia.
Domnul Grigore Petrenco:
Stimati colegi,
Comisia pentru politica externa si
integrare europeana a examinat prezentul proiect de lege si constata ca Protocolul
aditional la Conventia privind drepturile omului si biomedicina vizind
transplantul de organe si tesuturi de origine umana se incadreaza in categoria
tratatelor internationale supuse examinarii si ratificarii de catre Parlament.
Protocolul a fost adoptat de catre Consiliul Europei la 24 ianuarie 2002 si a
intrat in vigoare la 1 mai 2006.
La momentul actual, Protocolul este semnat
de 20 de state membre ale Consiliului Europei si ratificat de sapte dintre
acestea. Republica Moldova a semnat protocolul la 8 februarie 2007. Scopul Protocolului
este de a completa Conventia privind drepturile omului si biomedicina cu
prevederile aditionale menite sa creeze cadrul juridic unificat de solutionarea
problemelor etice, psihologice si socioculturale inerente transplantului de
organe si tesuturi de origine umana. Comisiile permanente ale Parlamentului au
prezentat avizele pozitive, pronuntindu-se pentru ratificarea protocolului mentionat.
Comisia pentru politica externa si integrare europeana propune de a exclude din
titlul legii sintagma “incheiat la Strasbourg la 24 ianuarie 2002”.
In conditiile celor expuse, propunem a
adopta proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului aditional la Conventia
privind drepturile omului si biomedicina vizind transplantul de organe si tesuturi
de origine umana in prima si in a doua lectura, daca nu sint obiectii.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc, domnule presedinte.
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Multumim.
Supun votului pentru aprobare in prima
lectura proiectul de Lege nr.3814. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Comisia a inaintat propuneri pentru a fi
adoptat si in lectura a doua. Fractiunile, aveti propuneri pentru lectura a
doua? Se accepta, da?
Va multumesc.
Supun votului, pentru adoptare in lectura a
doua, proiectul de Lege nr.3814. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 31.
Sectorul nr.3 – 17.
Doamna Maria Postoico:
76 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3814 este adoptat in
lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3974 cu privire la
prelungirea mandatului consiliului local si al primarului satului Corjova,
raionul Dubasari.
Guvernul.
Domnul Sergiu Tataru – viceministru al administratiei publice locale:
Mult stimata doamna Presedinte,
Stimati deputati,
Se prezinta pentru examinare initiativa
legislativa cu prolongarea mandatului consiliului local si primarului comunei
Corjova, raionul Dubasari, dat fiind imposibilitatea petrecerii in luna iunie
anul curent a alegerilor locale. Guvernul vine cu aceasta initiativa.
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Intrebari? Nu sint.
Comisia, va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
In prezent, proiectul de Lege al Guvernului
Republicii Moldova propune ca, prin derogare de la prevederile Codului electoral
si de la prevederile articolelor 5 si 28 din Legea cu privire la administratia
publica locala, sa fie prelungit cu titlu de exceptie, in conformitate cu
prevederile articolului 6 alineatul (4) din Legea privind actele legislative,
mandatul consiliului local si al primarului comunei Corjova, raionul Dubasari,
pina la crearea conditiilor necesare desfasurarii unor alegeri democratice,
libere si corecte in conformitate cu legislatia in vigoare a Republicii Moldova
si cu cea internationala, dar nu mai tirziu de data alegerilor locale generale
din 2011.
Comisiile permanente si Directia juridica a
Aparatului Parlamentului au prezentat avizele la proiectul mentionat, prin care
se propune examinarea acestuia in sedinta plenara si adoptarea de catre
Parlament. Totodata, Comisia pentru protectie sociala, sanatate si familie
propune ca in titlul proiectului cuvintele “satul Corjova” sa fie substituit prin
cuvintele “comuna Corjova”, pornind de la cerintele Legii privind organizarea
administrativ-teritoriala nr.764 din 27 decembrie 2001.
Iar in articolul unic este necesar de
indicat sursele oficiale in care au fost publicate actele legislative invocate,
asa cum rezulta din cuprinsul articolului 34 alineatele (1) – (3) din Legea
privind actele legislative.
Comisia sesizata in fond accepta aceste
propuneri. Comisia pentru agricultura si industria alimentara propune acest
proiect de lege si proiectul nr.3841, initiativa a colegilor deputati in
Parlament Plesca Ion si Gheorghe Susarenco, sa fie comasate si examinate ambele
in prima lectura.
Comisia sesizata in fond nu accepta
comasarea proiectelor vizate, dat fiind faptul ca normele juridice ce se contin
in proiectul de lege nominalizat au un caracter permanent si se vor rasfringe
asupra intregului teritoriu al Republicii Moldova. Insa problema ce urmeaza a
fi examinata vizeaza numai o singura unitate administrativ-teritoriala,
deoarece este un caz exceptional si prevede, si varianta Guvernului prevede
derogarea de la prevederile Codului electoral si ale Legii privind administratia
publica locala care urmeaza a fi reglementata prin legea organica cu caracter a
normelor cuprinse de exceptii, conform prevederilor Legii nr.780 din 27
decembrie 2001 articolul 6 alineatul (4).
Proiectul de Lege nr.3974 din 13 noiembrie 2007
are un caracter temporar si se va aplica doar numai pe un teritoriu anumit,
unitatea administrativ-teritoriala de nivelul intii, comuna Corjova, pina la
alegerile locale generale din 2011.
Comisia Electorala Centrala a Republicii
Moldova propune ca in componenta proiectului sa fie inclusa lista consilierilor
locali si lista candidatilor supleanti in Consiliul comunei Corjova si a
primarului. Comisia accepta propunerea Comisiei Electorale Centrale.
In temeiul acestor propuneri, consideram
necesar ca proiectul de lege nominalizat trebuie sa contina doua anexe. In
prima anexa sa se includa numele si prenumele consilierilor comunei Corjova si
numele si prenumele primarului acestei comune. In anexa numarul 2 trebuie sa se
contina numele si prenumele candidatilor supleanti ai acestui consiliu.
Analizind obiectiile si propunerile
parvenite la acest proiect, Comisia pentru administratia publica, ecologie si
dezvoltarea teritoriului propune Parlamentului aprobarea acestuia in prima
lectura, iar in cazul in care sedinta in plen nu are obiectii esentiale, sa se
adopte si in lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule presedinte.
Intrebari?
Microfonul nr.5.
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule presedinte de comisie,
Ce a servit ca temei pentru prelungirea,
adica pentru propunerea aceasta, pentru initiativa legislativa de a prelungi
mandatul de primar si consilieri?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Adresarea Comisiei Electorale Centrale.
Domnul Ion Plesca:
Ca temei?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Situatia care s-a creat in Corjova,
imposibilitate...
Domnul Ion Plesca:
Situatie de imposibilitate de a desfasura
alegerile, asa e?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Imposibilitatea desfasurarii alegrilor.
Domnul Ion Plesca:
La articolele 15 si 28 din Legea cu privire
la administratia locala acest temei este prevazut? Acolo sint doua temeiuri: in
caz de razboi si...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, in caz de razboi si de catastrofa.
Domnul Ion Plesca:
Dar acesta, temei de imposibilitate a desfasurarii...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Aspectul, imposibilitatea poate fi, poate sa
cada chiar si in conditiile situatiei de forta majora, razboi si catastrofa.
Noi, cind am examinat imposibilitatea prevederii de la articolul 15, alineatul
(2) si situatii de imposibilitate... si in raport m-am straduit sa aduc la cunostinta
Parlamentului ca se creeaza o situatie permanenta pe tot cuprinsul teritoriului
Republicii Moldova.
Situatia in Corjova este o situatie de
exceptieá care s-a creat drept consecinta a unor actiuni cunoscute de dumneavoastra.
Domnul Ion Plesca:
Asemenea situatie poate sa mai aiba loc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
De aceea, propunerea dumneavoastra, practic,
nu vizeaza, in special, localitatea Corjova, dar prevede o preconditie in conditiile
imposibilitatii petrecerii, pe cind Legea cu privire la administratia publica
prevede: fiecare caz trebuie sa fie adoptat prin lege organica vizavi de
prelungirea mandatului atit a consilierilor, cit si a primarilor.
Domnul Ion Plesca:
Deci, dumneavoastra considerati ca ar fi de
prisos o asemenea sintagma de adaugat la articolele acestea, 15 si 28, da?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, nu e vorba ca eu asa consider.
Domnul Ion Plesca:
Parerea dumneavoastra?
Domnul Vladimir Ciobanu:
In cadrul discutiilor, s-a convenit ca noi,
din start, pur si simplu, asiguram o preconditie ca cream... deci
imposibilitatea desfasurarii alegerilor poate fi numai o situatie de forta
majora. In rest, organele de stat, cum ar fi Comisia Electorala Centrala,
administratia publica locala, organele centrale, trebuie sa asigure desfasurarea
alegerilor. Si reglementarea procedurii de desfasurare, practic, este vizata in
Codul electoral.
Domnul Ion Plesca:
Bine, multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Valerii Garev:
Ñïàñèáî.
ß ñîãëàñåí ñ âûâîäàìè êîìèññèè, êîòîðàÿ
ãîâîðèò î òîì, ÷òî òî, ÷òî ñëó÷èëîñü â Êîðæîâå, – ýòî èñêëþ÷èòåëüíûé ñëó÷àé. Ïîýòîìó ìû ïîääåðæèâàåì ýòîò çàêîíîïðîåêò,
âûíåñåííûé Ïðàâèòåëüñòâîì.
Íà íàø âçãëÿä, âîïðîñ î òîì, ÷òî ìîæåò
âîçíèêíóòü òàêàÿ âîçìîæíîñòü ãäå-òî ó íàñ, çà ïðåäåëàìè ýòîãî ñåëà, âî âñåé
ðåñïóáëèêå, íåëüçÿ ñòàâèòü, ïîòîìó
÷òî ïîä ñëîâîì «âîçìîæíîñòü» ìîæíî ïîíÿòü ëþáóþ ñèòóàöèþ, êîòîðàÿ ìîæåò ñëîæèòüñÿ.
È â êàæäîì ñëó÷àå, êîãäà òàêàÿ ñèòóàöèÿ âîçíèêíåò, íà ìîé âçãëÿä, íóæíî ïðèíèìàòü âîò òàêîé
îðãàíè÷åñêèé çàêîí. Âî-ïåðâûõ, åå íå íàäî äîïóñêàòü, ýòî îäíî.
À âòîðîé ñëó÷àé íåëüçÿ ðàñöåíèâàòü êàê
òèïè÷íûé äëÿ âñåé ðåñïóáëèêè. Òàêîé çàêîí, íà íàø âçãëÿä, ïðèíèìàòü íåëüçÿ. ß
ïîääåðæèâàþ ïðåäëîæåííûé Ïðàâèòåëüñòâîì çàêîíîïðîåêò: îí ïðîäèêòîâàí
íåîáõîäèìîñòüþ ñòàáèëèçèðîâàòü îáñòàíîâêó, îáåñïå÷èòü óïðàâëÿåìîñòü â ýòîì
ðåãèîíå è, áåçóñëîâíî, ïðè ïåðâîé æå âîçìîæíîñòè ïðîâåñòè çäåñü äåìîêðàòè÷åñêèå
âûáîðû.
Ñïàñèáî.
Doamna Maria Postoico:
Da, multumesc.
Microfonul nr.4.
Domnul Dumitru Diacov:
Noi am discutat in contradictoriu acest
proiect si la comisie. Este cam stranie aceasta decizie, fiindca noi ne folosim
de moment, caci este o complicatie la Corjova si luam decizia cea mai usoara –
sa prelungim mandatul, dar nu sa obligam Guvernul sa desfasoare alegeri pe
teritoriul Republicii Moldova, este teritoriul suveran al Republicii Moldova.
Dar daca miine separatistii creeaza
probleme la Varnita sau in alta localitate limitrofa acolo, ce, noi tot asa luam
si prelungim. Noi prelungim mandatul primarului, dar ce se intimpla cu
consilierii? Din cite intelegem, acolo consilierii, unul a plecat, altul a
decedat, cineva a parasit localitatea. Inseamna ca si consiliu acolo nu exista.
Deci, eu cred ca decizia normala a unui
Parlament, a unui stat independent trebuia sa fie urmatoarea, ca Executivul
Republicii Moldova sa asigure desfasurarea alegerilor in localitatea Corjova.
Modalitati mai multe pot exista, pot fi urne mobile, urnele pot fi instalate in
sectii de votare la o margine de sat si locuitorii dusi incolo. De cautat solutie.
Dar mie imi pare ca se merge pe calea cea mai usoara.
Pur si simplu, sa prelungim mandatul. Bine,
prelungim inca 4 ani de zile, dar ce facem mai departe? Prin aceste actiuni,
noi stimulam obraznicia separatistilor de la Tiraspol.
Multumesc.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule presedinte,
Responsabilitatea pentru desfasurarea
alegerilor revine, conform Codului electoral, Comisiei Electorale Centrale. Au
fost incercari de doua ori sa se desfasoare alegerile si era clar ca este
imposibil de a desfasura. Dar localitatea are nevoie de a avea conducerea
administratiei publice locale.
Responsabilitatea structurilor statale ramine
in vigoare, cu privire la asigurarea conditiilor. Si proiectul de lege anume aceasta
notiune o prevede: in conditiile posibilitatii, care vor fi asigurate de
institutiile statale, Comisia Electorala Centrala va asigura desfasurarea
alegerilor. Si nu mai tirziu decit 2011.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Multumesc, doamna Presedinte.
Domnule presedinte,
Prima intrebare, posibil ca nu tine direct
de comisie, dar totusi dumneavoastra sinteti membru al Biroului permanent. Cum
s-a intimplat ca proiectul pe care il discutam acum, care a parvenit in
Parlament la 2 noiembrie 2007...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Eu am inteles intrebarea, stimate coleg.
Domnul Gheorghe Susarenco:
La 13.11 se examineaza inaintea proiectului
nostru, care a parvenit la
2 noiembrie. Ce fel de sarituri peste cal sint acestea? Noi intelegem, daca se
voteaza acest proiect cu majoritatea...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu. Permiteti-mi sa va raspund la intrebare,
deoarece am inteles-o din start. Nu in calitate de membru al Biroului, deoarece
nu sint membru al Biroului.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Sariti peste cai.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar, daca ati observat, in ordinea de zi...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Calul e comisia si Biroul permanent.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Daca ati observat, in ordinea de zi, aceasta
periodicitate, tinind cont de faptul cum au fost inregistrate proiectele, s-a
mentinut. Altceva decit... presedintele sedintei are drept, conform
Regulamentului, sa determine care proiect sa fie examinat primordial.
Acum, ceea ce tine de periodicitate ori de etapizare.
Pe data de doua, Comisia Electorala Centrala s-a adresat catre Presedintele
Parlamentului cu hotarirea sa si cu procesul-verbal. Comisia noastra, comisia
pe care o prezint si Comisia juridica, pentru numiri si imunitati, impreuna cu Aparatul...
cu reprezentantul Directiei juridice a Aparatului Parlamentului, a creat un
grup de lucru care a examinat... Si pe data de 28 a fost pregatita, practic,
prima initiativa legislativa in alta varianta, prin care se amenda articolul
15, cu o noua notiune cum ar fi “asediu”.
In cadrul grupului de lucru, nu s-a ajuns la
o varianta corecta si in cadrul discutiilor a aparut varianta derogarilor.
Practic, Guvernul, pur si simplu, a tergiversat adoptarea si de aceea s-a intimplat
astfel ca proiectul de lege al Guvernului a parvenit putin mai tirziu decit initiativa
dumneavoastra. Dar eu as sesiza ca proiectul de lege, adica tema, acest obiect
a fost examinat in cadrul Parlamentului de pe data de 6 octombrie, adica
aproape cu o luna de zile inainte de a se inregistra atit initiativa
dumneavoastra, cit si initiativa Guvernului.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Am inteles. Eu pot sa fac o replica la aceasta.
Daca Guvernul asa intirzie, daca noi mergem mai repede ca Guvernul, poate faceti
un Guvern din opozitie, ca sa nu intirzie. Acum urmatoarea intrebare.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Despre lucrul acesta demult se discuta, nu
ramine deci s-o facem.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Urmatoarea intrebare. Nu, aceasta, eu nu va
pun intrebarea dumneavoastra, majoritatii parlamentare. Dupa cite cunosc,
dumneavoastra nu faceti parte din majoritate.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Apoi nu, Guvernul din umbra face opozitia,
dar nu majoritatea...
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Intrebarea urmatoare. Eu continuu intrebarea
domnului Plesca, sa discutam pur juridic. Lasam intr-o parte problema Cocieri.
Domnul Vladimir Ciobanu:
De acord.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pardon, Corjovei. Codul, vasazica legea
actuala, prevede: Parlamentul este autoritatea care detine, in exclusivitate,
dreptul de a prelungi, aceasta e o axioma. A doua problema este, cind
Parlamentul poate sa prelungeasca, in care cazuri prevede legea. In doua situatii:
in caz de razboi si de catastrofa. In baza carui eveniment, in baza carui motiv
Parlamentul astazi prelungeste mandatul?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, aveti dreptate ca Guvernul, prin
prevederea articolului 15, adica nu Guvernul, Parlamentul, prin prevederea
articolului 15 alineatul (2), prin lege organica prelungeste mandatul atit a
consilierilor, cit si a primarului.
Motivatia, situatia care s-a creat in Corjova,
da, acolo nu este razboi, acolo nu este catastrofa, dar este o situatie prin
care astazi administratia publica locala nu isi poate indeplini angajamentele pe
care le are fata de localitate. Initiativa Guvernului, motivatia poate fi in
acest caz si situatia care este in Corjova si initiativa Comisiei Electorale
Centrale care este responsabila pentru a desfasura, conform Codului electoral, si
aceasta a fost temeiul Comisiei Electorale Centrale fata de Guvern si fata de
Parlament.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Este clar.
Domnule presedinte,
Eeu v-am rugat sa lasam cazul concret intr-o
parte. Exista in teoria dreptului – primarul si secundarul. Primarul sint
cazurile in care se poate prelungi: caz de razboi si de catastrofa. Secundarul
este: daca exista cazurile acestea, Parlamentul poate prelungi. In cazul discutat,
de ce prelungim noi, daca nu exista primarul?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Este o situatie concreta.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Nu exista, lasam situatia intr-o parte.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Daca chiar e secundara.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Pentru situatia concreta trebuie sa punem
baza legislativa.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Susarenco,
Mai linistit, toti inteleg, eu va rog.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Daca este chiar si secundara.
Domnul Gheorghe Susarenco:
...linistit... Asa sint eu. Dumneavoastra inca
nu m-ati vazut pe mine enervat...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Susarenco...
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog liniste.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Stimate coleg,
E normal ca situatia existenta in zona
raioanelor de Est a Republicii Moldova necesita discutii. Aceste discutii pot
fi interminabile, ele dureaza deja
15 ani de zile. Sintem toti constienti ca ar fi cazul sa se termine si sa se
reglementeze situatia in aceasta zona. Dar vorbim de o situatie concreta: satul
Corjova, comuna Corjova, ma scuzati. Si in aceste conditii, noi, legiuitorii,
trebuie sa le asiguram o baza legislativa, pentru a asuma raspundere si pentru
a activa.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Am inteles.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Acei care sint incadrati. Vizavi de ceea ce
este primordial, de ceea ce este secundar putem discuta, nu sint probleme.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte,
Este clar.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Dar astazi trebuie sa venim la o situatie
concreta.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Si ultima intrebare, doamna presedinte.
Doamna Maria Postoico:
Doua intrebari, nu.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu am inca o intrebare, din partea doamnei
Pavlicenco.
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog, domnule Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Da. Eu inteleg ca Guvernul si de data aceasta
vrea sa umble cu chila in tureatca si sa se invirteasca ca motanul imprejurul
cozii sale. Ce se intimpla in cazul in care, totusi... dar noi precis o sa avem
situatia... in cazul in care nu se executa legea pe care dumneavoastra o propuneti,
ca sa fie alegerile pina la 2011?
Ce se intimpla daca nu-i, ce facem cu
Parlamentul nostru, cui aratam cu degetul?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, ce se intimpla? Primarii si
consilierii, printre altele consilierii, cineva a pus problema, imi pare ca
colegul Diacov. ce ne facem cu consilierii? Noi am propus, se anexeaza doua
anexe, prin care consilierii, atit consilierii in consiliu, cit si consilierii
supleanti sint inclusi in acest proiect de lege si vor fi vizati in lege.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar daca nu se desfasoara alegerile?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Si daca pina pe data de... pina in anul
2011 nu vor fi asigurate conditiile, acest consiliu va fi in posibilitatea
dreptului de a conduce actuala...
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu cred ca dumneavoastra vreti sa dati
posibilitate pina la 11, fiindca stiti foarte bine ca majoritatea parlamentara
n-o sa aiba majoritate in 2009 si atunci o sa dati pe capul urmatorului
Parlament.
Doamna Presedinte...
Doamna Maria Postoico:
Eu va rog liniste, liniste.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Eu propun, au mai fost la noi situatii.
Doamna Maria Postoico:
Noi auzim foarte bine, foarte bine se aude,
domnule Susarenco, nu strigati. Se aude foarte bine.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Dar nu strig, dumneata puneti vata in
urechi, daca poate te supara.
Doamna Maria Postoico:
Nu, uitati-va sala.
Domnul Gheorghe Susarenco:
(Rumoare in sala.) Eu propun, noi am avut situatii de acestea si propun ca sa fie
ascultat si raportul nostru, apoi sa votam, sa deschidem ochii majoritatii, caci
lor li s-au impainjenit ochii. Aceasta problema e una problema juridica si nu e
problema politica, cum vreti s-o faceti dumneavoastra.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Domnule presedinte al comisiei,
Prima intrebare. La care proiect de lege
ne-ati citit raportul si in care lectura? Raspundeti la intrebare.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Da, intrebarea e foarte simpla.
Doamna Valentina Cusnir:
Taceti si ascultati.
Domnul Vladimir Ciobanu:
La proiectul de Lege nr.3974 din 13
noiembrie 2007.
Doamna Valentina Cusnir:
Asa, intrebarea a doua rezulta din prima.
Dumneavoastra ati vorbit, eu v-am ascultat foarte atent, ati vorbit ca comisia
nu accepta comasarea nu stiu la care proiect. Cum v-ati permis sa cititi un
raport asupra unui proiect cu privire la care noi nu am ascultat inca autorii
proiectului si sa veniti dupa aceasta... Si cine v-a imputernicit, de unde stiti
dumneavoastra ca Parlamentul nu va accepta comasarea, cu ce drept dumneavoastra
ati citit asa ceva in raportul dumneavoastra?
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, nu sint de acord ca ati ascultat
atent, deoarece eu am facut referinta. Comisia pentru agricultura si industria
alimentara a propus sa fie comasate doua proiecte, care au fost inregistrate si
examinate in comisia sesizata in fond. Si de aceea am facut referinta si chiar
v-am citit atent proiectul, numarul proiectului de care este vorba, nr.3841, si
am explicat de ce comisia sesizata in fond nu a acceptat comasarea.
Doamna Valentina Cusnir:
Este o propunere pentru lectura a doua.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu.
Doamna Valentina Cusnir:
Ceea ce a spus Comisia pentru agricultura si
industria alimentara, dumneavoastra in nici un caz nu ati avut dreptul sa spuneti
ca comisia a examinat si nu a acceptat.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Nu, noi am...
Doamna Valentina Cusnir:
Conform Regulamentului, noi trebue sa
ascultam frumos autorii, pe urma comisia, dumneavoastra sa iesiti cu raportul
la al doilea proiect si atunci puteti sa spuneti: Comisia pentru agricultura a
propus ca acel, al doilea proiect, care inca nu l-am examinat, sa fie comasat
cu proiectul acesta.
Dumneavoastra nu ati avut nici un drept sa
spuneti in raportul la acest proiect, da, se incalca Regulamentul si permanent,
mai ales de domnul Ciobanu.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Doamna Cusnir,
In prima lectura se examineaza si
propunerile comisiilor care prezinta avizele.
Doamna Valentina Cusnir:
Foarte corect, foarte corect.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Aceasta am si facut-o.
Doamna Valentina Cusnir:
Dumneavoastra dinainte ati spus ca comisia
deja a examinat. Aceasta este pentru lectura a doua si nu ati avut dreptul.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Este clar.
Doamna Valentina Cusnir:
Ce este clar? Sa ascultam al doilea
proiect. Ca acum se va pune la vot.
Doamna Maria Postoico:
E clar care sint propunerile. Eu va rog.
Microfonul nr.3. (Doamna Cusnir vorbeste
in sala.) Este clar.
Domnul Vladimir Turcan:
Doamna Cusnir,
Microfonul de acum nu este conectat.
Doamna Maria Postoico:
E clar, e clar.
Domnul Vladimir Turcan:
Stimati colegi,
Eu as propune ca noi sa terminam acest
pin-pong lingvistic, politic. Noi intelegem foarte bine ce fel de situatie s-a
creat la Corjova. Toti absolut cunoastem foarte bine ce este acolo. Intelegem
foarte bine ca este o situatie exceptionala, situatia care necesita ca noi sa
adoptam o lege, ca derogare de la prevederile existente actualmente in legislatia
noastra.
Eu inteleg foarte bine intentiile domnului
Plesca si ale domnului Susarenco. Si, in principiu, in baza acestei initiative
tot sta acelasi scop: de a rezolva problema pur juridic. Altceva ca aici noi
trebuie sa ne apreciem iarasi pur juridic, care formula este cea mai corecta?
Deoarece conceptul si al primei initiative si al acesteia este, practic, acelasi:
de a rezolva problema in situatia exceptionala.
Formula care a fost propusa in proiectul
domnilor Plesca si Susarenco noi, de fapt, dorim, nu dorim, dar am intrat deja in
discutii injurul acestui proiect. Pur si simplu, pur juridic, a crea o situatie
cind orice situatie poate fi considerata ca inadmisibila pentru a fi desfasura
alegerile. Si, de aceea, noi, totusi, sustinem ideea ca in acest caz sa fie
adoptata o lege, ca derogare. Si propunem ca aceasta sa se puna la vot.
Totodata, am o intrebare la domnul presedinte
al comisiei. Eu as considera ca propunerea Comisiei Electorale Centrale ca sa
fie anexata la acest proiect de lege lista nominala a consilierilor si a
primarilor nu este corecta din punct de vedere juridic, deoarece aceste
persoane sint validate, este decizia respectiva si in acest caz nu este necesar,
pur juridic, de a reconfirma inca o data, prin aceasta lege, lista nominala.
Noi, in acest caz, rezolvam numai o problema: de a prelungi mandatul
persoanelor care deja au fost validate. Din aceasta cauza, eu consider ca este
de prisos de anexat aceste liste nominale la acest proiect de lege.
Eu, va rog, sa terminam noi toate discutiile
acestea. Situatia este foarte complicata. In cazul in care vor fi create aceste
conditii si posibilitati, fara doar si poate, va fi rezolvata problema si pina
la perioada de 2011, dar aceasta este situatia care este astazi. De aceea, eu
propun ca acest proiect de lege sa fie votat astazi si in prima lectura, si in
lectura a doua.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule presedinte al comisiei,
Eu am sa incerc sa va aduc argumentele
prezentate de catre Comisia Electorala Centrala vizavi de anexa. Comisia Electorala
Centrala trebuie sa atribuie mandatele cu privire la prelungire. Si, in baza
argumentului, ei au invocat necesitatea stipularii fiecarei persoane suplimentar.
De aceea, nu inrautateste propunerea Comisiei Electorale Centrale. Ea, practic,
reconfirma si dreptul Comisiei Electorale Centrale sa le atribuie mandat de
prelungire.
Domnul Vladimir Turcan:
In acest caz, nu este vorba de atribuire,
este vorba de prelungirea termenului mandatelor persoanelor care deja au fost
validate nominal.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Corect.
Domnul Vladimir Turcan:
De aceea, eu consider ca nu este necesar ca
sa fie atribuit mandat. Este vorba de prelungirea mandatului, sa spunem, al
persoanei X, care deja este astazi primar sau...
Domnul Vladimir Ciobanu:
Eu am incercat sa va aduc la cunostinta
argumentele Comisiei Electorale Centrale.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu inteleg. Dar, din punct de vedere
juridic, aceste argumente nu sint intemeiate.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Doamna Maria Postoico:
De doua ori iesiti de acum. Daca aveti
replica – bine, daca nu...
Doamna Valentina Cusnir:
Domnule Turcan,
Eu nu m-am referit, nici nu am numit comuna
Corjova in iesirea mea la microfon. Eu nu sint impotriva ca noi sa hotarim
legal situatia in Corjova si, poate, Doamne fereste, in alte localitati. Eu
m-am referit la incalcarea Regulamentului Parlamentului, cind domnul presedinte
al comisiei a prezentat un raport care contine o buna parte care se refera la
un proiect care nu a fost inca examinat. Si fara pin-ponguri. Eu am pus intrebarea
foarte corect si nu trebuie... referiti-va la dumneavoastra, va rog.
Doamna Maria Postoico:
Eu, va rog, liniste. Replica.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu, pur si simplu, as fi vrut sa ii explic
prevederile Regulamentului. Regulamentul prevede: “In raportul comisiei trebuie
sa fie dat raspuns la toate obiectiile, amendamentele care au parvenit chiar si
in prima lectura.” Si raportul domnului presedinte al comisiei este foarte
corect, dumnealui a expus propunerile din partea altor comisii si pozitia
comisiei este expusa in raportul prezentat. Atit.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu am o scurta precizare.
Stimati colegi,
Cu adevarat, aceasta problema nu urmeaza sa
fie discutata nici prin prisma emotiilor, a cailor s.a.m.d. Dar, in acest caz,
este necesar ca sa o discutam foarte clar sub aspect juridic.
Colegii au invocat foarte clar care este
norma legala. Mai mult ca atit, noi trebuie sa vorbim in continuare la normele
legale. Este definit foarte clara, prin norma legala, ce inseamna stare de
asediu si stare de razboi. Insa noi, la ora actuala, nu avem definit exact care
sint acele situatii care conduc la imposibilitatea desfasurarii alegerilor. Si,
daca e sa vorbim pur juridic, noi, la ora actuala, adoptam, in cazul in care se
voteaza in forma propusa, o lege care nu are baza legala, daca vreti pina la
urma.
Si eu nu inteleg de ce trebuie de opus? Pina
la urma, daca efectuam stipularile respective si modificarile in lege, cum au
propus colegii, si, ulterior, venim... sau in pachet... venim cu modificarile
respective si Parlamentul hotaraste, efectuam modificarile respective cu stipularile
clare, care sint acele situatii de imposibilitate pentru a desfasura alegerile.
Fiindca este o situatie exacta si concreta
la Corjova. Noi nu avem in vedere ca motivele invocate nu sint serioase. Insa
avem o situatie foarte concreta si la Buteni. Nu, nu, ei. Si mai departe, si
mai departe. Sa definim atunci foarte clar aceste situatii.
Si vizavi de lista consilierilor.
Stimati colegi,
Daca noi o sa adoptam, de catre Parlament,
nominal lista consilierilor, mai este inca o problema, ulterior, in cazul in
care un consilier se retrage sau isi pierde mandatul, in conditiile prevederii
legii, este inclus pe lista, exact asa cum prevede legea, urmatorul consilier. Si
atunci ce, va trebui sa venim in Parlament sa validam mandatul unui consilier
din consiliul local? Pai, asa se intelege, daca noi adoptam nominal lista
consilierilor, in cazul acesta, eu cred ca norma trebuie sa fie una larga si sa
adoptam sau sa validam lista consilierilor si, ulterior, sa functioneze norma
legala existenta.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Deci, doamna Presedinte al sedintei,
Cel putin, daca aceasta situatie va impiedica
votarea proiectului de lege in a doua lectura, comisia nu insista ca anexa sa
aiba loc. Daca anume ea nu are suport, necesitatea unui suport juridic. Dar comisia
nu insista ca, pentru lectura a doua, sa fie, totusi, votat proiectul de lege si
anexa poate fi omisa. Sint doua propuneri a doi deputati, comisia nu insista ca
neaparat propunerea Comisiei Electorale Centrale sa fie luata in considerare.
Doamna Maria Postoico:
Domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Daca imi permiteti, stimati colegi, intr-adevar,
aceasta anexa, despre care se discuta, probabil, nu-si va gasi loc in varianta
finala a propunerii de derogare de la lege din simplu motiv ca noi ne propunem
sa prelungim mandatul consiliului local, care a activat din 2003 pina in
prezent, adica, consilierii care au fost pina acum, isi continua, iar cel care si
l-a abandonat il substituie supliantul. Iar primarului in exercitiu, care a
fost 4 ani, i se mai prelungeste mandatul pentru 4 ani.
Si, daca imi permiteti, as adauga, nu vad
nimic absolut straniu si ciudat in adoptarea acestei legi si nici o contradictie
juridica. Situatia este clara, degeaba extindem asupra intregii Republicii
Moldova. S-a vazut clar ca autoritatile legale ale Republicii Moldova nu pot
organiza un scrutin electoral democratic din motive bine cunoscute, armata straina
prezenta pe teritoriul nostru si fortele separatiste care impiedica. Prin
urmare, datoria noastra este sa gasim o solutie concreta pentru un caz concret si
sa mergem inainte. De aceea, eu personal sustin acest proiect si invit colegii
sa-i sustinem pe oamenii din satul Corjova, care au nevoie de administratie
publica locala pentru trebuirile si nevoile de fiecare zi.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vadim Misin:
Ñïàñèáî.
ß î÷åíü êîðîòêî. Óâàæàåìûå êîëëåãè, ÿ
äóìàþ, ÷òî ìû íåñêîëüêî ëóêàâèì, êîãäà ïûòàåìñÿ ïîñòàâèòü íà îäíó ïëîùàäêó
Êîðæåâî è Áóöåíû; ýòî íåêîððåêòíàÿ
ïîñòàíîâêà. Äåëî â òîì, ÷òî åñëè ìû ññûëàåìñÿ, óæå ïûòàåìñÿ ñîñëàòüñÿ, íà
çàêîíîäàòåëüñòâî, òî àáñîëþòíî ïðàâ êîëëåãà Ñóñàðåíêî: â çàêîíå ÷¸òêî íàïèñàíî,
êîãäà ìîæíî ïðîäëèòü. È òîëüêî äâà ñëó÷àÿ (ìíå Ïëåøêà ïðàâèëüíî ïîäñêàçûâàåò)
íàïèñàíû â çàêîíå.
Òàê âîò, Êîðæåâî åñòü ñëåäñòâèå
âîîðóæåííîãî êîíôëèêòà, ýòî Êîðæåâî. Áóöåíû íå åñòü ñëåäñòâèå âîîðóæåííîãî
êîíôëèêòà, à åñòü ñëåäñòâèå ïîëèòèêè, ëèáî ïðàâèëüíåå – ïîëèòèêàíñòâà. Ýòî
àáñîëþòíî äðóãîå äåëî. È èõ íèêîèì îáðàçîì íåëüçÿ ñòàâèòü íà îäíó ñòóïåíü è
ïðèðàâíèâàòü ê îäíîé ïëîùàäêå. Ìû íå ìîæåì íå ðåøèòü âîïðîñ ñ Êîðæåâî, ïîòîìó
÷òî, âîò ïðàâèëüíî òîëüêî ÷òî ñêàçàë êîëëåãà Ðîøêà, ÷òî ìû äîëæíû ïîéòè
íàâñòðå÷ó æèòåëÿì Êîðæåâî. Îíè âíåøíèì ôàêòîðîì ïîñòàâëåíû â òàêèå óñëîâèÿ,
êîãäà èì íåêóäà äåâàòüñÿ.
Òåïåðü ÷òî êàñàåòñÿ ìíåíèÿ êîëëåã ïî ïîâîäó
ñïèñêà. ß õî÷ó ïîëíîñòüþ ïîääåðæàòü Öåíòðàëüíóþ èçáèðàòåëüíóþ êîìèññèþ è
ãîñïîäèíà ×åáàíà, ÷òî ìû îáÿçàíû ñåãîäíÿ âî âòîðîì ÷òåíèè ïîâòîðèòü â
çàêîíîäàòåëüíîì ïîðÿäêå ñïèñîê. ß ñêàæó, ïî÷åìó. Äà, ìû ïðîäëåâàåì ìàíäàòû, è
âðîäå áû íåîáÿçàòåëüíî ñïèñîê ñíîâà ïîâòîðÿòü, íî äåëî â òîì, ÷òî íå ñëó÷àéíî
ãîñïîäèí ×åáàíó ñêàçàë, ÷òî Öåíòðèçáèðêîì íàñòàèâàåò, ÷òîáû â ïðèëîæåíèè íîìåð
2 ìû ïîâòîðèëè è ðåçåðâíûõ äåïóòàòîâ. Ó íèõ ìàíäàò íå ïðèçâàí äåéñòâèòåëüíûì, ó òåõ òðîèõ (èëè ñêîëüêî èõ òàì – äâîå, òðîå, ïÿòåðî) ðåçåðâíûõ êàíäèäàòîâ.
Íî êîãäà ìû â çàêîíîäàòåëüíîì ïîðÿäêå
óçàêîíèâàåì, ÷òî îíè âñ¸-òàêè ÿâëÿþòñÿ ðåçåðâíûìè, òîãäà, çíà÷èò, ìû ðàçðåøàåì
ýòîìó ðåçåðâíîìó êàíäèäàòó â ñëó÷àå âûáûòèÿ... â ñëó÷àå ïðåäóñìîòðåííûõ çàêîíîì
íîðì âîéòè â ñîñòàâ ñîâåòà. Ýòî ÷òîáû ÷åðåç ãîä ìû íå ïàðàëèçîâàëè ñíîâà ýòîò ñîâåò.
Ïîýòîìó ìû íè÷åãî íå íàðóøàåì, ïîâòîðèâ ýòîò ñïèñîê, îí ñåãîäíÿ áóäåò òîëüêî íà
ïîëüçó ñàìîìó êîðæåâñêîìó ñîâåòó.
Doamna Maria Postoico:
Da, domnul Rosca.
Domnul Iurie Rosca:
Doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
In legatura cu pozitia pe care a exprimat-o
colegul Misin, in legatura cu lista despre care vorbim. Nu Parlamentul si in
nici o situatie, nici macar in situatia de exceptie, valideaza sau invalideaza
listele electorale. Comisia Electorala Centrala are aceasta atributie unica.
Noi, Parlamentul, prelungim mandatele. Acei care sint deja sau au fost timp de
4 ani isi prelungesc mandatele, cine si l-a pierdut, vine urmatorul de pe lista,
supleantul. Noi, Parlamentul, nu putem sa substituim Comisia Electorala Centrala.
Íåò ìàíäàòà, dar ei au fost pe liste in 2003, domnule Misin.
Doamna Maria Postoico:
Ei au fost validati.
Domnul Iurie Rosca:
Domnule Misin,
Ei doar au fost pe liste, noi nu ii punem
acum pe liste. Ei au fost pusi de partidele respective.
Doamna Maria Postoico:
Ei au fost validati.
Domnul Iurie Rosca:
Pe liste ca rezerva. Ei nu au devenit
consilieri, dar au ramas supleanti.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Da, de fapt, toata lista a fost validata. Acesta
este lucru cert.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Domnule Misin,
Cred ca nu e atit de principial ca, in
conditiile acestei legi, si judecata care are drept de validare, va valida.
Important este ca sa ajungem la un consens, sa votam in prima si in a doua
lectura. Caci acolo asteapta proiectul acesta de lege.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5, este cineva sau va retineti?
Domnul Ion Plesca:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Eu numai o remarca vreau sa spun. Noi nu sint
impotriva ca sa votam acest proiect de lege, noi o sa-l votam. Caci, intr-adevar,
mandatul primarului si al consilierilor trebuie de prelungit. Noi am venit cu
alta propunere, pe care ar trebui toti s-o intelegem in sala si sa mergem si sa
discutam. Si acel proiect e binevenit. Daca o sa facem modificarile, o sa fie...
Doamna Maria Postoico:
Multumesc.
Bine.
Domnule presedinte al comisiei,
Este clar.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Discutiile care au avut loc pe parcursul
examinarii acestui proiect de lege, in mare parte, au raspuns la toate intrebarile
care ar putea parveni din examinarea celuilalt proiect.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Va multumesc.
Supun votului pentru aprobarea in prima
lectura a proiectului de Lege nr.3974. Cine este pentru, rog sa voteze.
Majoritatea.
Va multumesc.
Din partea comisiei a fost inaintata
propunerea pentru lectura a doua. Pentru lectura a doua, in afara de ceea ce a
fost pus in discutie, mai sint alte propuneri?
Microfonul nr.3.
Domnul Victor Stepaniuc:
Stimati colegi,
Astazi, unii din deputati au vorbit ca nu
exista o baza constitutionala a acestor modificari. Si eu vreau sa insist ca
noi aceasta baza o avem in articolul 54, deoarece este vorba despre limitarea
drepturilor si libertatilor, e vorba de dreptul la alegere si de dreptul de a
fi ales.
In cazul de fata dreptul la alegere in
aceasta localitate este limitat din anumite conditii obiective. Si consider ca in
redactia legii trebuie introdus ca baza articolul 54, alineatul (1) din
Constitutie.
Doamna Maria Postoico:
Este clar.
Va multumesc.
Alte propuneri? Nu sint.
Supun votului adoptarea in lectura a doua a
proiectului de Lege nr.3974. Cine este pentru, rog sa voteze.
Numaratorii:
Sectorul nr.1 – 28.
Sectorul nr.2 – 30.
Sectorul nr.3 – 20.
Doamna Maria Postoico:
78 de voturi “pro”. Impotriva? Zero voturi.
Proiectul de Lege nr.3974, cu 78 de voturi,
a fost adoptat in lectura a doua.
Proiectul de Lege nr.3841 pentru
completarea Legii privind administratia publica locala.
Prezinta domnul Susarenco.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Onorat Parlament,
Interesanta situatie. Dat fiind faptul ca a
fost votat premergatorul, precedentul proiect si eu am votat in acelasi timp,
se primeste o situatie cam comica. De aceea, eu nu am sa citesc nota aceasta
informativa, sa nu pierdem timpul, dumneavoastra o aveti. Vreau, totusi,
printr-o propozitie, noi nu am fost impotriva si nu sintem impotriva hotaririi
problemei satului Corjova.
Eu personal am fost acolo si m-am intilnit si
cu consilierii, si cu primarul, dupa ce s-a pravalit al doilea tur de alegeri. Si
aceasta este... de fapt, aceasta initiativa izvoraste de la insisi alesii
locali. Ei au insistat ca Comisia Electorala Centrala sa nu numeasca si
Guvernul sa nu insiste pentru a numi a treia oara alegerile, fiindca nu vor fi si
va fi numai o confruntare intre cetateni. Problema este alta, noi am vrut sa
facem o lege justa. Ca de obicei, noi am hotarit problema, dar printr-o lege
strimba.
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Retrageti sau nu? Care e propunerea?
Retrageti sau nu? E clar.
Presedintele comisiei.
Domnul Vladimir Ciobanu:
Comisia pentru administratia publica,
ecologie si dezvoltarea teritoriului a examinat proiectul de lege nominalizat,
prezentat cu titlu de initiativa legislativa a deputatilor in Parlament Ion Plesca
si Gheorghe Susarenco. Prezentul proiect de lege are drept scop stabilirea
cadrului legal pentru prelungirea mandatului de primar si consilier local in
comuna Corjova, raionul Dubasari in conditiile imposibilitatii autoritatilor
locale sa asigure realizarea masurilor necesare pentru desfasurarea procesului
electoral, liber si democratic, create de fortele separatiste de la Tiraspol.
Pe marginea proiectului si-au expus parerea
majoritatea comisiilor permanente si Directia juridica a Aparatului
Parlamentului. Sa fiu mai succint, toate propunerile erau pentru a fi respins acest
proiect de lege. In urma discutiilor in cadrul sedintei din 28 noiembrie 2007,
comisia sesizata in fond a convenit ca proiectul de lege mentionat are caracter
permanent si se rasfringe pe tot teritoriul Republicii Moldova, pe cind in nota
informativa este vorba de o singura unitate administrativ-teritoriala de
nivelul intii – comuna Corjova, raionul Dubasari. Deci, proiectul nominalizat
nu solutioneaza problema prelungirii mandatului consiliului local si a primariei
din comuna Corjova.
Analizind propunerile si obiectiile
explicate in avize si in cadrul discutiilor Comisiei pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, comisia considera ca aprobarea
acestui proiect de lege e inoportuna si propune Parlamentului respingerea lui.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Gheorghe Susarenco:
Va multumesc, doamna Presedinte.
Domnule presedinte,
O intrebare retorica. Sa consideram ca
rezolvarea acestei probleme in asa mod este o cedare a Parlamentului Republicii
Moldova in fata separatistilor de la Tiraspol, care neglijeaza dreptul la vot
chiar a consatenilor Presedintelui Republicii Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Presedinte,
Eu am o scurta precizare. Probabil, ori
traducerea este nereusita din romana in rusa, sau nu s-a inteles corect. Doua
precizari. Noi daca vorbim despre norma legala, trebuie sa vorbim si despre
consecintele acestei norme, ca si precizarea, si eu in nici un caz nu am vrut si
nu am avut in vedere punerea pe picior de egalitate a situatiei de la Corjova si
de la Buteni.
Eu spuneam ca in momentul in care apar
situatii de imposibilitate ele urmeaza a fi stabilite prin lege. Care sint
aceste situatii ca sa nu trecem la o norma generala, ca, ulterior, sa intram in
situatii in care sa prelungim mandatul in fiecare zi aici. Este pentru
precizare, pentru stenograma.
Doamna Maria Postoico:
Da, este clar, replica. Deci, supun votului
propunerea comisiei. Cine este pentru respingerea acestui proiect de lege, va
rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Proiectul de Lege nr.3350 privind protectia
animalelor.
Domnul Filat este, da? Eu nu am inteles intrebarea
pe care ati pus-o.
Domnul Vladimir Filat:
Nu, eu nu am spus. Colegii glumeau, daca eu
sint. Eu spuneam ca eu sint. Animalele care urmeaza sa fie protejate nu sint
aici, fiindca in norma legala vorbeam numai de animale, mai putin de cele care
mai sint si in politica.
Stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Mie imi pare rau, in primul rind, ca iarasi
ordinea de zi a fost cam intoarsa. Eu m-am pregatit pentru un proiect de lege.
Bine, incepem cu cel care l-ati invocat dumneavoastra.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
Onorata asistenta,
Acest proiect de lege vine intru a
reglementa un domeniu, care, din pacate, pina la ora actuala nu este
reglementat in Republica Moldova.
Si, din pacate, putini dintre noi cunosc ca
asa cum societatea a proclamat Declaratia universala ale drepturilor omului, intr-un
mod similar, la data de
15 octombrie 1978, la Casa UNESCO din Paris a fost proclamata solemn si Declaratia
universala a drepturilor animalului. Unul dintre drepturile de baza ale animalelor
este ca orice animal are dreptul la atentia, ingrijirea si protectia omului.
Proclamind aceasta declaratie, societatea europeana a inteles ca este necesar
de a institui mecanisme reale de convetuire a speciei umane cu alte specii
animale. Ulterior, institutiile europene adopta mai multe directive, conventii,
tratate, protocoale ce reglementeaza protectia animalelor.
La unele dintre aceste conventii Republica
Moldova este parte, la altele urmeaza sa adere. Pina in prezent, Republica
Moldova a intreprins mai multe actiuni de a reglementa acest domeniu, insa, cu
parere de rau, lucrurile se desfasoara asa cum se desfasoara. Pornind de la
acest fapt, domeniul discutat ramine a fi unul lamentabil, motivul este simplu –
vidul legislativ pe acest segment sau poate ceva si mai grav. Ca si argument
exista alte probleme mai importante decit protectia animalelor.
Eu inteleg ca nu este o tema foarte
interesanta.
Onorata asistenta,
Intr-o societate sanatoasa, atitudinea umana
fata de animale se educa implicind inclusiv statul, prin adoptarea unor norme
obligatorii. La momentul actual lucru, pe care, probabil, il cunoasteti cu totii
sau l-ati si simtit unii dintre dumneavoastra. Strazile sint pline de animale
abandonate, iar cruzimea cu care aceste animale sint tratate si la care asista
tinara generatie, pur si simplu, nu trebuie sa ne lase sa fim indiferenti. Este
o trista realitate a lumii in care traim. Principalul motiv nu este nepasarea asa
cum s-ar putea crede, ci, pur si simplu, ignoranta. Oamenii nu stiu ce trebuie
sa faca pentru a ajuta un animal parasit, unde sa se adreseze si cine este
obligat sa il ajute.
Stimati colegi,
Ansamblul de masuri propuse in atentia
dumneavoastra constituie o obligatiune morala ce revine tuturor cetatenilor
privitor la asigurarea unor conditii de bunastare a animalelor, respectul fata
de viata si fiinte, inclusiv fata de animale, constituie o latura definitorie a
demnitatii si spiritualitatii omului. Iar agresivitatea si comportamentul
violent al unui individ in mediul social urmeaza a fi condamnat. La momentul
actual, in Republica Moldova domeniul protectiei animalelor, in special a celor
de companie, este reglementat printr-un ordin al Ministerului Mediului si
Amenajarii Teritoriului, aprobat inca in anul 2000. Aceste norme nu sint
suficiente si nici pe aproape nu fac fata standardelor europene.
La baza elaborarii proiectului de lege inaintat
Parlamentului sint puse normele mai multor acte europene, inclusiv normele Conventiei
europene pentru protectia animalelor de companie, la care Republica Moldova nu
este parte, dar speram ca in curind va adera. Complexitatea domeniului abordat
ne-a impus sa credem ca aceasta urmeaza sa fie reglementat de o lege organica. Insa
conform prevederilor constitutionale, noi nu avem cum sa facem acest lucru, in
schimb cunoastem cu certitudine ca acest domeniu urmeaza ceea ce incercam sa
facem sa fie reglementat printr-un act legislativ, ca sa nu apara intrebari in
cadrul dezbaterilor, titulatura de sus care prevede ca este o lege organica
considerati-o ca si pe o greseala.
Noi retragem, este vorba de o lege ordinara.
Prin adoptarea proiectului de lege se vor institui norme imperative si clare
referitor la principiile de baza privind detinerea animalelor. Obligatiile detinatorilor
de animale, precum si cerintele minime ce trebuie asigurate de catre detinatorul
unui animal. Statul trebuie sa promoveze prin aceasta lege actiuni educative
asupra populatiei, avind drept obiectiv o comportare civilizata si omeneasca fata
de animale.
Pentru a cunoaste normele nationale de detinere
si protectie a animalelor in paralel cu protectia sanatatii publice si a
mediului ambiant, propunem instituirea unei competente autoritatilor implicate in
procesul de implementare a acestei legi. O alta problema stringenta in
societate este existenta riscului eminent pentru igiena, sanatate si
securitatea omului, determinat de supra- popularea cu animale de companie fara
stapin.
Intru inlaturarea acestei probleme urmeaza,
prin norma legala, sa fie instituite masuri veterinare obligatorii ce prevad ca
detinatorii animalelor de companie, anual, vor vaccina contra rabiei ciinii cu
virsta de peste 3 luni, procurarea vaccinului antirabic va fi asigurat din
bugetul de stat. Si sa anticipeze o intrebare asa cum este prevazut in hotarirea
de Guvern ce reglementeaza procesul de combatere a acestei maladii.
Pentru a putea duce o evidenta a animalelor
de companie, a aplica taxe locale prevazute de Codul fiscal, precum si pentru
elaborarea planurilor de imunizare, profilactica si prevenire a aparitiei si
cresterii numarului de animale fara stapin, se prevede procedura de inregistrare
obligatorie a ciinilor si a animalelor fara stapin. Celelalte animale se vor inregistra
pe principii benevole. Evidenta animalelor va fi efectuata de catre autoritatile
publice locale. Ingrijorarea fata de rata crescuta a violentei asupra
animalelor si din lipsa de grija cu care acestea sint tratate ne obliga sa
propunem ca toate interventiile chirurgicale sa fie efectuate sub anestezie
locala sau, dupa caz, generala si doar numai de un medic veterinar. De asemenea,
se stabilesc conditiile pentru care un animal poate fi eutanasiat, precum si
metodele ce nu pot fi aplicate la eutanasiere.
In scopul prevenirii aparitiei sau cresterii
numarului animalelor de companie fara stapin si in scopul asigurarii securitatii
vietii si sanatatii omului, precum si in scopul prevenirii unor boli la animale
se va limita reproductia animalelor de companie fara stapin prin aplicarea
metodei de sterilizare obligatorie.
Un segment aparte al proiectului este
crearea obligatorie in orase si municipii a refugiilor provizorii pentru
cazarea animalelor de companie in institutii fara de care nu poate fi
reglementat acest domeniu. Refugiile vor asigura conditiile igienice pentru
cauzarea provizorie, control medical si tratamentul animalelor bolnave,
proceduri cum ar fi inregistrarea, deparazitarea, sterilizarea, vaccinarea
antirabica, iar, in caz de necesitate inclusiv eutanasierea animalului. Inca un
pic. La momentul actual, mai multe organizatii necomerciale, inclusiv cu finantarea
din partea Uniunii Europene, doresc sa se implice in protectia animalelor.
Insa, cu parere de rau, cadrul legal pe
acest segment nu exista, de aceea propunem ca organizatiile necomerciale ale caror
domeniu de activitate vizeaza protectia animalelor, precum si autoritatile
publice locale sa poata infiinta adaposturi de protectie a animalelor, care vor
fi monitorizate in mod obligatoriu de un medic veterinar. Abandonul si cruzimea
cu care sint tratate animalele reprezinta o problema destul de mare pentru
societate. Se stie cu certitudine la ce chinuri sint supuse unele animale: moarte
prin infometare, electrocutare, intoxicare, bai de acid etc. De aceea, urmeaza
ca aceste fiinte patrupede, precum si in cazul in care animalul este folosit la
comiterea unei contraventii administrative sau infractiuni propunem ca ele sa
fie confiscate de la detinatori in conformitate cu hotarirea instantelor judecatoresti
si, respectiv, transmise unor noi detinatori sau adaposturi de protectie.
Proiectul, de asemenea, identifica toate actiunile a caror incalcare va conduce
la sanctionarea administrativa, sau chiar si penala, iar detinatorul animalului
care a produs careva prejudicii va fi obligat sa restituie toate pagubele
pricinuite de animal.
Multumesc frumos pentru atentia de care ati
dat dovada in ascultarea acestui proiect de lege.
Eu vreau sa va rog sa ma credeti ca
domeniul, chiar daca pare atit de departe de acei care iarasi au ascultat cu
atentie, este unul foarte important si merita atentia respectiva. V-as ruga sa
va mai intilniti cu acei care se ocupa de domeniul respectiv, sa va mai uitati
care este situatia reala si o sa vedeti ca in cazul acesta si atentia va fi una
cuvenita.
Stimata doamna Presedinte,
Eu as avea o rugaminte. Avind in vedere ca
urmatorul proiect de lege tine de acelasi domeniu, este vorba de o lege care
are titlul: Legea privind protectia animalelor. Noi am venit cu doua proiecte
din motivul ca am dorit, tinind cont si de punctul de vedere al celor care sint
implicati direct in domeniu, ca printr-o lege sau printr-o lege cadru sa
reglementam, sa dam definitiile generale, iar, ulterior, prin Legea privind
modul de detinere si protectie a animalelor de companie, sa reglementam un
domeniu care are o actiune sau un domeniu strict determinat.
Avind in vedere ca exista si Conventia
europeana pentru protectia animalelor de companie. In acelasi timp, si eu as
vrea ca luarea mea de cuvint care, in fond, a acoperit si a doua lege sa fie
considerata ca si prezentare pentru a doua lege. Si in continuare ca posibil sa
dispara necesitatea intru adresarea problemelor.
Eu sint de acord ca sint in normele
prezentate in proiect intrebari la care nu avem si raspunsuri. Insa, stimati
colegi, va rog frumos sa luati lucrurile asa cum sint. La capacitatea pe care o
avem noi ca si deputati, am incercat sa reglementam acest domeniu. In cadrul
discutiilor in comisii, in special ieri in Comisia sesizata in fond pentru
agricultura si industria alimentara, am avut discutii si cred ca destul de
profesioniste, in care am convenit asupra problemelor la care urmeaza sa fie
date si raspunsuri.
Rugamintea mea este urmatoarea. Pentru
lectura a doua toti cei care doresc cu adevarat sa reglementeze, sa participe la
stabilirea normelor care urmeaza sa reglementeze acest domeniu sa vina cu
amendamente. De altfel, este foarte important de uitat si in avizul Guvernului,
care este unul pozitiv, in fond. Totodata, sint obiectii pe care noi ni le asumam
si sintem de acord cu ele, ca, ulterior, in urma votarii in a doua lectura a
acestui proiect de lege, noi sa avem o lege. Si, apropo, a fost ideea de
comasare a acestor doua legi impotriva careia noi ne pronuntam important este
ca sa avem un act legislativ, care, ulterior, sa reglementeze domeniul.
Multumesc pentru atentie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Initiativa colegului nostru domnul Vlad
Filat este una laudabila si cred ca are si o conotatie importanta sub aspectul
asanarii starii morale a societatii noastre, fiindca se intimpla lucruri
triste. Animalele, in plina zi, sint omorite in vazul intregii lumi, in vazul
copiilor si ceea ce... Da, dar este o problema care merita toata atentia noastra.
Numai ca vreau sa va intreb, domnule Filat, daca ati facut cumva niste evaluari,
cam care vor fi costurile implementarii acestor doua legi? Vorbim despre prima,
da? Sau le discutam in bloc pe ambele?
Domnul Vladimir Filat:
Eu as ruga sa discutam ambele proiecte,
fiindca costurile se vor impune, spre exemplu, numai in cazul crearii
refugiilor provizorii si a adaposturilor temporare, deoarece in rest, ceea ce tine
de vaccinare, ce tine de alte cheltuieli prevazute in actiunile care urmeaza sa
fie impuse, ele sint deja prevazute si, la ora actuala, ar fi fost necesara infaptuirea
lor.
Domnul Ion Varta:
Alta intrebare concreta cu referire la
articolul 19 din proiectul de Lege pe care dumneavoastra l-ati prezentat acum, nr.3350,
care se refera la raspunderea pentru incalcarea prevederilor respectivei legi.
Considerati ca acele sanctiuni pe care le prevede legislatia in vigoare sint
suficiente pentru a eficientiza implementarea acestor legi? Si daca nu, nu era
cazul sa instituiti, sa propuneti si un compartiment special in care sa fie
trecute in revista sanctiunile care pot fi administrate celor care incalca
prevederile legii si poate sa nu va limitati doar la sanctiunile de ordin
administrativ si civil? Poate este cazul, chiar si sanctiuni mai aspre.
Domnul Vladimir Filat:
Noi am stabilit in legislatie ca sanctiunile
urmeaza sa fie atit de ordin administrativ, iar in cazul actiunilor deosebit
de grave si repetate, chiar si de ordin penal. In acest sens, stimate coleg,
noi am semnat o initiativa legislativa privind amendarea Codului administrativ,
insa chiar si ieri in discutiile in comisia sesizata in fond am ajuns la
concluzia ca aceasta initiativa legislativa, aceste sanctiuni urmeaza a fi revazute,
fiindca dumneavoastra cunoasteti atitudinea mea. Eu nu vreau, in momentul in
care noi adoptam legi in Republica Moldova, sa punem accentul pe specificul
nostru moldovenesc.
Insa este foarte important ca normele
legale, ulterior adoptate, sa nu serveasca drept temei pentru functionarii carora
le vor fi atribuite functii de control, sa abuzeze. Intelegeti? Pentru ca este
o idee, sa spunem, inspirata, in fond, in mare parte de Conventia europeana.
Conditiile existente in Europa si cele de la noi sint diferite.
Si atunci daca o sa permitem, spre exemplu,
inspectorului sau medicului veterinar sa mearga intr-o localitate, sa intre in
curtea unui cetatean si sa vada ca ciinele nu este intretinut in conditiile
stabilite de lege si ii dai ca si instrument aplicarea amenzii, desigur, poate
sa treaca la... stiti in acest sens...
Eu spun, eu repet, am inaintat initiativa
respectiva legislativa, am sa o adresez si rugamintea catre Comisia juridica, pentru
numiri si imunitati ca acest proiect de lege sa fie retinut in comisie. Urmeaza
sa adoptam in a doua lectura legea, daca va fi comasata, ca, ulterior, impreuna
cu colegii, eventual, sa retragem acea initiativa legislativa, impreuna cu
colegii sa aducem modificari in legislatie, cu sanctiuni care sa conduca la
implementarea legii, dar nu la folosirea normelor legale pentru functionari.
Multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Ludmila Borgula:
Ãîñïîäèí Ôèëàò, ïîíÿòíî æåëàíèå. Ìû
ïîääåðæèâàåì òî, ÷òî íàøè çàêîíû äîëæíû íåñòè ãóìàíèñòè÷åñêóþ èäåþ, â òîì ÷èñëå
è â òîì, ÷òî êàñàåòñÿ æèâîòíûõ. Êîãäà ÿ ïðî÷èòàëà ïðåäëîæåííûé âàìè çàêîí, ó
ìåíÿ ñëîæèëîñü òàêîå âïå÷àòëåíèå, ÷òî âåñü ýòîò çàêîí öåëèêîì íàïðàâëåí íà
æèâîòíûõ. Îíè ïîíèìàþò èëè íå ïîíèìàþò – ýòî äðóãîé âîïðîñ. À ïðîòèâ ÷åëîâåêà,
âî âñÿêîì ñëó÷àå, î÷åíü ìíîãî ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ.
 êàêîì ñìûñëå? Ïî óñëîæíåíèþ æèçíè íàøèõ
ãðàæäàí. Âîò ÿ ïåðâîå ñêàæó. Ó âàñ åñòü ìíîãî ïóíêòîâ, ãäå îãîâàðèâàåòñÿ: «íå
èìååò ïðàâà çàâîäèòü ñåáå æèâîòíûõ». À ÷òî, êîøêà âåäü òîæå æèâîòíîå? Çíà÷èò,
ïîëó÷àåòñÿ, âêëþ÷àÿ êîøåê, åñëè òû íå ïîëó÷èøü ñîãëàñèå îò ñâîèõ ñîñåäåé. Î òîì, ÷òî îí îáÿçàí
îáåñïå÷èòü äîñòîéíîå ñîäåðæàíèå è äîñòîéíîå ìåñòî äëÿ ýòîãî æèâîòíîãî. Êàê ýòî
áóäåò îïðåäåëÿòüñÿ, è êòî ýòî áóäåò îïðåäåëÿòü?
 êîíöå êîíöîâ âû ïèøåòå â ñòàòüå 7 – Îáÿçàííîñòè
âëàäåëüöà, ïóíêò «i», Âû ïèøåòå, ÷òî îí îáÿçàí ïîãàñèòü â óñòàíîâëåííûå ñðîêè
ïëàòó çà êîììóíàëüíûå óñëóãè. Ìåñòíûå ñáîðû, êàñàþùèåñÿ ñîäåðæàíèÿ ñîáàê. Ýòî
÷òî ïîëó÷àåòñÿ? Ìû ñíîâà áóäåì âåøàòü íà íàøå íàñåëåíèå íîâûå íàëîãè è íîâûå
óïëàòû? Âû ïðåäóñìàòðèâàåòå, ÷òî æèâîòíîå íåëüçÿ ïåðåâîçèòü äàæå âíóòðè
ðåñïóáëèêè íà àâòîáóñàõ è â äðóãîì òðàíñïîðòå áåç íàëè÷èÿ ìåäèöèíñêîé ñïðàâêè.
Ïðåäóñìàòðèâàåòñÿ ðåãèñòðàöèÿ æèâîòíûõ. Ýòî
âñå íå ïðîñòî òàê, ýòî âñå áóäóò äåíüãè. Âîò îáúÿñíèòå, âîò ýòî ïåðâûé âîïðîñ,
– íà ÷òî ó íàñ íàïðàâëåíî. Âñå æå ìû çàêîíû ñîçäàåì äëÿ òîãî, ÷òîáû ñîçäàâàòü
íàèáîëåå áëàãîïðèÿòíûå óñëîâèÿ äëÿ ñàìîãî ÷åëîâåêà. Èëè æå ýòèì çàêîíîì ìû
ïðåäóñìàòðèâàåò äðóãèå öåëè?
Domnul Vladimir Filat:
Íåò, ìû ýòèì çàêîíîì ïðåäóñìàòðèâàåì èìåííî
òî, ÷òî ìû íàïèñàëè ca scop al legii. Deci, noi, prin legea
respectiva, urmarim respectarea drepturilor animalului, si nu a cetateanului.
Cetateanul Republicii Moldova isi are drepturile atribuite prin legile care sint
la ora actuala. Acum un pic, numai un pic. In momentul in care vorbim ca in
acest proiect de lege trebuie sa avem in vedere nu numai animalele, dar sa
vedem si oamenii.
Motivul invocat de dumneavoastra vizavi de
transportarea unui animal, chiar si in autobus, fara certificat medical, eu
vreau sa va spun ca aceasta norma este indreptata in beneficiul cetateanului.
Fiindca este absolut necesar si un lucru foarte important. Detinatorul de
animal trebuie sa inteleaga un lucru important din punctul meu de vedere. Detinerea
animalului nu urmeaza sa fie indreptata intr-o singura directie, intru a-si
satisface anumite cerinte, a primi anumite satisfactii. Acest lucru tine si de
responsabilitatile pe care le are cetateanul in detinerea acestui animal.
Vizavi de normele pe care le-ati citit sau le-ati dat citirii, stimata doamna.
Deci, in mare parte, eu repet, aceste norme sint norme care figureaza si in
regulamentul, eu vreau sa va spun, al Ministrului Agriculturii, cel din 2000. Si,
in acelasi rind, sint norme prevazute in legislatia internationala, daca nu va
place europeana, sa spunem.
Vizavi de acordul cetatenilor, in cazul detinerii
animalelor, eu vreau sa va spun ca este o norma care noi am introdus-o in lege si
urmeaza ca Parlamentul sa decida asupra ei. Eu si ieri, in comisie, spuneam ca
eu nu am reusit sa... sau noi nu am reusit si este un lucru foarte important si
imi cer scuze fata de acei care au muncit asupra legii, caci noi am mentionat
de la inceput ca neaparat sa multumesc celor care activeaza in domeniul
respectiv, care au muncit la elaborarea acestui proiect de lege.
Si vizavi de numarul animalelor care urmeaza
sa poata fi detinute intr-un bloc, pentru ca este vorba de, nu va suparati,
condominiu, pina la urma, si, daca intr-un apartament de o camera cuiva tare ii
plac animalele si vrea sa tina 30 de ciini fara certificat medical s.a.m.d., eu
nu stiu, fara acceptul vecinilor, noi doar nu traim intr-o lume care nu este
reglementata.
Eu cunosc, spre exemplu, persoane carora
foarte mult le place sa mearga pe contrasens, aceasta nu inseamna ca placerea
lor trebuie sa fie stabilita sau sa fie acceptata. Sint reguli care trebuie sa
fie respectate.
Doamna Ludmila Borgula:
Âñå ðàâíî, ýòî íàäî ïðåäóñìàòðèâàòü íå òàêèì îáðàçîì.
Domnul Vladimir Filat:
À êàêèì?
Doamna Ludmila Borgula:
ß ñîãëàñíà ñ òåì, ÷òî íåêîòîðûå
çëîóïîòðåáëÿþò. Íî ýòî, íàâåðíîå, íàäî íå òàêèì îáðàçîì, êàê ó íàñ çäåñü.
Ïîòîìó ÷òî ìû èçäàåì çàêîí, êîòîðûé íåîáõîäèìî èñïîëíÿòü â îáÿçàòåëüíîì
ïîðÿäêå. È åñëè òû åãî íå èñïîëíÿåøü, çíà÷èò, òû äîëæåí íåñòè çà ýòî
îòâåòñòâåííîñòü...
Domnul Vladimir Filat:
Ñàíêöèÿ.
Doamna Ludmila Borgula:
...ìàòåðèàëüíóþ èëè êàêóþ –
àäìèíèñòðàòèâíóþ è ò.ä. Íî ÿ âòîðîé âîïðîñ...
Domnul Vladimir Filat:
Äàâàéòå.
Doamna Ludmila Borgula:
...ïîòîìó ÷òî ó íàñ ñ âàìè íåñêîëüêî ðàñõîäÿòñÿ
âçãëÿäû íà ýòîò âîïðîñ, íî ýòî åñòåñòâåííî. Ó ìåíÿ äðóãîé âîïðîñ.
Domnul Vladimir Filat:
ß äóìàþ, íå òîëüêî ïî ýòîìó ïîâîäó ó íàñ
ðàñõîäÿòñÿ...
Doamna Ludmila Borgula:
Ñêîëüêî áóäåò ñòîèòü, è ðåàëüíî ëè ýòî äëÿ
ìåñòíûõ îðãàíîâ ñàìîóïðàâëåíèÿ – îáåñïå÷èòü âîò ýòó ðàáîòó, êîòîðàÿ
ïðåäóñìîòðåíà â ýòîì çàêîíå ïî îáåñïå÷åíèþ âûïîëíåíèÿ ýòîãî çàêîíà.
Ñêîëüêî îí áóäåò ðåàëüíî ñòîèòü? Âîçìîæíî
ëè ýòî, è òóò æå îäíîâðåìåííî, ÷òîáû íå áûëî ... âîïðîñîâ: ðåàëüíî ëè
êîíòðîëèðîâàòü âñå òî, ÷òî ïðåäóñìîòðåíî â çàêîíå. Åñëè óæ ñòàâèòü, òî íóæíî
ñòàâèòü òàêèå ìîìåíòû, êîòîðûå âîçìîæíî êîíòðîëèðîâàòü. ß íå áóäó çàäåðæèâàòü,
òóò î÷åíü ìíîãî âîïðîñîâ åñòü, íî ÿ èõ ñêîíöåíòðèðîâàëà.
Ïåðâîå. Ñêîëüêî ñòîèò? Ñìîæåò ëè ðåàëüíî
ìåñòíûé îðãàí ñàìîóïðàâëåíèÿ îñóùåñòâëÿòü âñå, ÷òî âû çàëîæèëè â çàêîí, è êàê
áóäåò êîíòðîëèðîâàòüñÿ?
Domnul Vladimir Filat:
Âî-ïåðâûõ, êàê îáÿçàòåëüíàÿ íîðìà ýòî
êàñàåòñÿ ìóíèöèïèÿ Êèøèíýó è ìóíèöèïèÿ Áýëöü. Ýòî âî-ïåðâûõ.
Mai departe, da, o sa inteleaga, ca sa nu
avem iarasi divergente mari. In al doilea rind, la ora actuala administratia
publica locala prin lege este obligata sa rezolve aceasta problema. Si daca o sa
va spun cine se ocupa la ora actuala de rezolvarea problemelor in mare parte
prevazute de legislatie, atunci o sa vedeti care este si atitudinea noastra ca
oameni fata de animale, nu a animalelor fata de noi. Cred si aceasta urma sa
reglementam.
Si va spun cine se ocupa. Se ocupa institutiile
de autosalubrizare, stimata doamna, deci cei care se ocupa cu stringerea
gunoiului, cu spalatul strazilor s.a.m.d., se ocupa de problema animalelor fara
stapin. Ei au in sarcina sa asigure azilurile provizorii s.a.m.d. in baza
ordinului ministrului. Inca o data repet, aceasta norma deja este prezenta intr-un
act care nu poarta caracter normativ, este dispozitiv.
Un lucru foarte important, daca incercam sa
spunem ca nu avem o viziune clara cit va costa acest lucru, atunci, stimati
colegi, eu cred ca niciun proiect de lege nu mai urmeaza sa fie votat in acest
Parlament, pentru ca noi nu avem niciun proiect de lege prezentat cu viziune
clara asupra cheltuielilor bugetare si cu acoperire. Da, doamna Ostapciuc, si
de multe ori vorbim la aceasta tema.
Doamna Ludmila Borgula:
Íà ñåãîäíÿøíèé äåíü ñóùåñòâóþùèå ñòðóêòóðû
â ãîðîäå Êèøèíåâå, íå áóäó ãîâîðèòü î Áåëüöàõ...
Domnul Vladimir Filat:
À ïî÷åìó î Áåëüöàõ, ïîòîìó ÷òî òàì äðóãàÿ?...
Doamna Ludmila Borgula:
...Îíè íå ñïðàâëÿþòñÿ ñ îäíîé-åäèíñòâåííîé çàäà÷åé,
äàæå ñ òåì, ÷òîáû ýòè ñòàè ñîáàê íå áåãàëè ïî íàøèì óëèöàì è äâîðàì. À âû
õîòèòå òàêèå... âû ïðåäëàãàåòå âíîñèòü òàêîé îáúåì ðàáîòû, êîòîðûé ïîòðåáóåò
çíà÷èòåëüíîãî óâåëè÷åíèÿ øòàòîâ è ôèíàíñîâûõ àññèãíîâàíèé, èíà÷å âñå ýòî îñòàíåòñÿ
íà áóìàãå. À ìû äîëæíû ïðèíÿòü çàêîí, êîòîðûé áû äåéñòâîâàë. ß òîæå çà òî,
÷òîáû ó íàñ áûë íàâåäåí ïîðÿäîê. Íî çàêîí äîëæåí áûòü ðåàëüíûì, à íå îðèåíòèðîâàííûì
íà òî, ÷òî íà çàïàäå è ÷òî ñîâåðøåíî íåðåàëüíî äëÿ íàøèõ óñëîâèé.
Domnul Vladimir Filat:
Eu insist asupra faptului ca norma legala
este necesara si ea este chiar si indeplinibila, in cazul in care ea va exista.
Si in acest sens, eu vreau sa va spun, in cunostinta de cauza, ca sint
suficiente structuri nonguvernamentale, sint suficiente intentii de a finanta
asemenea actiuni, numai ca nu exista reglementarea legala.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Este un caz cind, intr-adevar, trebuie sa
avem o atitudine foarte responsabila. Cunoasteti, eu in Parlament am abordat
aceasta problema. Vreau sa va spun ca in acesti ani am facut foarte multe
interpelari si am primit raspunsuri si legislatia noastra, din pacate, prevede
norme care inseamna distrugerea animalelor, nimicirea lor, omorirea lor cu
cruzime si ceea ce trebuie sa facem noi e sa ne aliniem standardelor europene.
Da, intr-adevar, sint legi care nu se aplica.
Noi speram ca aceasta lege sa nu fie una din acestea. Am colaborat foarte mult
cu societatea civila, am fost ...necropola animalelor la marginea orasului cu
toti cei care au pregatit acest proiect de lege, le-am oferit si eu foarte
multe materiale, raspunsuri la interpelari, am fost la primarie. Foarte mult am
colaborat. Si ma bucur ca, in sfirsit, acest proiect de lege, care era si visul
meu, a ajuns in Parlament.
Vreau sa va spun ca nu trebuie sa ne intristam
si sa ne facem probleme ca nu vom putea cite ceva realiza sau cite ceva finanta,
trebuie inceput cu ceva, pentru ca, daca v-as intreba daca va simtiti fericiti in
lumea asta, probabil ca ati spune cinstit ca nu va puteti simti fericiti si intoarceti
capul cind vedeti atitea animale vagabonde, care sint flaminde, bolnave, neingrijite
si care sint, de fapt, fata si oglinda atitudinii noastre fata de animale.
Eu cred ca orice amendament intru imbunatatirea
proiectului de lege este bine-venit. Vreau sa va indemn ca sa avem o atitudine
responsabila, europeana fata de aceasta necesitate. Vedeti ca si in tarile
vecine sint experiente foarte bune, inclusiv legislative. In Ucraina, de
asemenea, este o experienta buna. Cei din societatea civila care cunosc in amanunt
si care lupta pentru asemenea proiecte de lege va pot oferi toate informatiile.
De aceea, eu sprijin si consider ca noi nu putem sa punem la indoiala
necesitatea lor, ci doar sa contribuim impreuna, ca sa evitam aceasta cruzime
care, de fapt, mutileaza si sufletele copiilor nostri.
Eu va indemn sa avem o atitudine
responsabila si sa votam in prima lectura aceste proiecte de lege.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Doamna Elena Bodnarenco:
Ãîñïîäèí Ôèëàò, ÿ ñ âàìè ñîãëàñíà â òîé
÷àñòè, ÷òî ó÷åò è âàêöèíàöèÿ
äîìàøíèõ æèâîòíûõ â óñëîâèÿõ ñåãîäíÿøíèõ îðãàíîâ ìåñòíîãî ïóáëè÷íîãî óïðàâëåíèÿ
âîçìîæíû è äåíüãè äëÿ ýòîãî ïðåäóñìîòðåíû ìåñòíûìè íàëîãàìè. Äðóãîå äåëî – êàê
ìåñòíûå ñîâåòû àäìèíèñòðèðóþò ýòè íàëîãè.
Íî òî, ÷òî êàñàåòñÿ ñîçäàíèÿ, èëè
ñòðîèòåëüñòâà, èëè îòêðûòèÿ ïðèþòîâ äëÿ äîìàøíèõ æèâîòíûõ – ýòîò ìîìåíò â
çàêîíå î ìåñòíîì ïóáëè÷íîì óïðàâëåíèè íå ïðåäóñìîòðåí. È ÿ êî âòîðîìó ÷òåíèþ
ïðåäëàãàþ âàì ïîäóìàòü íàä èñòî÷íèêàìè ôèíàíñèðîâàíèÿ, âîçìîæíî, ýòî áóäåò
ýêîëîãè÷åñêèé ôîíä.
Äàëåå, ÿ âñå æå ñ÷èòàþ, ÷òî â ýòîì çàêîíå â
ðÿäå ñòàòåé ïðåäóñìîòðåíû íîðìû, çàùèùàþùèå íå òîëüêî æèâîòíûõ îò ÷åëîâåêà, íî
è ÷åëîâåêà îò îïàñíûõ æèâîòíûõ. Ðå÷ü èäåò î òåõ ñòàòüÿõ, ãäå ãîâîðèòñÿ îá
îïàñíûõ æèâîòíûõ. È ó÷èòûâàÿ òî, ÷òî â íàñòîÿùåå âðåìÿ â ðåñïóáëèêå åñòü óæå
ôàêòû, êîãäà ëþäè çàâîäÿò íå òîëüêî îïàñíûõ ñîáàê, íî è ýêçîòè÷åñêèõ æèâîòíûõ è
ðåïòèëèé, ÿ ïðåäëàãàþ ïî âñåìó òåêñòó ïîñëå ñëîâ «âëàäåëüöû îïàñíûõ ñîáàê»
äîïîëíèòü çàêîí ñëîâàìè «ýêçîòè÷åñêèõ æèâîòíûõ è ðåïòèëèé».
È â òàêîì ñëó÷àå â ñòàòüå 8, ïåðâàÿ ÷àñòü,
òàì, ãäå ãîâîðèòñÿ î òîì, ÷òî äëÿ ñîäåðæàíèÿ äîìàøíèõ æèâîòíûõ íóæíî ñîãëàñèå
âñåõ æèëüöîâ, – ìû ãîâîðèëè ñ âàìè íà êîìèññèè – âîçìîæíî â ýòîé ÷àñòè îñòàâèòü
òîëüêî îïàñíûõ ñîáàê è âîò ýòèõ ýêçîòè÷åñêèõ æèâîòíûõ. À åñëè ýòî êàñàåòñÿ
êîøåê, õîìÿ÷êîâ è äðóãèõ áåçîïàñíûõ æèâîòíûõ, òî ñîãëàñèÿ íå òðåáîâàòü.
È ïîñëåäíåå. Ñòàòüÿ 18, ÷àñòü (5), î
çàïðåùåíèè ìåòîäîâ óìåðùâëåíèÿ. Çäåñü ïåðå÷èñëåíû òðè ïóíêòà, â ðóññêîì
âàðèàíòå çäåñü òàâòîëîãèÿ; êàê âàðèàíò, âîçìîæíî: çàïðåùåíû ìåòîäû óìåðùâëåíèÿ,
êîòîðûå íå ïðèâîäÿò ê ïîñëåäñòâèÿì, îãîâîðåííûì â ÷àñòè (4), è òîãäà, ìîæåò
áûòü, òî, ÷òî çäåñü íå ïðåäóñìîòðåíî, áóäåò ïðåäóñìîòðåíî.
Ñïàñèáî.
Domnul Vladimir Filat:
Da, va multumesc foarte frumos.
O scurta precizare vizavi de animalele
exotice. Noi am discutat asupra acestui lucru la inceput in Comisia pentru administratia
publica, ecologie si dezvoltarea teritoriului, a fost si reprezentantul
Guvernului. Ideea a fost ca aceasta norma sa fie stabilita in Legea privind
regnul animal, ca este vorba deja de animale salbatice, insa Parlamentul va
decide cum va fi stabilita reglementarea respectiva. Si un moment, va rog
frumos, vizavi de acordul vecinilor. Eu am spus de la bun inceput ca urmeaza
noi sa stabilim, ca, cu adevarat, si doamna Borgula are dreptate, norma trebuie
sa fie una care poate fi si indeplinita.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Doamna Eva Gudumac:
Multumesc.
Domnule Filat,
Desigur noi o sa sustinem proiectul de lege
in cauza, dar vreau sa va adresez urmatoarea intrebare, fiindca dumneavoastra ati
zis ca a lucrat o comisie speciala care a acumulat aceste materiale. Poate aveti
unele rezultate in privinta consecintelor grave, a traumatismelor aduse de
animale?
Al doilea moment. Numarul de imbolnaviri
care apar de la animale la copii si la adulti, daca este asa o pozitie. Intr-adevar,
considerati ca este o povara pentru cel care tine animalele sa plateasca pentru
aceasta? Sa plateasca si eu stiu ca si apa se foloseste. De ce un copil trebuie
sa plateasca, sa fie scris in lista, dar un animal – nu? Aveti asemenea date?
Eu v-as adresa mai multe intrebari, dar, pur si simplu, aceste 3 puncte...
Doamna Maria Postoico:
Este impozitul pe animale.
Domnul Vladimir Filat:
In primul rind, o mica precizare: nu a fost
o comisie speciala. Si inca o mica precizare: proiectul respectiv de lege nu a
fost pregatit de cineva.
Doamna Eva Gudumac:
Acesta personal.
Domnul Vladimir Filat:
Numai un pic. Deci, eu sint semnatarul initiativei,
eu am lucrat impreuna cu consilierul meu juridic, in colaborare strinsa cu cei
din sectorul asociativ care se ocupa de domeniul respectiv.
Nu am la ora actuala datele care le-ati
cerut. Insa, vizavi de impozitele ce tin de utilizarea serviciilor comunale
pentru cei care detin animale, eu cred ca este absolut just ca acestea sa fie
achitate. Eu sint de acord ca sint multi detinatori de animale care pot sa se
revolte asupra acestei norme, insa, cum sa va spun, daca ai 20 de ciini in
apartament, spre exemplu, si folosesti apa, canalizarea, gunoiul s.a.m.d., este
absolut necesar ca aceste servicii sa fie achitate.
Aceasta norma este stabilita in lege. Din pacate,
stimata doamna Gudumac, nu...
Doamna Eva Gudumac:
Daca achitam pentru copil, trebuie sa achitam
si pentru animal.
Domnul Vladimir Filat:
Da, da.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.3.
Domnul Valeri Garev:
Ñïàñèáî, ãîñïîæà ïðåäñåäàòåëü. Ïðåæäå âñåãî
ÿ õîòåë ñêàçàòü, ÷òî ýòè äâà ïðîåêòà, êîíå÷íî, ïðîíèçàíû ãóìàííîé çàáîòîé î
æèâîòíûõ, è ò.ä.
Íî, íà ìîé âçãëÿä, êàê-òî òóò âñå ñóìáóðíî èçëîæåíî
è îäíî è òîæå â ýòèõ äâóõ çàêîíàõ. Íî ó ìåíÿ, ãîñïîäèí Ôèëàò, êîíêðåòíûé âîïðîñ
ê âàì. Âîò ïî çàêîíó 3350, Âû ïèøåòå: «ïëîõîå îáðàùåíèå ñ æèâîòíûìè». Âû
ðàñêðûâàåòå, ÷òî ýòî òàêîå – ïëîõîå îáðàùåíèå ñ æèâîòíûìè. Íî ïîìèìî âñåãî, ÷òî
òàì íàïèñàíî, âîò ÿ çà÷èòàþ: «...èñïîëüçîâàíèå æèâîòíûõ äëÿ êîíêóðñîâ, áåãîâ,
ñïåêòàêëåé, âêëþ÷àÿ
öèðêîâûå, êèíîñúåìîê... ðàçâëå÷åíèÿ, ñïîðòà...», è ÿ...
Domnul Vladimir Filat:
×èòàéòå äàëüøå.
Domnul Valeri Garev:
Åñòü ó íàñ îëèìïèéñêèé âèä.
Domnul Vladimir Filat:
×èòàéòå äàëüøå.
Domnul Valeri Garev:
Íó è äàëüøå ÿ ÷èòàþ.
Domnul Vladimir Filat:
Åñëè äàæå âàì êàæåòñÿ, ÷òî ñóìáóðíî.
Domnul Valeri Garev:
... «â çîîïàðêàõ áåç ... óõîäà» è ò.ä. Êàê
äëÿ ñïîðòà? Ó íàñ îëèìïèéñêèé âèä ñïîðòà åñòü, êîííûé, íàïðèìåð, è ò.ä. èëè â
öèðêå, ãäå âñå äåòè... Ìíå êàæåòñÿ, çäåñü ÷òî-òî íàäî ïîñìîòðåòü. Êàê...
Domnul Vladimir Filat:
Stimate domnule Garev,
Eu la inceput am vorbit despre faptul ca
aceste doua proiecte de lege, ca si idee, au fost privite in felul in care am
anuntat anterior, una fiind lege-cadru, a doua tine de detentia si protectia
animalelor de companie care reglementeaza un domeniu clar, strict determinat.
Si am vorbit ca ele urmeaza, in cazul in
care Parlamentul va decide, sa fie comasate, nu e nicio problema. Acum vizavi
de obligatiile care reies din ceea ce ati citit dumneavoastra, urmeaza sa cititi
legea integral, in care cazuri nu pot fi folosite sau care sint conditiile
pentru a fi folosite animalele in activitatile respective.
Domnul Valeri Garev:
ß íå çíàþ, ìîæåò,
ìíå ïëîõî ïåðåâåëè, âîò ÿ ñåé÷àñ ñëóøàþ... Íî ìîæíî
áóäåò êîííûì ñïîðòîì çàíèìàòüñÿ?
Domnul Vladimir Filat:
È íå òîëüêî êîííûì.
Domnul Valeri Garev:
Íó è â öèðêå, è
ò.ä. ïî êðàéíåé ìåðå...
Domnul Vladimir Filat:
 íàðòàõ ìîæíî èñïîëüçîâàòü.
Domnul Valeri Garev:
 ïðîåêòå, êîòîðûé Âû ïîäãîòîâèëè, çäåñü âèäíî, ÷òî â ýòîì äåëå íåëüçÿ èñïîëüçîâàòü æèâîòíûõ.
Domnul Vladimir Filat:
Domnule Garev,
Eu am o rugaminte mare, pentru lectura a
doua sa formulati un amendament clar vizavi de êîííûé ñïîðò si il includem,
scoatem toata problema.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat,
Va multumim.
Vad ca alte solicitari nu sint.
Domnul Vladimir Filat:
Si eu va multumesc frumos.
Doamna Maria Postoico:
Comisia. Deci, dumneavoastra faceti un
raport privind ambele proiecte.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Onorata asistenta,
Comisia a examinat ambele proiecte inaintate
de deputatul Vladimir Filat. As vrea sa mentionez ca aceste doua proiecte se incadreaza
foarte clar in reglementarile Uniunii Europene. Comisiile parlamentare au
examinat aceste proiecte de legi, au prezentat avize pozitive.
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
si Comisia pentru cultura, stiinta, invatamint, tineret, sport si mijloace de
informare in masa au prezentat avize negative pentru aceste proiecte de lege.
Avizul Guvernului pentru ambele proiecte este pozitiv. In avizele Guvernului sint
incluse multe obiectii care imbunatatesc proiectele prezentate de catre autor si
ele vor fi luate in considerare pentru lectura a doua.
Si, in fine, comisia propune Parlamentului ca
proiectul nr.3350 sa fie aprobat in prima lectura si sa fie luat ca baza, iar pentru
lectura a doua proiectul nr.3331 sa fie comasat cu proiectul nr.3350.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumesc, domnule presedinte.
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Comisia juridica, pentru numiri si imunitati
nu intimplator a prezentat aviz negativ si la baza acestui aviz negativ noi am
pus o problema la care, cu regret, nu am primit raspuns nici din partea
Guvernului, nici din partea dumneavoastra, din partea comisiei. Totusi care
este costul cheltuielilor necesare pentru a implementa aceasta lege? Si, in legatura
cu aceasta, cind trebuie sa intre in vigoare aceasta lege? De la 1 ianuarie
2008, 2009, 2015? Este o neclaritate care surse financiare sint necesare la
nivel local si nivelul bugetului de stat si care trebuie sa fie data intrarii in
vigoare a acestei legi.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule presedinte al comisiei, domnule Turcan,
In Comisia pentru agricultura si industria
alimentara s-a discutat si problema legata cu intrarea in vigoare a acestei
legi sau acestor legi. Noi am convenit ca in urma discutiilor pentru lectura a
doua noi vom specifica la capitolul “Dispozitii finale si tranzitorii” care
articole vor intra in vigoare imediat dupa adoptarea legii, conform legislatiei
in vigoare, si care urmeaza sa aiba termen de implementare.
Cred ca ceea ce e legat cu refugiile pentru
animale si altele, de cheltuielile care sint necesare, noi vom examina
posibilitatea ca aceste articole, aceste norme sa intre in vigoare cu un termen
de implementare care sa permita identificarea resursele necesare financiare.
Dar vreau sa va spun ca, conform titlului 7
“Taxele locale”, in prezent administratia publica locala are posibilitatea de a
acumula mijloacele necesare pentru ca sa se ocupe cu aceste activitati, fiindca
aceste activitati, in principiu, ele exista si in ziua de azi, pur si simplu,
ele sint reglementate prin diferite acte nenormative si nelegislative, cum ar
fi ordinul unui ministru sau niste reglementari ale administratiei publice
locale.
Din aceste considerente, noi mentionam ca
este posibil ca unele articole sa intre in vigoare cu intirziere fata de
altele.
Domnul Vladimir Turcan:
Deci, eu asa am inteles ca unele calcule
concrete, date concrete dumneavoastra nu aveti.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
A mentionat si autorul acestor doua proiecte
ca nu exista aceste calcule, dar eu va spun ca exista posibilitatea ca, in urma
examinarii amendamentelor pentru lectura a doua, unele articole sa le aminam cu
intrarea in vigoare.
Acest lucru este permis de legislatia in
vigoare. Este capitol “Dispozitii finale si tranzitorii” si acolo noi putem sa
mentionam aceste momente.
Domnul Vladimir Turcan:
Clar. Anume din aceste motive, ca nu exista
calcule concrete si reale, noi si am avizat negativ ambele proiecte de lege.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Eremciuc:
Ñïàñèáî. ß áû õîòåë îòìåòèòü, ÷òî, ê
ñîæàëåíèþ, â äîêëàäå íå ðàñêðûò ìåäèöèíñêèé àñïåêò ýòîé ïðîáëåìû, íà êîòîðûé
íåëüçÿ íå îáðàùàòü âíèìàíèå. È õîòåëîñü áû, ÷òîáû ìû çíàëè, ÷òî îïàñíîñòü
áðîäÿ÷èõ æèâîòíûõ, îñîáåííî ñîáàê, äëÿ íàñ, äëÿ íàñåëåíèÿ î÷åíü çíà÷èòåëüíàÿ. È
êîëè÷åñòâî óêóñîâ, êîòîðîå èäåò ÷åðåç òðàâìàòîëîãè÷åñêèå ïóíêòû, è òàê äàëüøå...
Ýòè äâà çàêîíîïðîåêòà – ýòî ïîïûòêà
ðåãëàìåíòàöèè èìåííî ýòèõ âîïðîñîâ. Ïîýòîìó ìû ñ÷èòàåì – ÿ ãîâîðþ îò èìåíè
ôðàêöèè, – ÷òî äàííûé çàêîíîïðîåêò èìååò ïðàâî íà æèçíü, åãî íàäî ïîääåðæàòü â
ïåðâîì ÷òåíèè. Íî êî âòîðîìó ÷òåíèþ ìû ïðèä¸ì ñ áîëüøèì êîëè÷åñòâîì
ïðåäëîæåíèé, êîòîðûå íàäî áóäåò ó÷åñòü.
Ñïàñèáî.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Comisia este gata sa examineze
amendamentele propuse de deputati pentru lectura a doua.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Am vrut sa va spun ca eu am facut interpelari
catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, solicitind exact
informatia despre care spune domnul Turcan. Adica, pentru a efectua niste
calcule, cam cit ar costa, de exemplu, sterilizarea, adaposturile si multe
altele, trebuie totusi sa ai cifra estimativa a ciinilor vagabonzi s.a.m.d. Sint
si aspecte care nu tin de aceste statistici, fiindca sint animalele din
proprietatea oamenilor, de pe linga casa.
Dar am raspunsul de la Ministerul
Agriculturii si Industriei Alimentare ca ei nu pot sa ofere asemenea informatii.
De aceea, eu cred ca important este ca sa cream cadrul legal si, treptat, cu
aplicarea legii, vor aparea si posibilitatile de a vedea unde sint date mai
exacte, unde sint mai putin exacte si cu corectari pe viitor, inclusiv sub
aspectul finantarii. Dar aici este un foarte mare aspect, ceea ce a fost mentionat,
legat de posibilele investitii din strainatate. Sint oameni si sint structuri
care vor sa faca... dar trebuie sa fie un cadru legal. De aceea, acest aspect
este foarte important in luarea deciziei noastre de a vota.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Eu sustin aceasta pozitie. Cu atit mai mult
ca in proiectul de lege sint prevazute aceste registre, care vor permite ca
animalele sa fie luate la evidenta si va fi identificat si numarul acestor
animale care le avem in Republica Moldova.
Doamna Maria Postoico:
Domnule presedinte al comisiei,
Va multumesc.
Totodata, as vrea sa verific un moment. Dupa
cum a fost mentionat chiar de catre autor, noi nu am apreciat categoria legii.
As vrea sa stiu care este.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Comisia propune sa fie modificata categoria
legii de la organica la ordinara.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Este numai intr-o singura lectura, de aceea
vom fi nevoiti ca sa adoptam in prima lectura si sa mergem mai departe la
lectura finala dupa ce va fi redactata comasarea acestora. Da, inaintati propuneri.
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Eu cer scuze. Daca noi trecem aceasta lege in
categoria legilor ordinare, atunci – numai intr-o lectura. Lectura finala in
cazul dat nu poate fi aplicata, deoarece nu este vorba de unele redactari
tehnice, dar este vorba de pregatirea conceptului si concretizarea acestui
concept.
Atunci este necesar de remis comisiei acest
proiect de lege, pentru ca, impreuna cu Guvernul, sa raspunda la toate intrebarile
care au aparut astazi si numai dupa aceea sa ne intoarcem pentru examinare in
prima lectura si, de fapt, unica lectura.
Doamna Maria Postoico:
Unica lectura, da.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
In primul rind, vizavi de concretizarea din
partea Guvernului. Concretizarea este facuta in cadrul avizului si toate obiectiile
care le are Guvernul sau pozitia vizavi de aceste doua proiecte de lege sint
stabilite, ca si precizare nu este cazul. Daca e sa vorbim de suma, domnule Turcan,
noi niciodata nu vom sti exact suma care va fi necesara pentru implementare. Eu
am o rugaminte: pentru viitor in orice proiect de lege care va veni in
Parlament sa fie indicata suma in lei si virgula banuti si atunci o sa avem o atitudine
similara.
Vizavi de adoptarea proiectului de lege respectiv.
Caracterul ordinar nu presupune obligatoriu votarea intr-o lectura. Parlamentul
poate decide sa fie acceptat conceptul, votata hotarirea de comasare a acestor
doua legi si, ulterior, nu in a doua lectura, dar inca printr-o...
Doamna Maria Postoico:
Exact asa e.
Domnul Vladimir Filat:
Bine.
Doamna Maria Postoico:
Domnul presedinte al comisiei.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Stimati colegi,
Eu cred ca ar fi o solutie ca proiectul
nr.3350 sa fie votat si proiectul nr.3331 sa fie remis in comisie si sa fie
folosit pentru a completa proiectul nr.3350. Si atunci am vota in lectura finala.
Da, adica noi azi am pune inceputul discutiei legale: proiectul nr.3350 sa fie
adoptat in lectura finala si proiectul nr.3331 sa fie luat ca material sau
norme pentru completarea proiectului nr.3350. In felul acesta noi iesim din
situatie.
Doamna Maria Postoico:
Bine. Dar in cazul dat noi avem
posibilitate ca, intr-adevar, sa facem o redactie concreta pe care sa o prezentam
deputatilor, sa faca cunostinta, sa vada ca nu au omise unele propuneri si, dupa
aceea, votam. Dar in cazul dat se are in vedere sa propunem o redactie concreta
intre aceste doua legi. Asta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Comisia poate propune redactia Legii
nr.3350 in varianta finala cu reluarea normelor necesare din proiectul nr.3331.
Doamna Maria Postoico:
Pai, asta se cere, da. Cind deputatii vor
avea la mina acest proiect, atunci noi revenim. Noi am discutat acuma, discutiile
nu se finiseaza, ele se intorc in comisie, dumneavoastra lucrati asupra acestor
doua proiecte, propuneti un singur proiect, luind in consideratie propunerile
care au fost facute astazi in sala, si revenim atunci la lectura finala. Este
clar. Atunci cum va imaginati dumneavoastra sa votati aceasta lege in viitor,
daca ea este numai intr-o singura lectura – finala?
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Regulamentul permite lectura finala daca nu
se comaseaza aceste doua proiecte de legi, dar unul se ia ca baza si altul se
remite comisiei, dispare impedimentul pe care l-a mentionat domnul Turcan, ca nu
este posibil de comasat aceste doua proiecte, fiindca se comaseaza numai acele
care se voteaza in prima lectura. In cazul dat acest impediment dispare. Noi
votam proiectul nr.3350 in prima lectura si proiectul nr.3331 il remitem
comisiei si el este folosit mai departe pentru ca sa avem lectura finala a
proiectului nr.3350.
Doamna Maria Postoico:
Pai, se accepta.
Domnule presedinte al comisiei,
Doar se accepta aceasta.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Se propune ca sa fie remise in comisie ambele
proiecte. Primul se voteaza in lectura finala si al doilea, proiectul nr.3331,
se remite in comisie.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.3.
Domnul Vladimir Turcan:
Multumesc.
Eu as propune, daca comisia insista sa fie
comasarea sau in prima votare, sau in finala, ca aceste doua proiecte de legi sa
fie remise in comisie. Prelucrati ambele proiecte de legi, le comasati,
prezentati un proiect de lege definitivat, inclusiv cu “Dispozitii finale si
tranzitorii”, despre care noi am vorbit ca trebuie de concretizat data intrarii
in vigoare, si numai dupa aceea noi putem sa votam in prima si ultima lectura.
In cazul dat, lectura finala si votarea nu
poate fi, deoarece noi am stipulat clar in Regulament cind poate fi lectura
finala: atunci cind este necesitatea de a verifica daca amendamentele care au
fost inaintate corespund interpretarii sau expunerii care este in textul final,
deci o problema de redactare. Dar aici noi vedem ca sint probleme pur
conceptuale. De aceea, noi nu putem sa aplicam, in cazul dat, varianta lecturii
finale.
Domnul Valeriu Cosarciuc:
Domnule Turcan,
Aici nu exista probleme conceptuale, fiindca
si una, si alta lege se refera la acelasi proiect de reglementare – protectia
animalelor. Altceva e ca prin proiectul nr.3331 se face ceva mai specializat –
protectia animalelor de companie. Numai aceasta este diferenta. Si una, si a
doua lege este pentru protectia animalelor, adica nu este chestie de...
Domnul Vladimir Turcan:
Nicio problema, poftim, in comisie prelucrati
ambele proiecte de lege, prezentati un proiect de lege definitivat si atunci
putem sa votam.
Doamna Maria Postoico:
E clara pozitia.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Da, este pozitia unui deputat, din cite inteleg
eu. Nu am inteles, fractiunea ba voteaza, ba are pareri diferite. Dar, ma rog,
asta este altceva.
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Eu tot aud invocarea motivului de divergente
asupra conceptului legii. Toate intrebarile care au fost adresate nu au vizat
conceptul legii. Sint anumite situatii de precizare. Noi avem legi organice pe care
le votam in 3 lecturi.
Eu vreau sa va spun, daca este vorba sa inaintam
amendamente ca legea respectiva sa fie asa cum se doreste – functionala (au
vorbit colegii, au propuneri concrete), trebuie sa le adresam catre ceva. Pai,
catre ce adresam noi? Catre initiativa legislativa a deputatului sau catre
comisie, care are deja in gestiune proiectul respectiv, fiind deja insarcinata de
catre Parlament cu aceasta chestiune?
Doamna Maria Postoico:
De fapt, aici comisia si autorul lucreaza impreuna.
Microfonul nr.3.
Doamna Eugenia Ostapciuc:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Dumneavoastra la orice etapa a discutiei
puteti sa remiteti in comisie. Dupa felul cum evalueaza discutia, faceti
concluzia. Dar noi am fost de acord sa votam in prima lectura in cazul in care era
lege organica. Dupa ce noi am anuntat ca votam in prima lectura, domnul autor
Filat... noi desigur ca ne-am retras propunerea de a vota in prima lectura,
pentru ca trebuie pregatita legea. Si va rog frumos mai putine observatii fractiunii.
Domnul Vladimir Filat:
Eu nu fac nicio observatie.
Doamna Maria Postoico:
Da, e clar.
Domnule presedinte al comisiei,
E clar. Luati loc. Deci, decade adoptarea in
prima lectura, fiindca a fost propunerea pentru a remite in comisie. Ambele
proiecte nr.3331si nr.3350 se remit in comisie. Aceasta se face fara vot.
Microfonul nr.4.
Domnul Vladimir Filat:
Sintem suficienti juristi in aceasta sala,
este si reprezentantul Guvernului, daca este atent la ce se discuta in sala.
Caracterul legii, noi am discutat asupra acestui moment, este cu adevarat ordinar
sau poate fi catalogat ca si lege organica? Eu cred ca am depasit un pic discutiile
si am ajuns la punctul final inainte de a clarifica. Eu mi-am expus un punct de
vedere. Eu as ruga colegii sa se expuna asupra acestei intrebari.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat,
Atunci cu atit mai mult trebuie de remis in
comisie pentru a ne aprecia in cazul dat. Cu atit mai mult este necesar.
Domnul Vladimir Filat:
Organica sau ordinara? Pai, daca este
discutabil, haideti, pina o sa ajungem, remitem.
Doamna Maria Postoico:
E clar. Gata. A fost remis in comisie.
Revenim in comisie si muncim asupra acestor proiecte.
Urmatorul proiect de lege. Proiectul de
Lege nr.4195 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr.1417-XIII din 17
decembrie 1997 pentru punerea in aplicare a titlului III al Codului fiscal.
Prezinta domnul Filat. Deci, in comisie o sa aveti posibilitatea sa discutati. In
comisie hotariti.
Domnul Vladimir Filat:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Eu va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
(Rumoare in sala.) Eu va rog, liniste. Da, puteti sa iesiti putin. Eu va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Eu vreau sa va spun ca totusi trebuie sa venim
si cu o Lege privind protectia deputatilor la un moment dat.
Doamna Maria Postoico:
Domnule Filat,
V-am oferit cuvintul la tribuna centrala.
Domnul Vladimir Filat:
Luare de cuvint asupra proiectului de lege.
Doamna Maria Postoico:
V-am oferit tribuna centrala, va rog.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc.
Stimati colegi,
Strategia nationala de dezvoltare economica
a Republicii Moldova stabileste crearea unei economii de piata functionale,
bazate pe rezultatul unei concurente libere si in conditii egale a agentilor
economici. Insasi legea fundamentala prevede: “In Republica Moldova, conform
prevederilor articolului 58, alineatul (3), factorii de baza ai economiei sint:
libera initiativa economica si concurenta loiala.” Aceasta norma constitutionala
impune stabilirea unui cadru concurential, ce exclude orice forma de privilegiu
de natura sa impiedice concurenta loiala pe piata.
La baza proiectului au fost puse ideile de
a pune pe picior de egalitate marfa si serviciile autohtone, impuse taxei pe
valoarea adaugata, cu marfa importata pentru proiectele finantate de Fondul de
investitii sociale din Moldova, care se impune cu cota zero.
Ideea initiala a fost de a interveni cu
modificare in legislatie pentru a supune taxei pe valoarea adaugata si marfurile,
si serviciile importate intru realizarea acestor proiecte. Insa, din informatia
care a parvenit de la Guvern, conditia cu impunere a taxei zero la TVA in
cazul importului acestor marfuri si servicii a adus la imposibilitatea operarii
respective. In acest sens, stimati colegi, in cazul dat este vizibila concurenta
neloiala intre marfurile si serviciile autohtone si cele importate.
Respectiv, pentru a inlatura aceste
discrepante, urmeaza ca marfurile autohtone utilizate pentru proiectele
folosite de FISM sa fie scutite de TVA. Ulterior urmeaza sa meditam foarte bine
asupra problemei invocate, deoarece cu totii cunoastem disponibilitatea
donatorilor straini pentru finantarea statului si s-au invocat multe sume, cum
ar fi, spre exemplu, suma de un miliard 200 de milioane de dolari. Si este
evident ca aceste sume vor veni in investitii structurale si de infrastructura.
Urmeaza sa vedem cum raspundem eventual acestei situatii.
Existenta unor asemenea norme de discrepanta
promoveaza principiile de crestere a importurilor de marfuri si defavorizeaza
antreprenorii autohtoni, producatori de marfuri si servicii. Dupa cum am
relatat mai sus, marfurile si serviciile destinate realizarii proiectelor
Fondului de investitii sociale din Moldova, dar si a proiectului “Communaute Driving
Development”, finantate din sursele acestui fond, se livreaza cu aplicarea
cotei zero la TVA. Prevederile sint in Codul fiscal.
Pentru a realiza aceste proiecte se
organizeaza licitatii publice si se desemneaza antreprenorii generali care
efectueaza lucrarile respective. Astfel, acesti antreprenori, in mod direct,
beneficiaza de procurarea marfurilor cu aplicarea cotei zero la TVA.
Pe de alta parte, furnizorul de materiale si
servicii autohtone, majoritatea fiind platitori de TVA, livreaza marfa
antreprenorului general cu aplicarea TVA la cota 20%. Desi exista dreptul ca
antreprenorul general care a procurat marfa sau serviciul cu aplicarea cotei
20% TVA sa i se restituie aceasta cota, antreprenorii generali evita sa procure
marfuri de la producatorii autohtoni, deoarece procedura de restituire a TVA
este foarte bine cunoscuta de acei care activeaza in domeniul economic. Aceasta
procedura este simpla pe hirtie, in realitate este nu ca anevoioasa, dar pe
alocuri si imposibila.
In acest sens ideea, cum spuneam, este de a-i
pune pe picior de egalitate pe cei care participa la realizarea proiectelor
care le-am anuntat livrind marfuri produse in Republica Moldova si pe cei care
importa aceste marfuri si servicii pentru realizarea proiectelor, avind in
vedere si lozinca, incepind cu 2001, “Protectia producatorului autohton”. Am incheiat
prezentarea.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule raportor.
Intrebari?
Microfonul nr.3.
Domnul Valeriu Calmatui:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Domnule coleg,
Spuneti, va rog, aveti niste estimari cam cit
ar fi aceste necalcule, adica cit va avea de pierdut din aceasta bugetul
statului?
Domnul Vladimir Filat:
Eu cred ca nici nu trebuie sa facem
calcule, daca avem norma de restituire a TVA si a dreptului si facem calculul
elementar, bugetul nu ar trebui sa aiba pierderi in cazul acesta. Este vorba de
simplificarea procedurii.
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, dar avind in vedere ca totusi in asa
caz aceste sume nu vor fi virate in bugetul statului.
Domnul Vladimir Filat:
E foarte corect. Eu inteleg ce spuneti. Nu
vor fi livrate, dar daca vor fi virate presupunind ca ele urmeaza sa fie
restituite, ajungem la aceeasi suma. Eu inteleg ca Guvernul acumuleaza sumele
respective, ca, ulterior, prin procedura existenta, sa creeze barierele
respective care, pe alocuri, ii fac pe cei care ar putea sa-si restituie TVA sa
renunte, iar Guvernul foloseste banii respectivi.
Pina la urma, eu vreau sa va spun ca
procedura respectiva, chiar si ca abordare, este una gresita, fiindca noi
vorbeam de importul de utilaje, daca e sa vorbim in general, spuneam ca nu este
acceptabila. Dar in cazul importului si noi avem investitii mari, sint tavi si
alte materiale care, de fapt, sint produse si in Republica Moldova. In schimb,
datorita barierelor care le-am anuntat, antreprenorul general alege o cale mult
mai usoara: importa, nu plateste TVA si nu trece prin procedura ulterioara de
restituire.
Domnul Valeriu Calmatui:
Nu stiu, aceasta este viziunea dumneavoastra.
Noi nu vedem din ceea ce e dat in nota explicativa ca dumneavoastra aveti niste
exemple concrete ca s-au procurat, sa zicem, aceleasi materiale de care vorbiti
dumneavoastra, chiar si aceleasi tavi, de peste hotare si nu s-au procurat de
aici din teritoriu, adica de la producatorii autohtoni. Totusi dumneavoastra
vorbiti de restituire. Aveti o suma concreta care astazi nu este restituita de
catre bugetul statului celor care au dreptul de a le fi intoarsa cota 20%?
Domnul Vladimir Filat:
Stimate coleg,
Eu la intrebarile pe care le adresati
dumneavoastra, daca aveti sau nu aveti sume, nu am o suma exacta. Insa situatia
este foarte bine cunoscuta si vreau sa va spun ca in momentul in care enunt
anumite lucruri, nu le enunt din experienta proprie. Experienta este una
generala a celor care practica businessul in Republica Moldova.
Domnul Valeriu Calmatui:
Domnule Filat,
Conform informatiilor pe care le avem astazi
de la Ministerul Finantelor, tuturor agentilor economici din republica care au
acest drept, aceste sume le-au fost restituite in termenele care sint stabilite
de lege. Deci, nu cred ca si aici...
Domnul Vladimir Filat:
Si trebuie sa avem in vedere ca sint foarte
multi care nici nu merg pe procedura de restituire, stiind exact cu ce se
termina acest lucru.
Domnule Calmatui,
Este un punct de vedere pe care l-am inaintat.
Dumneavoastra aveti alt punct de vedere, asa ca...
Domnul Valeriu Calmatui:
Da, dar punctul dumneavoastra de vedere
duce la niste colizii care pot aparea pe parcurs, deci aceasta va duce la niste
neclaritati si nu va fi posibil de administrat din partea...
Domnul Vladimir Filat:
Punctul meu de vedere poate sa duca la
colizii in momentul in care se va transforma in norma legala, in primul rind. In
al doilea rind, eu vreau sa va spun ca administrarea fiscala la ora actuala
este infaptuita de institutii ale statului, care au abilitatile respective si
care urmeaza sa-si exercite si atributiile respective. Mai ales ca acum nu prea
au de munca, amnistia fiscala a avut loc. Sa urmareasca datoriile care au fost
pe ani de zile, nu mai au ce face.
Domnul Valeriu Calmatui:
Aceasta este viziunea dumneavoastra, ca nu
au de lucru. De lucru este.
Domnul Vladimir Filat:
Este o viziune, stiu.
Domnul Valeriu Calmatui:
Si pentru stenograma, si pentru
dumneavoastra, in principiu stiti ca comisia nu a sustinut acest proiect de
lege si il propune spre respingere. Aceasta este si viziunea Fractiunii
Partidului Comunistilor.
Domnul Vladimir Filat:
Multumesc pentru sustinere.
Mai sint intrebari?
Doamna Maria Postoico:
Nu sint.
Comisia.
Domnul Gheorghe Popa:
Mult stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati colegi,
De fapt, am fost ferm convins ca domnul
deputat Filat o sa-si retraga aceasta initiativa legislativa, dat fiind faptul
ca aceeasi discutie am avut-o in cadrul sedintei comisiei. Dumneavoastra aveti
raportul comisiei. Eu n-am sa-l dau citirii. Sint aduse suficiente argumente ca
acest proiect de lege sa fie respins, de aceea rog acordul dumneavoastra pentru
respingerea acestui proiect de lege.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Intrebari catre comisie? Nu sint.
Va multumesc.
Supun votului respingerea proiectului de
Lege nr.4195. Cine este pentru, rog sa voteze. Majoritatea.
Va multumesc.
Stimati colegi,
Sintem la ora 12.22. Trecem la ora intrebarilor
si interpelarilor. Sint informata ca este invitat, dupa cum am mentionat,
domnul Procuror General cu o informatie succinta despre chestiunea care a fost
ieri discutata in cadrul Biroului permanent.
Domnule Procuror General,
Va invitam la microfonul central.
Domnul Valeriu Gurbulea – Procurorul General al Republicii Moldova:
Stimata doamna Presedinte al sedintei,
Stimati domni deputati,
Vizavi de multiplele interpelari privind desfasurarea
urmaririi penale in cauza penala investigata de Procuratura Municipiului Chisinau
privind disparitia deputatului in Parlament Vlad Cubreacov, tin sa va aduc la
cunostinta urmatoarele.
Cauza penala nominalizata a fost pornita la
22 martie 2002 pe faptul disparitiei deputatului Vlad Cubreacov in seara zilei
de 21 martie 2002, in faza initiala a urmaririi penale fiind inaintate urmatoarele
versiuni de baza de lucru: rapirea deputatului Vlad Cubreacov a fost organizata
in scopul destabilizarii situatiei social-politice din tara, tinindu-se cont de
faptul ca in acea perioada aveau loc masuri de protest de amploare, organizate
de catre Partidul Popular Crestin Democrat, al carui membru era deputatul Vlad
Cubreacov; rapirea deputatului Vlad Cubreacov a fost o inscenare, urmarind
acelasi scop de destabilizare a situatiei social-politice din tara; atac tilharesc
asupra deputatului Vlad Cubreacov; reglari de conturi; alte chestiuni care in
mod inevitabil si firesc sint inaintate in cadrul investigarii unor asemenea
categorii de cauze penale.
Din start a fost format un grup de urmarire
penala din anchetatori si lucratori de ancheta ai Procuraturii si ai
serviciilor operative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si din cadrul Serviciului
de Informatii si Securitate. La faza initiala grupurile de lucru, atit fiecare in
parte, pe fiecare versiune, cit si cel mixt, au intreprins o serie de actiuni
de urmarire penala, dupa parerea mea destul de multe variante impunatoare,
menite de a descoperi locul aflarii lui Vlad Cubreacov si circumstantele rapirii
acestuia.
Au fost antrenate practic toate
subdiviziunile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, au fost audiati
pe urme fierbinti o serie de martori, eventual martori oculari ai acestui
eveniment, cum ar fi taximetristii care stationau in zona blocului locativ in
care locuia Vlad Cubreacov si unde el s-a indreptat in seara zilei de 21
martie, cind a disparut. Au fost ridicate inregistrarile video ale sistemelor
de protectie de la o serie de banci si institutii, aflate pe perimetrul deplasarii
acasa a lui Vlad Cubreacov in acea seara.
Au fost interogati colaboratorii politiei
rutiere care au patrulat perimetrul orasului in seara acelei zile. Au fost indreptate
comisii rogatorii organelor de drept din tarile limitrofe si alte tari din
regiune vizavi de eventualele informatii ce tin de disparitia deputatului Vlad
Cubreacov. Au fost utilizate telefoane de incredere vizavi de dobindirea
informatiei referitoare la circumstantele disparitiei si eventualul loc de
aflare a deputatului Vlad Cubreacov. Desi au fost intreprinse o serie de masuri
complexe intru elucidarea acestor circumstante, nu s-a putut afla nimic nici
despre circumstantele disparitiei lui, nici despre locul aflarii.
La 25 mai 2002, in jurul orei 1 de noapte,
Vlad Cubreacov a fost gasit in preajma satului Cosnita. Imediat el a fost
interogat, in cadrul interogatoriului indicind circumstantele rapirii lui de catre
persoane necunoscute si detinerea lui intr-o incapere in perioada respectiva,
de la 21 martie pina la 25 mai anul 2002. Vlad Cubreacov a comunicat ca a
intrat in contact cu patru persoane, trei fiind gardieni, iar rolul celui de-al
patrulea nefiindu-i cunoscut. Fiind interogat suplimentar, domnul Vlad
Cubreacov a indicat ca, eventual, considera ca a fost rapit si detinut pe
teritoriul Transnistriei.
Desigur ca, dupa primirea acestor declaratii,
toate eforturile grupului de ancheta care activa in cadrul acestui dosar penal
au fost orientate spre verificarea tuturor circumstantelor indicate in declaratiile
facute de catre Vlad Cubreacov. Si vreau sa va asigur ca, desi au fost intreprinse
un numar impunator de actiuni de urmarire penala, inclusiv s-a incercat de a
intra in contact cu organele de drept ale autoproclamatei republici nistrene,
care, de altfel, nu au dorit sa colaboreze cu noi, de asemenea, nu a fost constatat
la nivel de probe directe sau indirecte nimic intru confirmarea declaratiilor facute
de catre domnul Vlad Cubreacov.
Concomitent, grupul de ancheta a activat si
in baza celei de a doua versiuni – inscenarea disparitiei deputatului Vlad
Cubreacov intru tensionarea situatiei social-politice din tara.
In cadrul prelucrarii acestei versiuni, au
fost din nou interogati o serie de martori care au facut declaratii pe urme
fierbinti in primavara anului 2002.
In rezultatul citarii acestor martori, au
fost primite declaratii de la Sergiu Burca si de la Ion Neagu, precum ca
disparitia lui Vlad Cubreacov a fost organizata de catre conducerea Partidului
Popular Crestin Democrat, urmarindu-se scopul de tensionare a situatiei
social-politice din tara si de organizare a unor masuri de protest de amploare in
ziua organizarii Marii Adunari Nationale, care era preconizata pentru 31 martie
2002.
Ultimii, in declaratiile facute
anchetatorilor Procuraturii, au relatat amplu cum a fost organizata aceasta actiune,
cine au fost organizatorii, in ce cerc s-au discutat circumstantele, cum s-a
deplasat Vlad Cubreacov acasa si ulterior cum a fost el instalat, imi vine greu
sa utilizez o notiune corecta, intr-un apartament din municipiul Chisinau, unde
s-a aflat pina la 25 mai 2002, cind el a fost gasit in preajma satului Cosnita.
Actualmente toate eforturile Procuraturii sint
orientate spre elucidarea acestor circumstante, bazate pe declaratiile lui
Sergiu Burca si ale lui Ion Neagu. Sint intreprinse o serie de actiuni de urmarire
penala in aceasta directie, cum ar fi: interogarea unui cerc de persoane care
ar avea o oarecare tangenta si ar putea da unele declaratii vizavi de aceasta
versiune inaintata. De asemenea, sint intreprinse si alte actiuni de urmarire
penala intru confirmarea si infirmarea acestei versiuni.
La etapa actuala a urmaririi penale nu
putem vorbi deja de un cerc de probe care ne-ar permite de a face o concluzie
clara si promta in vederea confirmarii sau infirmarii acestei versiuni.
Consider ca, avind in vedere caracterul indelungat al anchetelor, cit si al circumstantelor
absolut neclare ale disparitiei deputatului Vlad Cubreacov, Procuratura, in
colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, mai are nevoie de timp pentru a
elucida toate aceste circumstante. Aceasta este situatia la moment.
Doamna Maria Postoico:
Va multumesc, domnule Procuror General.
In legatura cu faptul ca aceasta a fost
interpelare din partea Biroului permanent, noi nu avem alte intrebari, fiindca
nu dorim sa intervenim in ancheta pe care dumneavoastra o desfasurati. De
aceea, va dorim succese mai departe, ca cit de cit sa fie clar pentru toata
societatea si pentru cei care au fost, de fapt, implicati in cazul dat.
Va multumesc.
Sinteti liber.
Microfonul nr.4.
Domnul Marcel Raducan:
Multumesc, doamna Presedinte al sedintei.
Interpelarea mea este adresata sefului
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, domnului Puscuta, si directorului
general al Agentiei Relatii Funciare si Cadastru, domnului Bannicov.
Aflindu-ma la o intilnire cu alegatorii in
satul Volcinet, raionul Ochita am aflat niste lucruri destul de ciudate. Pe
teritoriul primariei respective actioneaza doi agenti economici, care in
perioada 2005-2007 au pierdut orice relatii atit cu bugetul local, cit si cu
cotasii care au incheiat contracte de gestiune a pamintului in anul 2002. Pina
astazi nu au fost nici reincheiate, nici respinse aceste contracte. Ma refer la
relatiile cu intreprinderea “CHV Gaiciuc” si intreprinderea “Codgaiagru”, care,
in fond, au aceiasi fondatori.
Rog ca Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat sa-mi prezinte care au fost sumele impozitelor achitate si neachitate de
agentii economici “V. Gaiciuc” si “Codgaiagru” pentru perioada 2005-2007. Care
sint sanctiunile aplicate catre agentii respectivi? In cazul daca vreunul din
ei este in procedura de organizare, rog sa fiu informat cine a initiat aceasta
procedura? Si care este hotarirea judecatii?
Ca urmare a multiplelor adresari ale detinatorilor
de cote, rog Agentia Relatii Funciare si Cadastru sa-mi prezinte informatii
despre inregistrarea contractelor de gestiune a pamintului catre proprietarii si
firmele respective. Raspunsul sa-mi fie prezentat in scris in termene utile.
A doua intrebare este adresata Guvernului
Republicii Moldova. In satul Clocusna, raionul Ocnita se afla un depozit de
pesticide, unde sint stocate circa 28 tone de chimicale, care prezinta un focar
de poluare permanenta a solului si a apelor reziduale. Multiplele hotariri de a
retrage aceste pesticide de pe teritoriul primariei respective s-au redus la
salarizarea unui paznic, care de multe ori este incapabil de a contracara
furturile de butoaie si rezervoare in care sint stocate chimicalele, pentru
folosirea lor ulterioara in gospodarii.
In urma celor expuse, rog ca Guvernul sa ia
masurile necesare pentru preintimpinarea catastrofei ecologice de proportie,
prin retragerea componentelor chimice toxice de pe teritoriul primariei Clocusna.
Cer sa fiu informat despre masurile luate de catre Guvern in scris in termene
utile.
Si a treia interpelare este adresata
Procurorului General, domnului Gurbulea. Rog, mult stimate domnule Procuror
General, sa verificati legitimitatea vinzarii Sectiei de prelucrare a legumelor
si a tehnicii agricole ce prezenta cota valorica a circa 700 de tarani din
satul Dubasarii Vechi, raionul Criuleni. Raspunsul rog sa-mi fie prezentat in
scris in termene utile.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Adresez prima intrebare Procuraturii
Generale si Guvernului. Pe data de
22 noiembrie 2007 am sesizat Guvernul si Agentia Sportului a Republicii Moldova
asupra faptului ca pe treningurile sportive ale echipei de juniori a Selectionatei
Nationale de Fotbal am vazut prezente trei culori: albastru, rosu si alb, care
sint culorile nationale ale Rusiei.
In raspunsurile primite cu semnatura lui
Andrei Cimili, director general al Agentiei Sportului, mi se spune ca
reprezentativa nationala de fotbal participa la meciuri oficiale si neoficiale in
echipamente de joc de culorile albastru si rosu, aprobate de FIFA si UEFA. Cind
PRO TV a dat secventa privind interpelarea mea a postat cadre, intr-adevar, cu
rosu si albastru, probabil a echipei de seniori a selectionatei.
In raspunsul semnat de secretarul general
al Federatiei Moldovenesti de Fotbal, Nicolae Cibotari, mi se confirma ca e
vorba de doua culori: albastru si rosu, aprobate de FIFA si UEFA. Banuiesc ca
FIFA si UEFA a aprobat ceea ce a propus Moldova, ai carei conducere de azi nu
agreeaza tricolorul, adica cele trei culori: galben, rosu si albastru. De
aceea, Federatia Moldoveneasca de Fotbal nici nu se oboseste sa propuna corect
culorile nationale pentru echipamentele facute de sponsor. Totodata, Nicolae
Cibotari confirma ca alegerea a facut-o federatia, care nu a vazut clar ca
lipseste galbenul. Poate e pus undeva, asa ca sa nu-l mai vada nimeni cu ochiul
liber.
Solicit Procurorului General sa analizeze
treningul intregii selectionate de fotbal, in special a echipei de fotbal de
juniori, sa vada clar ca acolo lipseste culoarea galbena, dar e prezenta
culoarea alba, despre care semnatarii raspunsurilor la interpelarea mea nu spun
niciun cuvint, ca sa nu iasa clar in evidenta ca e vorba de cele trei culori
ale Rusiei.
Solicit, de asemenea, Procuraturii sa-i
sugereze domnului Nicolae Cibotari, ca el nu este in drept sa atraga atentia,
dupa cum s-a exprimat in afirmatia sa, unui deputat, pe care o interpretez ca
un tupeu si o nerusinare, prin care vrea sa-mi spuna ca si culorile rosu si
albastru sint ale Republicii Moldova, dar nu explica de ce culoarea galbena
este inlocuita cu alba.
In final, chiar daca e vorba de o asociatie
obsteasca autonoma, cum este Federatia Moldoveneasca de Fotbal, trebuie sa
respecte simbolurile nationale. Si, in loc sa-mi spuna mie ce culori au si alte
tari, ar fi mai bine sa ia in vedere cu atentie in ce culori sint costumele
sportive si uniformele de joc ale tarilor invocate. Sa evite Federatia
Moldoveneasca de Fotbal manipularile in raspunsuri la interpelare si sa raspunda
la o interpelare simpla: care-i diferenta dintre lotul sportiv de fotbal rus si
lotul sportiv de fotbal moldovenesc, sub aspectul echipamentelor?
Astept raspuns de la Guvern si Procuratura,
conform Legii privind respectarea legislatiei de catre Federatia Moldoveneasca
de Fotbal. Astept raspunsul in scris si anexez raspunsurile primite de la Agentia
Sportiva si Federatia Moldoveneasca de Fotbal.
A doua este o interpelare adresata Primului
ministru, domnului Vasile Tarlev, si Procurorului General al Republicii
Moldova, domnului Valeriu Gurbulea. Recent i-am adresat o interpelare domnului
Artur Cozma, ministrul culturii si turismului al Republicii Moldova, in care ii
spuneam ca am fost sesizata de cetateni ai Republicii Moldova interesati de
respectarea legii si a intereselor nationale in cazul gestionarii de catre stat
a complexului muzeal “Conacul Balios” din satul Ivancea, raionul Orhei.
Cetatenii mi-au spus ca acest obiectiv al
patrimoniului national este obiectul unui contract de colaborare intre Muzeul
National de Etnografie si Istorie Naturala, pe de o parte, si SRL “Casa
Vinului”, pe de alta parte. Solicit, in legatura cu aceasta, conform legii si
statutului meu de deputat, o copie a contractului si informatii autentice si
exhaustive in legatura cu:
1. Motivele care au determinat incheierea
acestui contract.
2. Care au fost conditiile in concursul
pretendentilor pentru obtinerea unui asemenea contract?
3. Citi competitori au fost pentru obtinerea
contractului?
4. Caracterul licitatiei si in baza carei
decizii ea s-a organizat pentru obtinerea dreptului de a se incheia acest
contract?
5. Care au fost conditiile inaintarii de parti
la incheierea contractului?
6. Care sint fondatorii SRL “Casa Vinului” si
care-i situatia financiara a acestei structuri economice?
7. Care este profilul de specialitate al
acestei societati cu raspundere limitata si experienta profesionala in domeniu
care au dus la incheierea contractului?
8. A fost conditionat la licitatie ca
refacerea infrastructurii patrimoniale se va face si din contul mijloacelor de
la buget, adica din contul statului?
In finalul raspunsului primit, dupa ce imi
relateaza diferite aspecte ale preocuparii pentru acest obiectiv al
patrimoniului national, domnul Artur Cozma imi scrie: “Avind in vedere ca finantarea
lucrarilor de reconstructie si restaurare a complexului se efectueaza integral
din contul intreprinderii “Casa Vinului” SRL, costul estimativ fiind de circa
25-30 milioane de lei, licitatia nu a fost initiata”. Il intreb pe Premierul
Vasile Tarlev: care au fost motivele legale, nu de interes pecuniar si
material, poate chiar de diferite operatiuni patrimoniale ulterioare, care au
condus la incalcarea legii si la neanuntarea licitatiei?
Cer Procurorului General sa examineze cazul
Baleos – “Casa Vinului” prin prisma respectarii legii, referindu-ma la
neorganizarea de catre Guvern sau minister a licitatiei, precum si la
legalitatea contractului si a altor documente referitoare la gestionarea
acestui obiectiv de catre minister si cei care l-au luat in arenda. Astept raspuns
la sesizari in legatura cu acest caz conform legii. Daca acest caz nu va fi
examinat conform legii, voi reveni cu unele acte ce ar putea demonstra si alte
scopuri in gestionarea obiectivului. Anexez raspunsul ministrului Artur Cozma.
Astept raspunsul in scris.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.2.
Domnul Vasile Balan:
Multumesc, doamna Presedinte.
In conformitate cu prevederile Codului audiovizualului,
in anul 2007 la Compania “Teleradio-Moldova”, la initiativa Consiliului de
Observatori, urma sa fie organizat un audit extern. Conducerea companiei a
comis mai multe ilegalitati, constatate in cadrul Consiliului de Observatori,
legate de organizarea acestui obiect si continua sa ignore pozitia membrilor Consiliului
de Observatori.
Mentionam aici ca aceste ilegalitati sint intemeiate
pe faptul ca la organizarea procedurii de achizitii de servicii de audit
extern, contrar recomandarilor expertilor formulate de catre membrii
Consiliului de Observatori, conducerea companiei a ignorat recomandarile
membrilor de a introduce in comisia de achizitie unii experti independenti,
care cunosc specificul auditului privind achizitiile publice. Si nu a expediat
invitatiile de participare firmelor internationale de audit cu experienta
corespunzatoare in acest domeniu.
Aceste fapte ne arata ca selectarea
companiei a fost efectuata in mod formal si a urmarit eludarea adevaratei situatii
in companie. Raportul de audit prezentat Consiliului de Observatori reprezinta
mai degraba o dare de seama contabila care nu ofera elemente esentiale ale
unui audit extern implementat la standardele internationale. Fractiunea
parlamentara “Alianta «Moldova Noastra»” solicita in mod oficial Curtii de
Conturi, in conformitate cu prevederile Legii privind Curtea de Conturi, sa
efectueze un control al activitatii Companiei “Teleradio-Moldova”, care sa fie
prezentat public in termen de 60 de zile. Acest raport trebuie sa cuprinda
perioada de la ultimul audit in 2005 pina in prezent. De asemenea, solicit
Procuraturii Generale, in conformitate cu Legea cu privire la Procuratura, sa
verifice legalitatea organizarii concursului de selectare a companiei de audit,
angajata de aceasta companie.
Solicit Camerei de Licentiere a Republicii
Moldova verificarea raportului prezentat de catre firma angajata de conducerea Companiei
“Teleradio- Moldova”, a standardelor de audit si a corespunderii activitatii
Firmei “Industrial Consult” conditiilor de licentiere privind legislatia
Republicii Moldova. La aceste doua solicitari cer raspuns in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Domnul Oleg Serebrian:
Da, va multumesc, doamna Presedinte.
Doamna Presedinte,
Acum doua saptamini adresam o interpelare
Procuraturii Generale a Republicii Moldova in legatura cu citeva afirmatii facute
de Presedintele Republicii Vladimir Voronin in legatura cu simbolurile de stat
ale Republicii Moldova. Era timpul ca Procuratura sa ofere un raspuns pe
marginea acestui subiect. Pina la ora actuala nu avem niciun raspuns.
Procurorul a fost, de altminteri, aici.
Am doua intrebari. Prima este adresata
ministrului apararii Republicii Moldova domnului Vrabie. In ziua de 27
noiembrie Domnia Sa a participat la reuniunea ministrilor apararii din
Comunitatea Statelor Independente.
Am vrea sa stim cu ce mandat a plecat
dumnealui acolo, in calitate de ce participa Republica Moldova la reuniunea
ministrilor apararii CSI, facind intotdeauna trimitere la statutul de tara
neutra, atunci cind vine vorba de NATO, de exemplu, sau de alte structuri
politice occidentale. Cu ce s-a ocupat? Daca a avut interventii sau nu, sa mi
le aduca la cunostinta.
Si a doua intrebare o adresez Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova. In ziua de 1 decembrie la ora 9 dimineata
membrii Biroului permanent al Partidului Social-Liberal si membrii Biroului
permanent municipal al Partidului Social-Liberal au organizat o depunere de
flori la monumentul Stefan cel Mare. La ora 8.55 de minute citiva colaboratori
ai politiei moldovenesti s-au apropiat de grupul colegilor nostri, intrebindu-i
unde lucreaza, cu ce ocazie, care este motivul depunerii de flori s.a.m.d.
A fost un caz foarte curios, mai ales ca am
observat ca in jurul momentului lui Stefan cel Mare era multa agitatie a
colaboratorilor politiei si intuiesc ca si ai Serviciului de Informatii si
Securitate. Vrem sa stim cine a dat ordin ca acest lucru sa se intimple si cu
ce ocazie cetatenii sint intrebati in strada unde lucreaza si cu ce ocazie
organizeaza depuneri de flori?
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Stefan Secareanu:
Multumesc, doamna Presedinte.
Interpelez pe aceasta cale Procurorul
General si Ministerul Afacerilor Interne. Solicit explicatiile de rigoare ale
acestor doua institutii ale statului pe marginea accidentului rutier produs in
seara zilei de 24 iulie 1999 in raza localitatii Bahmut, fostul judet Ungheni, in
urma caruia a decedat cetateanca Elena Gutu din aceasta localitate, iar nepotica
acesteia Victoria Savenco de 6 anisori s-a ales cu grave leziuni corporale.
Potrivit informatiilor aparute in presa, cel care a provocat acest accident
este conducatorul unui autoturism Skoda de culoare alba, care se numeste Sergiu
Burca, pe atunci detinator al mandatului de deputat.
Potrivit acelorasi informatii, nimeni pina
astazi nu a fost tras la raspundere pentru comiterea acestui accident, cazul
fiind musamalizat. Insist asupra examinarii sub toate aspectele a circumstantelor
in care a fost comis acest tragic accident, cu tragerea la raspundere a
persoanei care se face vinovata de comiterea acestuia si, in definitiv, de
moartea cetatenei Elena Gutu. Cer, de asemenea, sa fie identificate toate
persoanele implicate in musamalizarea acestui caz, fie ca sint reprezentantii
politiei, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Procuraturii sau ai
Parlamentului.
Cer respectivelor institutii, dar si
Guvernului, sa-mi prezinte o informatie privitor la asistenta acordata
victimelor acestui accident si familiilor acestora de catre structurile
statului sau de catre numitul Sergiu Burca, aflat, din cite se scrie, in stare
de ebrietate la volanul masinii in momentul producerii accidentului.
Solicit acelorasi institutii ale statului
explicatiile de rigoare pe marginea cazului de asasinare a cetateanului
Valentin Ciobanu, fost sef adjunct al Sectiei municipale Chisinau a Postei
Moldovei si presedinte al filialei “Botanica” a Partidului Popular Crestin
Democrat. Omorirea colegului nostru s-a produs la
15 septembrie 1998 in jurul orei 17.00 in preajma domiciliului sau de pe
bulevardul Traian 6/3 al Municipiului Chisinau.
El a fost lovit in mod bestial de indivizi
neindentificati pina astazi cu o ranga de fier in moalele capului, dupa ce,
aflat doar de 11 zile in postul de vicedirector al unei structuri foarte
importante, dar si foarte profitabile a “Postei Moldovei”, reusise sa depisteze
cazuri de delapidare a banilor publici in cadrul acestei institutii. Cazul,
bineinteles, a fost musamalizat. Sotia acestuia, Ioana Ciobanu, pina astazi nu
a fost barem abordata in legatura cu asasinarea sotului ei si nu i s-au dat
nici explicatii in legatura cu clasarea dosarului. Cer Procuraturii si Ministerului
Afacerilor Interne sa examineze sub toate aspectele acest caz, pedepsirea
autorilor acestui asasinat si informarea subsemnatului.
De asemenea, solicit acelorasi doua institutii
explicatii de rigoare in legatura cu asasinarea fostului primar al satului Drasliceni
raionul Criuleni, Andrei Buzu, la data de 4 august anul curent. Pina in prezent
nimeni nu a fost tras la raspundere in urma acestui caz. As vrea sa cunosc la
ce faza a procesului penal se afla acest caz.
Cer sa mi se raspunda in scris si foarte
clar pe marginea acestor doua cazuri de asasinat, asa incit sa putem spulbera
suspiciunile ca aceste cazuri de asasinare a reprezentantilor Partidului
Popular Crestin Democrat au fost provocate cu premeditare, au fost produse la
comanda unor structuri politice, economice sau mafiotice, sau, in definitiv, au
fost musamalizate cu buna stiinta.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Stratan:
Multumesc, doamna Presedinte.
Intrebarea mea o adresez domnului Vladimir
Baldovici, director general al Agentiei Constructii si Dezvoltare a
Teritoriului. La 16 noiembrie 2007 Agentia Constructii si Dezvoltare a
Teritoriului a emis un Ordin nr.149, prin care a fost interzisa receptia finala
a lucrarilor si a obiectivelor nefinalizate in asa-numita varianta alba.
Consecinta acestui ordin va fi modificarea
contractelor de constructie ipotecara a locuintelor incheiate intre persoanele
fizice si antreprenorii care executa lucrarile de constructii, ceea ce va insemna
cresterea costurilor finale ale locuintelor date in exploatare si, respectiv, a
preturilor de vinzare.
In acest sens, domnule director, va solicit
lamurirea termenului “varianta alba” cu care opereaza ordinul 149, in contextul
legislatiei in materie. Va solicit, totodata, prezentarea temeiului legal in
care a fost emis ordinul cu pricina. In acelasi timp, va solicit sa-mi prezentati
informatii privind costurile economice ale acestui ordin, precum si sa-mi raspundeti
daca ati consultat opiniile antreprenorilor care activeaza in domeniul constructiilor
si ale asociatiilor de protectie a drepturilor consumatorilor. Intrucit informatia
solicitata prezinta interes public, rog sa-mi prezentati raspunsul atit in forma
scrisa, cit si verbal la tribuna Parlamentului.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.5.
Domnul Ivan Banari:
Multumesc.
Stimata doamna Presedinte,
Stimati colegi,
Acum citeva luni la o rectificare a
bugetului pe anul 2007, cind am distribuit niste sume pentru subventii producatorilor
agricoli, am adresat o intrebare: cum vor fi subventionati acei producatori
agricoli care nu au infaptuit semanaturi si arat de toamna pentru culturile
care se seamana toamna? Si atunci mi s-a spus ca aceasta categorie este lasata
pentru etapa a doua si se va hotari mai tirziu.
Ne aflam la finele anului si aflam ca
aceste subventii nu au fost acordate. Totodata, avem multe raioane in zona de
centru si chiar si o parte in zona de nord a republicii care au colectat, de
exemplu, sfecla de zahar pina la 18 tone pe hectar. De exemplu, asa s-a produs in
raionul Falesti. Aceasta recolta nu le permite producatorilor agricoli nici sa
achite acele credite bancare care le-au obtinut la inceputul anului, nici sa
achite acele credite tehnice care le-au primit de la fabricile de zahar, sub forma
de seminte, ingrasaminte, unele servicii, nemaivorbind de posibilitatea de a
prelucra pamintul pentru anul viitor.
In legatura cu aceasta, adresez o intrebare
Guvernului: cind si in ce masura vor fi subventionati producatorii agricoli lasati
de Guvern pentru etapa a doua? Solicit acest raspuns in scris in termenul
stabilit de legislatia in vigoare.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Microfonul nr.4.
Doamna Valentina Serpul:
Multumesc.
Intrebarea mea o adresez Procuraturii
Generale a Republicii Moldova si Inspectiei Muncii. Aduc in atentia organelor
mentionate faptul ca recent mi s-a adresat reprezentantul legal al rudelor lui
Coronciuc Sergiu, care a fost accidentat mortal la locul de munca in data de 22
iulie 2007. Vinovat de producerea accidentului se face intreprinderea la care a
activat cetateanul decedat si anume SRL “Basconslux”, fapt stabilit de catre
inspectorul teritorial, in conformitate cu Regulamentul privind modul de
cercetare a accidentelor de munca, aprobat prin hotarire de Guvern.
Pina in prezent, desi a trecut atita timp,
respectiva intreprindere refuza sa achite familiei indemnizatia unica in
conformitate cu prevederile legale. Intrebarea mea adresata organelor abilitate
este: de ce se tergiverseaza repararea prejudiciului, cel putin partial, al
acestei familii indoliate si care sint modalitatile de deblocare a acestei
situatii?
Pentru alte detalii voi depune setul de
acte justificative. Raspunsul la intrebare il astept in scris.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Cusnir:
Multumesc.
Adresez intrebarea Procurorului General
domnului Valeriu Gurbulea. La multiplele intrebari si interpelari in diferite
instante referitoare la privatizarea la preturi derizorii a Fabricii de vinuri si
coniacuri “Calarasi Divin” la 27 decembrie 2002, cit si neindeplinirea
ulterioara a cerintelor contractului de vinzare-cumparare de catre noul
proprietar, am primit raspunsuri foarte controversate.
In rezultatul controlului efectuat de catre
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei in martie 2006, au
fost scoase la iveala mai multe incalcari. Procuratura Generala m-a anuntat ca
a anulat decizia Procuraturii anticoruptie din iunie 2006 despre neinceperea
anchetei penale pentru un control suplimentar, urma sa fiu anuntata despre
rezultatele acestui control suplimentar.
Pe motiv ca nu am primit pina in prezent
niciun raspuns, solicit un raspuns in scris, domnule Procuror General, despre
mersul examinarii cazului de privatizare a intreprinderii nominalizate, cit si despre
neindeplinirea conditiilor contractului de catre noul proprietar, despre daruirea
de catre Guvernul Republicii Moldova a 14 milioane 900 mii de lei din venitul
obtinut in 2002 inainte de privatizare, precum si despre daruirea unui surplus
de aproape 3000 de decalitri de distilate vechi si foarte vechi.
Va multumesc.
A doua intrebare o adresez Companiei Nationale
de Asigurari in Medicina, careia ii solicit sa-mi dea un raspuns in scris
referitor la numarul persoanelor invalide care detin grad de invaliditate din
raionul Calarasi care au primit in anul 2007 polite de asigurare, iar pentru orasul
Calarasi solicit aceasta informatie nominal.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Domnul Ion Varta:
Multumesc, doamna Presedinte.
Prima interpelare o adresez domnului Vasile
Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova. Calamitatile naturale fara precedent
in acest an au provocat prejudicii uriase persoanelor care activeaza in
agricultura, domeniu vital al economiei nationale a Republicii Moldova. In
atare circumstante se impuneau masuri suplimentare de protejare a intereselor
producatorilor autohtoni care activeaza in acele sfere in care dinsii sint in
stare sa satisfaca necesitatile pietei interne a Republicii Moldova.
Din pacate, mai multe informatii care ne-au
parvenit din teritoriu demonstreaza in mod concludent faptul ca Executivul nu a
demonstrat o preocupare speciala pentru protejarea producatorilor autohtoni.
Piata interna a Republicii Moldova continua sa fie invadata cu produse de
import, produse care ar putea sa le ofere din belsug producatorul nostru
autohton, insa el este strimtorat in urma acestei competitii cu produse de
import care sint importate la preturi mai reduse.
In legatura cu acest fapt, solicit
prezentarea unei informatii concludente si a unor obiective privind importurile
realizate in decursul acestui an, cu indicatia cantitatilor acestora si tara de
origine a marfurilor importate.
Si a doua interpelare o adresez, de
asemenea, domnului Tarlev. Ea se refera, practic, la acelasi domeniu. Este
vorba de data aceasta despre exporturi. Cresterea exporturilor unei tari este
un indiciu clar al dezvoltarii economice a tarii date. Datele de ultima ora pe
care ni le furnizeaza Banca Mondiala ne situeaza in fruntea clasamentului tarilor
care au un procent extrem de majorat al PIB-ului din contul transferurilor de
bani din afara, din strainatate.
Situatia respectiva va continua sa persiste
daca lucrurile in economia noastra nationala vor evolua la fel de trist, precum
remarcam acest lucru la ora actuala. Orientarea fluxurilor exporturilor
noastre, din pacate, sint foarte modeste. Nu putem remarca schimbari calitative
in acest domeniu si insusi faptul ca importurile prevaleaza cu mult asupra
exporturilor demonstreaza clar ca lucrurile sint deosebit de grave.
In legatura cu aceasta stare a lucrurilor,
solicit o informatie cu privire la schimbarile care au survenit in ultimul an,
schimbari calitative in raportul dintre export si import, daca ele sint, daca
Executivul dispune de asemenea dovezi.
De asemenea, solicit sa fie incluse in
aceasta informatie si datele cu privire la politicile pe care le aplica
Executivul nostru pentru a diminua acest salto negativ pe care-l remarcam in
continua crestere in ultimii ani si politicile de perspectiva pentru a redresa
aceasta situatie grava pe care o remarcam in comertul nostru extern si intern.
Ambele informatii le solicit in versiune
scrisa.
Multumesc.
Doamna Maria Postoico:
In continuare, microfonul nr.4.
Doamna Valentina Buliga:
Intrebarea mea este adresata Guvernului
Republicii Moldova, prin care solicit o informatie ampla privind starea de
lucruri la Societatea pe Actiuni “Farmaco”.
In primul rind, cum au fost valorificate
cele 16 milioane de lei alocate din bugetul de stat pentru sustinerea acestei intreprinderi?
Care a fost impactul asupra nomenclaturii de medicamente si asupra preturilor
acestora? Care sint intentiile Guvernului privind privatizarea acestei societati
pe actiuni? Din cite cunoastem, ea este scoasa din nou la licitatie. Si care
este impactul Hotaririi nr.1123 a Guvernului din 15 octombrie 2007 privind
aprovizionarea institutiilor medico-sanitare publice cu antibiotice pentru anul
2007 doar de la aceasta institutie? Care este impactul asupra acestei institutii
si care este cost-eficienta institutiilor medico-sanitare care s-au conformat
acestei hotariri?
Raspunsul il astept in termene rezonabile in
scris.
Doamna Maria Postoico:
Da, va multumim.
Nu am semnalat alte solicitari. Trecem la urmatorul
compartiment al ordinii de zi, declaratii, si se invita la microfonul central
doamna Pavlicenco.
Doamna Pavlicenco,
Aveti 5 minute.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Stimati colegi,
Declaratia mea se intituleaza “Declaratie
despre comportamentul inadmisibil al comunistului Voronin”.
Stimati colegi,
Dupa alegerile locale din acest an vedem ca
zisii comunisti din Republica Moldova au intrat in panica, se tem ca, pierzind
resursa administrativa in 2/3 din raioane, pierzind Chisinaul si zona gagauza,
nu vor mai folosi cu succes metodele de influenta de pina acum, ca sa mai cistige
o data prin falsificari si presiuni alegerile parlamentare.
Pentru a evita urmarea alegerilor din anul
2009, raspunderea in fata legii pentru deciziile luate si actiunile savirsite
din 2001 incoace si de chiar mai devreme, ca nu se vor mai putea folosi de
justitie ca de o prostituata, sint si judecatori cu demnitate in Republica
Moldova, o cunoastem, comunistii au mobilizat intreg arsenalul ideologic pentru
a spala creierii alegatorilor dupa modelul unor tari din Est, ce-i tot inspira
pe purtatorii de regim totalitar in statul nostru, adus de ei la conditia de
cel mai amarit din Europa.
In procesul de spalare a creierilor sint
folosite toate metodele: scoaterea din procesul politic si public a celor 80 la
suta de romani prin reprezentantii lor, o parte deznationalizati in continuare in
stil bolsevic si stalinist, prin interzicerea accesului romanilor la demnitati in
stat, folosirea, ca sa nu spunem calarirea, unor televiziuni transformate in mosii
comuniste; interzicerea postului TVR 1; subminarea administratiilor locale
necomuniste prin acordare de bani cu lopata raioanelor administrate de
satrapii PCRM-isti; ingroparea de lei moldovenesti in buzunarele clanului, bani
trecuti pe hirtie si spalati in proiecte de doi bani, gen bransamentul de cale
ferata Cahul-Giurgiulesti, insotite si de desproprietariri cu forta a taranilor
de pamintul lor, ca unica sursa de existenta; crearea de partide pentru a fi
coloana a cincea in Parlamentul dupa 2009 si a cistiga prin redistribuirea
abuziva mandate nemeritate; incercarile de modificare a pragului electoral si
de interzicere a aliantelor electorale si, in sfirsit, amenintarile de iesire
din aranjamente si conventii internationale, atacarea tarii membra a Uniunii
Europene, Romania, care arata continuu o maxima deschidere fata de cel de-al
doilea stat romanesc si ne propune un acord de parteneriat privilegiat pentru
Europa.
Zilele trecute zisul Presedinte Voronin a lasat
impresia ca este in agonie si da cu maciuca in dreapta si in stinga. Si-a aratat
si el, ca sa vezi, nemultumirea legata de decizia Sinodului Patriarhiei Romane
de a deschide trei eparhii in spatiul sau etno-cultural romanesc, venind in
sprijinul romanilor de oriunde ar fi, inclusiv din Republica Moldova, ca avem si
noi o Constitutie ce consfinteste libertatea confesiunilor.
Intrebarea ar fi: de ce sintem in
continuare sub Patriarhia Rusa? De aceasta ne leaga nu altceva decit interesele
geostrategice si geopolitice ale Kremlinului, ce coincid perfect cu interesele
comunistilor de pe la noi, care sint aici coloana a cincea a Rusiei. Cuprins de
frica animalica sa piarda alegerile din 2009, Voronin se face luntre si punte sa
intre in gratiile lui Putin, ca sa-l mai creada o data ca nu este cu Europa si
cu NATO (unde merge pe ascuns sa le povesteasca celor din cartierul major NATO
cum va desfiinta el armata pe care s-a angajat sa o interoperabilizeze cu
standardele nord-atlantice), ci este cu Siberia care este cosmarul
basarabenilor.
Oare cit fariseism mai incape in purtatorii
de interese straine statului nostru care au tupeul sa se caciuleasca si in fata
occidentului, sa le tot cada bani pentru ingrasarea conturilor feciorilor si
nepotelelor?
Dar sa revenim la atacurile contra Romaniei
si la amenintarea ca Moldova va parasi ca semnatar Conventia Europeana a
Drepturilor Omului.
Legatura dintre decizia Sinodului
Patriarhiei Romaniei, inregistrarea Mitropoliei Basarabiei cu care s-a tot
defilat in fata monitorizatorilor occidentali ca mare succes al regimului
comunist si iesirea din CEDO este o legatura falsa, avind o singura menire – ca
cetatenii nostri sa nu-si mai poata cauta dreptatea la CEDO, ca au vazut in acesti
ani ca aici nu o mai gasesc. Moldova, pierzind o gramada de bani prin pierderea
proceselor la CEDO, isi arata adevarata fata, care este una nedemocratica, fara
justitie, care este tot mai mult fata unui bantostan aflat sub calciiul unui
clan ce se crede mai tare decit insusi bunul Dumnezeu.
Poate sa-l rog pe Voronin sa zaboveasca pina
pierde si procesul in care l-am atacat si eu la CEDO, dupa ce am vazut o data in
plus ca aici orice om poate fi terfelit de cel ce pretinde a ne reprezenta, dar
care, de fapt, este rusinea noastra nationala. Omul care a calcat in picioare
tot ce-i sfint pentru cei 80 la suta de romani din Republica Moldova – limba,
istoria, independenta, constiinta nationala, memoria si demnitatea, care a
calificat drept fascist tricolorul nostru scump.
Cine este, ma rog, acest Presedinte strain
de identitatea si de aspiratiile noastre adevarate, ca sa decida el sa fie sau
sa nu fie eparhii ale Patriarhiei Romane, sa fie Republica Moldova in CEDO sau
nu? Ce tratate si cum sa le interpreteze Romania, care este astazi o tara libera,
membra a UE si a NATO?
Neavind ce sa raporteze poporului dupa 7
ani de duplicitate, de prihvatizare, de intimidarea a sectorului privat, de
acaparare a businessului oamenilor cinstiti, de deturnare de fonduri si spalari
de bani, Voronin a gasit fisca, acea cheita care sa-i ajute sa evite raspunderea
pentru anii stersi din viata noastra – atacarea Romaniei si nimicirea romanilor,
a bastinasilor din Republica Moldova.
Salut decizia despre care s-a scris in presa
a cintaretei Cezaria Evora din Capo Verde, Africa.
Doamna Maria Postoico:
Doamna Pavlicenco...
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Da, eu imediat termin. Cea care a refuzat sa
se intilneasca, fiind invitata, cu Voronin, pentru ca nu a vrut sa stea de vorba
cu cel care-si trimite oamenii in robie peste hotare. Pentru ca zisii
gastarbaiteri, capsunari pe romaneste, sint, in opinia cintaretei capoverdiene,
robi.
Acum sa ne intrebam: oare doamna aceasta de
pe continentul african sa aiba mai multa demnitate decit noi, care nu intotdeauna
raspundem grosolaniilor si calomniilor, declaratiilor iresponsabile sau poate
prea bine gindite, antinationale ale Presedintelui comunist? Pina si alogenii
spun deja: «ëó÷øå ñ ðóìûíàìè, ÷åì ñ êîììóíèñòàìè».
Stimati colegi,
Cred ca trebuie sa vedem inca de pe acum ce
facem cu comportamentul sub orice nivel al lui Voronin si sa revenim la
problema pusa de atitea ori de declarare a impicimentului acestui individ care
nu se ocupa de treburile statului si de lichidarea dusmanilor poporului dupa
tipul «âðàãè íàðîäà».
Doamna Maria Postoico:
Doamna Pavlicenco.
Doamna Vitalia Pavlicenco:
Mai pe intelesul celor carora regimul
comunist nu le da voie sa uite de perioada stalinista, care e in toi, in
varianta democosmetizata, in Republica Moldova.
Va multumesc.
Doamna Maria Postoico:
Stimati colegi,
Urmatoarea sedinta va avea loc miine, la
ora 10.00.
Sedinta o anunt inchisa.
Sedinta s-a incheiat la ora 13.10.
Stenograma a fost pregatita spre
publicare
in Directia documentare parlamentara a
Aparatului Parlamentului.